1,822 matches
-
definită ca TA sistolică superioră valorii de 190 mm Hg și/sau TA diastolică mai mare de 100 mmHg consecință intervențiilor chirurgicale. Incidența acestei urgențe hipertensive variază și este raportată la 4-35% la scurt timp după intervenția chirugicală. Valoarea TA sistolice superioară TA de 169 mm Hg sau TA diastolică mai mare de 100 mm Hg la gravidă este considerată o urgență hipertensivă și necesită tratament farmacologic imediat. Cheia succesului tratamentului la pacienții cu creștere severă a TA este de a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget Rigiditatea aortică crescută Prevalența principalelor forme de HTA secundară variază în statisticile realizate până în prezent, dar cea mai frecventă formă rămâne cea din bolile renale cronice, urmată
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
leziunea este denumită ,,coarctație simplă”, iar dacă este acompaniată de alte defecte este considerată ,,coarctație complexă”. Pentru coarctația simplă, leziunea este adesea identificată în copilărie sau în adolescență prin descoperirea unei HTA severe la membrele superioare în prezența unui suflu sistolic aspru precordial. La adulți adesea este diagnosticată fortuit în timpul evaluării amănunțite a unei HTA presupusă esențială (72). Deși primele teorii asupra mecanismelor patogenice ale HTA în coarctația aortei incriminau obstrucția mecanică drept unic mecanism, la momentul actual se consideră că
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
aortă implică o atenție deosebită din partea clinicianului, cu necesitatea măsurării TA și a palpării pulsului la toate cele patru membre, precum și a palpării simultane a pulsului femural și brahial. Tipic, pacienții prezintă hipertensiune arterială la nivelul membrelor superioare și TA sistolică scăzută, cu mai mult de 20 mmHg la membrele inferioare comparativ cu cea de la brațe. Subiecții cu coarctație prezintă și puls imperceptibil sau întârziat la membrele inferioare, la palparea simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
simultană a arterelor brahiale și femurale, în absența unei arteriopatii periferice obliterante. Dacă stenoza este situată sub originea trunchiului brahiocefalic, HTA apare doar la membrul superior drept și va exista asimetrie tensională între cele două brațe. Se poate asculta suflu sistolic intens precordial, iradiat interscapulovertebral. HTA în coarctația de aortă este sistolo diastolică, fiind severă atunci când debutul este în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în copilărie și mai puțin severă la adolescent sau adultul tânăr. II. Diagnosticul paraclinic Confirmarea diagnosticului se poate face cu ajutorul ecocardiografiei, aortografiei sau rezonanței magnetice nucleare. Ecocardiografia reprezintă o investigație noninvazivă valoroasă la pacienții cu suspiciune clinică diagnostică. O velocitate sistolică de vârf superioară valorii de 3,2m/secundă și o velocitate diastolică mai mare de 1m/secundă indică o coarctație severă (75). Ecocardiografia oferă detalii importante și asupra valvei aortice, asupra existenței bicuspidiei aortice și asupra istmului aortic. La momentul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
s-a constatat o scădere a fluxului nervos aferent mușchiului dilatator al faringelui în momentul adormirii, care ar putea favoriza colapsul căilor respiratorii superioare. Somnul fiziologic se caracterizează printr-o stare de “relaxare” cardiovasculară: frecvența cardiacă, debitul cardiac, tensiunea arterială sistolică și diastolică înregistrează o scădere din momentul instalării somnului, care se accentuează progresiv cu înaintarea spre fazele 3 și 4 ale somnului. În timpul somnului tip REM are loc o creștere a variabilității frecvenței cardiace și tensiunii arteriale cu atingerea unor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din punct de vedere al diminuării valorilor tensiunii arteriale nocturne la pacienții cu OSA și al restaurării profilului tensional de tip “dipper”. Studiile au arătat și efecte de scădere în medie cu 10 mmHg, a valorilor diurne ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice, după aproximativ 9 săptămâni de terapie CPAP, la pacienții cu OSA moderată sau severă (98). Aceste efecte nu sunt pe deplin explicate dar, se presupune că ar avea la bază diminuarea activității simpatice și a disfuncției endoteliale vasculare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
encefalopatie acută cu deteriorarea recentă a statusului mental (scară Glasgow < 6 în absența sedării). Pacienții cu șoc toxicoseptic au prezentat pe lângă modificările funcționale descrise anterior o insuficiență circulatorie acută caracterizată prin hipotensiune arterială persistentă în pofida tentativei de corecție volemică (TA sistolică < 90mmHg sau o scădere a acesteia cu > 40 mmHg față de valoarea inițială). Explorarea imagistică este de un real folos pentru diagnosticul pozitiv și diferențial al infecțiilor intraabdominale. În acest sens, bolnavii au fost analizați pe baza următoarelor explorări: - radioscopică și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cantitatea de hemoglobină din sânge (Ionescu, 1968). Volumul și greutatea miocardului cresc, mai ales cordul stâng. Suprafața de secțiune a fibrelor miocardice sporește și, în consecință, crește și amplitudinea contracției. Arterele și venele mari ating aproape dimensiunile de la adult. Volumul sistolic crește, ajungând, în jurul vârstei de 18 ani, aproape valorile de la adult (75 ml la băieți și 55ml la fete la 18 ani). Debitul cardiac sporește asemănător (4,7 litri/minut la băieți la 19 ani și 3,7 litri/minut
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
