5,503 matches
-
fiind măsurile luate pentru pregătirea specialiștilor și utilizatorilor potențiali, dezvoltarea sectorului privat (factor primordial al viitoarei societăți), dezvoltarea activității de cercetare-dezvoltare în domeniul informatic și cel al telecomunicațiilor. Societatea informațională globală nu prezintă numai avantaje, criticile aduse revoluției informaționale fiind sintetizate în literatura de specialitate astfel: păstrarea, în continuare, a celor două straturi ale societății: bogați și săraci, adică cei care au acces la noile tehnologii și se pot bucura de avantajele lor, respectiv cei care se „minunează” de ceea ce se
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lor, obținerea și desfacerea produselor, salarii, trezorerie etc., traversând granița dintre întreprindere și mediul său pentru obținerea informațiilor necesare celorlalte sisteme. Sarcinile și scopurile acestor sisteme sunt puternic definite și structurate. Sistemele informaționale pentru conducere (MIS) pleacă de la TPS și sintetizează informațiile sub formă de rapoarte periodice într-un format predefinit și greu de modificat. De obicei, aceste rapoarte sunt destinate frecvent, dar nu exclusiv, nivelurilor intermediare de conducere și au ca finalitate controlul. Sistemele informaționale pentru conducere au apărut la
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
alcătuiesc majoritatea volumului și unele lucrări ce denotă rămâneri în urmă simțitoare (...). Deși aceste poezii nu sunt în aceeași măsură atacate de miracolul formalismului ca acelea criticate de Scânteia, totuși există în ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul apei, loc de baie». Priveliștea munților albaștri îi reclamă în amintire anii copilăriei, când își sângera picioarele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale chiaburimii, dacă e un personaj șters, schematic, stereotip. Îi vom obiecta dimpotrivă că opera lui a pus în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu toți sunt bine individualizați, nu «trăiesc» sau când unii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe departe ceea ce, tradițional, se numește „o frescă istorică”, Dimineață pierdută conține un eșantion convingător din esența umană a vechii românități ireversibil viciate de instaurarea comunismului. Grație unei excelente prize la uman, șapte, opt destine sunt de ajuns pentru a sintetiza o etnoistorie: cuplul Sophie și Ștefan Mironescu, alături de Ivona, fiica lor, cuplul Margot (sora Sophiei) și Alexandru Geblescu, apoi Niki și Tudor, soțul, respectiv fiul Ivonei, în fine, Titi Ialomițeanu. Și, desigur, peste toți și toate, Vica Delcă. În fiecare
ADAMESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285180_a_286509]
-
mare bogăție informațională, o cunoaștere din aproape în aproape a câtorva dintre domeniile vieții culturale, nu mai puțin culturale, o bună stăpânire a metodelor de lucru proprii istoricului, filosofului, sociologului și filologului; desigur, nu în ultimă instanță, capacitatea de a sintetiza datele și faptele documentare, livrești, precum și acelea provenind din experiența personală de viață, toate la un loc oferind șansa descoperirii celor mai intime resorturi ale personalității umane, a dezvăluirii celor mai durabile convergențe, a acelor idei și concepte care au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
intermediar. În vis, este o întruchipare pozitivă a ghidului, a mesagerului, dar și a gardianului care veghează asupra persoanei. Indică fie o nevoie, fie un sentiment de securitate psihică și afectivă (îngerul meu păzitor veghează asupra mea). În plus, îngerul sintetizează noțiunile de înțelepciune și ascultare. Aplicat la copil, exprimă comportamentul adaptat din punct de vedere social și respectarea interdicțiilor. Se opune neroziei sau prostiei: «Este un înger». Se apropie de ceea ce este minunat, de frumusețe, de farmec: «Un chip de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o mamă care nu se ocupă așa cum trebuie de nevoile copilului, ursoaica ce nu și-a lins suficient puiul îl face pe acesta irascibil și iritabil. Panteră În afară de ideile generale asociate animalelor sălbatice: putere, forță, sălbăticie, pantera simbolizează deplinătatea, întrucât sintetizează toate animalele (conform etimologiei grecești: panther este compus din pan, „tot”, și ther, „animal”). Prin urmare este un semn fericit și pozitiv în vis, indicând bogăția posibilităților și a resurselor. Cel ce visează are «tot» ce îi trebuie pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
la limită, are un comportament ce îl împiedică să se deschidă, să comunice, să dialogheze cu ceilalți. Cutia închisă este și expresia secretului și a lucrurilor nespuse, sau a conservării (cutia de conserve) elementelor intelectuale ori afective. Lada de zestre sintetizează două noțiuni contradictorii: emanciparea, mai ales pentru tinerii ce își cuceresc astfel libertatea, și faptul de a fi închis, dat fiind că este vorba de un spațiu închis și ascuns. Independența dobândită nu este decât o iluzie, deoarece se trece
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Paradoxal cumva, în informație, cititorul nu caută neapărat noutatea, ci gradul de implicare umană, socială, politică, emoțională. Fiecare om se interesează în primul rând de ceea ce îi este mai apropiat, mai familiar. Este ceea ce în jurnalism se numește „legea proximității”, sintetizată astfel de Michel Voirol (1992, p. 24): a) Proximitatea temporală. Orice eveniment prezent câștigă în interes și intensitate dacă este legat de viitorul imediat (o primejdie posibilă) sau de trecutul apropiat (nu este prima dată când se întâmplă). Chiar dacă un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
articol de presă”, te gândești la simplitatea lecturii, la un text pe înțelesul tuturor - pe scurt, te gândești să fie lizibil. Din păcate, lizibilitatea reprezintă un concept mult prea vag. Îl folosim și îl aducem în discuție câtă vreme el sintetizează o multitudine de cerințe stilistice și, în plus, reprezintă o trăsătură fundamentală a limbajului jurnalistic. Nu vom insista prea mult, deși s-au scris multe cărți și studii pe această temă, atât de dragă lingviștilor și sociologilor specializați în analiza
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
exemplele și afirmațiile sunt de asemenea corecte și se referă la comportamente sociale autentice. Practicabilitatea Exercițiile și activitățile pot fi efectuate cu succes de către elevii avuți în vedere. Gradul de dificultate al acestora corespunde nivelului elevilor. 4. Atractivitatea Acest principiu sintetizează toate acele caracteristici ale suportului curricular ce fac apel la elev și, ca urmare, contribuie la întărirea motivației pentru învățare a acestuia. Principiul atractivității conține următoarele subprincipii: Caracterul prietenos Suportul curricular este ușor de folosit, conținutul este ușor accesibil, cu
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
acest context, elevii și profesorii se stimulează reciproc, creând un mediu de încredere și responsabilitate, de empatie și înțelegere mutuală, de schimb cognitiv și afectiv, instaurând o veritabilă comuniune de învățare. În mod succint, particularitățile expuse mai sus pot fi sintetizate în tabloul următor: Descriere Scopuri Persoane interesate Moduri de acțiune Portofoliul de învățare Colecție de lucrări ale elevilor ce dau seama de progresele realizate într-un interval de timp dat directivarea căilor ce le urmează elevii; înțelegerea specificității procesului de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cărei precursori au fost Binet, Galton și Claparede. Metodele statistice au găsit în aceste domenii un teren deosebit de favorabil, convingând pe tot mai mulți că suportul matematic al argumentelor este necesar să fie suficient de familiar specialiștilor din aceste domenii. Sintetizând aportul metodelor matematice putem remarca cel puțin următoarele patru contribuții: • asigură un control riguros și obiectiv al cercetărilor experimentale, prin verificarea raporturilor dintre variabile; • permit organizarea condițiilor optime ale cercetării; • realizează măsurarea exactă a variabilelor, ceea ce permite exprimarea cantitativă a
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
abordarea noastră, diferențierea principiilor antrenamentului sportiv în două categorii distincte: 1. principii generale; 2. principii specifice. 1. Principiile generale sunt denumite ca atare deoarece se întâlnesc în toate genurile de activitate socială, îndeosebi în sfera educațională. Aceste principii surprind și sintetizează realitatea complexă a antrenamentului sportiv, din punct de vedere al procesului pedagogic prin care se prepară performanța sportivă. Principiile antrenamentului sportiv pot fi formulate după o anumită taxonomie a criteriilor, care să pornească de la aspectele cele mai generale ale activității
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
calitate motrică își are un loc special de amplasare. Mulți specialiști (teoreticieni, metodiști, fiziologi, practicieni, etc.) sau ocupat de problema calităților motrice. Dintre ei, menționăm pe unii dintre cei mai importanți, ale căror puncte de vedere am încercat să le sintetizăm în cele ce urmează. Este vorba despre: N. A. Bernstein; A. Demeter; N. G. Ozolin; C. Florescu N.Dumitrescu A. Predescu; A. B. Novicov; Gh. Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Forța După Cârstea Gheorghe (2000) forța
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
zi, pe atât de departe de ceea ce se numește „știința normală” sau „mintea disciplinată”: traiectoria fumului de țigară, viteza și traiectoria cursurilor de apă, traiectoria descrisă de o frunză atunci când se desprinde de pe ramură... Chiar dacă această teorie este dificil de sintetizat în câteva cuvinte, ea deschide calea înțelegerii unei categorii de fenomene aparent dezordonate și haotice, pe care fizica tradițională le-a lăsat deoparte, pentru mai târziu, sau le-a abandonat pur și simplu. Despre forme neregulate și procese haotice se
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