durată, volum) și cu gradul de antrenament al sportivului (Nenciu, 2005). Ele se manifestă asupra următorilor indicatori: 1. Debitul cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cardiac - este cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cantitatea de sânge pe care inima o aruncă în circulație în timp de un minut (minut volum cardiac). Debitul sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sistolic (numit și debit-bătaie sau volum bătaie) este cantitatea de sânge pompată de inimă la o singură contracție. Debitul sistolic (volumul sistolic) reprezintă cantitatea de sânge expulzată în aortă și în artera pulmonară printr-o sistolă ventriculară. În repaus volumul sistolic nu diferă la sportivi față de persoanele neantrenate (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Debitul cardiac variază în funcție de sex, fiind cu 10% mai mic la femei. Se cunosc variații ale debitului cardiac în funcție de vârstă: debitul cardiac atinge valoarea maximă de 4 l
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de 6 litri pe minut, Ekblom (citat de Apostol,1998) găsește valori de 40 - 42 litri pe minut ale debitului cardiac. Evoluția debitului cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cardiac în efort depinde deci, de evoluția celor doi factori determinanți ai săi: frecvența cardiacă și debitul sistolic. Acesta se face diferit la antrenați și la neantrenați. La neantrenați crește mult frecvența cardiacă, pe când la antrenați crește mai mult debitul sistolic, frecvența inimii fiind mai scăzută (Apostol,1998). 2. Frecvența cardiacă - este egală cu numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Frecvența cardiacă este mecanismul adaptativ
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fapt, presiunea sângelui însemnă forța exercitată de masa sangvină pe unitatea de suprafață vasculară (Guyton,1996), sau exprimă presiunea sub care curge sângele în vasele arteriale. Este un parametru de homeostazie circulatorie cu mare semnificație funcțională (Apostol, 1998). Presiunea arterială sistolică este cea mai mare valoare a presiunii arteriale din cursul unui ciclu cardiac, ea depinzând de volumul, forța și viteza de ejecție a ventriculului stâng și de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de elasticitatea aortei. Presiunea arterială diastolică este cea mai mică valoare a presiunii arteriale dintr-un ciclu cardiac, ea depinzând de rezistența periferică (care reflectă tonusul arteriolelor), vâscozitatea sângelui și starea funcțională a valvulelor semilunare aortice. Diferența dintre tensiunea arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant al creșterii tensiunii arteriale sistolice, mai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
arterială sistolică și cea diastolică se numește tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant al creșterii tensiunii arteriale sistolice, mai ales prin componența sa - debitul sistolic); R = rezistența vasculară (se referă la rezistența pe care sângele o întâmpină la nivelul vaselor de rezistență, în special arteriale, unde presiunea coboară la valori de 50% din cea existentă în aortă) (Apostol
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
tensiune diferențială (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). Pentru a înțelege efectele influenței efortului, vom prezenta factorii determinanți ai presiunii arteriale. Q = debitul cardiac (este factorul predominant al creșterii tensiunii arteriale sistolice, mai ales prin componența sa - debitul sistolic); R = rezistența vasculară (se referă la rezistența pe care sângele o întâmpină la nivelul vaselor de rezistență, în special arteriale, unde presiunea coboară la valori de 50% din cea existentă în aortă) (Apostol,1998). Tensiunea arterială sistolică normală este cuprinsă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
componența sa - debitul sistolic); R = rezistența vasculară (se referă la rezistența pe care sângele o întâmpină la nivelul vaselor de rezistență, în special arteriale, unde presiunea coboară la valori de 50% din cea existentă în aortă) (Apostol,1998). Tensiunea arterială sistolică normală este cuprinsă între valorile de 110-160 mmHg, la bărbați și intre105-160 mmHg, la femei. Tensiunea arterială diastolică normală nu depășește valoarea de 95 mmHg la bărbați și 90 mmHg la femei. Relația dintre cele două valori obținute la aceeași
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
nu depășește valoarea de 95 mmHg la bărbați și 90 mmHg la femei. Relația dintre cele două valori obținute la aceeași măsurătoare corespunde formulei: Limitele normale ale valorii tensiunii arteriale la sportivi în ciclostatism sunt de 100-140 mmHg pentru tensiunea sistolică și de 60-90 mmHg pentru tensiunea diastolică (Zamora E., Mercea M.K., Zamora D. C.,1996). În efort, în literatura de fiziologie sportivă și de medicină a muncii se întâlnesc foarte multe cercetări cu privire la comportamentul tensiunii arteriale în efortul fizic; mult
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
medicină a muncii se întâlnesc foarte multe cercetări cu privire la comportamentul tensiunii arteriale în efortul fizic; mult mai puține și contradictorii sunt cele referitoare la valorile extreme ale valorii tensiunii arteriale la sportivii de performanță. Majoritatea consideră fiziologice, valorile tensiunii arteriale sistolice de 180 250 mmHg după un efort fizic mare. Israel (1968) găsește cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice la sportivii cu cele mai puternice corduri (volume cardiace mari), care pot mobiliza un volum mare de sânge. El găsește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sunt cele referitoare la valorile extreme ale valorii tensiunii arteriale la sportivii de performanță. Majoritatea consideră fiziologice, valorile tensiunii arteriale sistolice de 180 250 mmHg după un efort fizic mare. Israel (1968) găsește cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice la sportivii cu cele mai puternice corduri (volume cardiace mari), care pot mobiliza un volum mare de sânge. El găsește la un campion mondial de ciclism valoarea de 290 mmHg, dar niciodată peste 300 mmHg. Valorile tensiunii arteriale diastolice, în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și presiunea sângelui din artere (Motoc
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]