educativ la psihologia copilului), care constituie, la rândul lor, fundamente pedagogice pentru teoretizările și aplicațiile practice ale ideii generale (așa cum era prezentă și înțeleasă atunci) de interdisciplinaritate. La începutul anilor 1900, s-a făcut simțit curentul progresivist în educație, care, sintetizând ideile unor autori precum Froebel și Horace Mann sau abordări ale științei/învățării cum ar fi cea bazată pe investigație și descoperire, a mai făcut un pas către ceea ce numim abordare integrată a curriculumului. Ceva mai târziu, contribuțiile aduse de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
situații noi; - apreciază varietatea manifestărilor culturale și a modalităților de exprimare artistică. c) Lucrează cu informația: - determină nevoia de informație și apreciază utilitatea acesteia; - identifică, selectează și ierarhizează potențialele surse de informație; - utilizează strategii eficiente de căutare a informației; - organizează, sintetizează, interpretează și evaluează informația; - prezintă informația într-o varietate de forme; - folosește tehnologia pentru a realiza un management eficient al informației. d) Demonstrează sensibilitate față de valorile estetice și conștientizează importanța acestora: - dezvoltă și utilizează criterii pentru evaluarea autenticității, substanței și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
al unui obiect de studiu sau al altuia. Figura 27. De la modelul educațional la cel comportamental A face față solicitărilor și provocărilor lumii contemporane presupune capacitatea de a efectua transferuri rapide și eficiente între diversele „sertare” disciplinare, a colecta, a sintetiza și a pune la lucru împreună cunoștințe, deprinderi și competențe dobândite prin studierea diverselor discipline. Succesul școlar este dat de capacitatea elevului de a „performa” în cadrul diverselor structuri și contexte disciplinare, pe când succesul în viața personală, profesională și socială este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
primar, de exemplu, învață despre broasca-țestoasă, centrând lecțiile de matematică pe calcule și transformări de mărime și greutate legate de broaștele-țestoase, operând la lecțiile de limbă și literatură cu texte în care apar broaște-țestoase sau învățând să caute și să sintetizeze informații despre ele, orientând orele de științe către studiul mediului și al modului de viață al acestor viețuitoare, realizând la orele de tehnologie broaște-țestoase din diverse materiale, scopul în sine nu este neapărat să învețe despre broaștele-țestoase, ci să creeze
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
conceptuală presupune o capacitate de gândire de grad înalt, integrativă, ce trebuie predată sistematic la toate nivelurile de școlaritate. Gândirea integrată constă în abilitatea de a realiza cu perspicacitate patternuri și conexiuni între fapte, idei și exemple, precum și de a sintetiza informația la nivel conceptual (2002, p. 8). Acestea sunt, de fapt, condițiile care-i permit subiectului să devină cu adevărat activ în câmpul cunoașterii, asumându-și rolul de a produce, de a crea cunoaștere. Figura 40 prezintă tocmai această dinamică
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o constantă pe durata activităților. VII. Desfășurarea activității culminante și evaluarea finală a temei Este recomandat ca finalul unei unități tematice interdisciplinare/teme cross-curriculare să se producă sub forma unei activități culminante, care să le ofere elevilor oportunitatea de a sintetiza rezultatele învățării, de a inventaria etapele procesului prin care au trecut și produsele realizate, dar și de a prezenta unei anumite audiențe rezultatele obținute. Activitatea culminantă poate fi concepută și mai ales organizată cu ajutorul elevilor, luând forma unui eveniment în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
colaborării lor. 5. Informează părinții și-i invită să se implice. 6. Solicită elevii să explice motivele pentru care un element anume este inclus în portofoliu. 7. Se actualizează la intervale regulate. 8. Le oferă profesorilor timpul necesar pentru a sintetiza progresul. 9. Demonstrează rezultatele muncii în fața altor colegi, a părinților și a altor persoane interesate. 10. Oferă evidențe ale efortului depus de fiecare în învățare. Zece motive pentru care portofoliul îi ajută pe elevi 1. Reprezintă o colecție de lucrări
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
poate influența realizarea obiectivelor planificate. Faza de bugetare are ca obiectiv Întocmirea unui plan financiar viabil care să asigure resursele necesare realizării și menținerii capabilităților prevăzute În primul an din program. Obiectivele de urmărit pe parcursul acestei faze a sistemului sunt sintetizate de următoarele Întrebări: - Bugetul reflectă prioritățile Ministerului Apărării? - Este În sprijinul politicilor guvernamentale? - Este În concordanță cu prevederile documentelor de planificare? - Sunt programele finanțate corespunzător, astfel Încât să se realizeze Îndeplinirea obiectivelor? Bugetul prezintă În detaliu prevederile primului an din program
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]