2,989 matches
-
40,2 55,2 51,0 53,4 52,7 50,3 63,5 51,7 47,5 61,2 61,8 50,6 47,1 53,6 Notă: Guvernele de tehnicieni sînt conduse și alcătuite din neparlamentari, fără o situare precisă într-un partid. În situația Finlandei și Portugaliei alcătuirea și existența lor au fost favorizate de forma semiprezidențială de guvernare. În Italia a existat un singur guvern de tehnicieni, guvernul Dini (17 ianuarie 1995 11 ianuarie 1996). Sursă: Strom
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
absolut, și interpretează ideile oponenților săi ca fiind o simplă funcție a poziției sociale pe care aceștia o ocupă, înseamnă că pasul decisiv înainte nu a fost încă făcut..."6. Astfel, în mod simetric, trebuie să-mi prezint și eu situarea ideologică. Nici eu nu sunt un exemplar al unei "intelighenții social detașate". Sincer, cred că Mannheim a fost utopic în proiectarea acestei categorii, nevoia unui punct arhimedic în sociologia cunoașterii aducându-l aici, dar aceasta este o altă discuție. Căderea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a-l utiliza după fel de fel de scopuri? Iată întrebări (re)puse de unii filosofi contemporani, urmând aporetica mai veche a filosofiei, dar acceptând ca de la sine înțeleasă, dintr-o poziție "naturalistă", "obiectivitatea obiectului" preluat și prelucrat, faptul că situarea acestuia în fața "conștiinței" ("subiective"), așadar în afara ei, în diferență "de natură" față de ea, nu este problematică. Multe dintre întrebările subordonate anumitor cercetări filosofice actuale se structurează în funcție de această problemă, care vizează faptul de a fi al conștiinței subiectului cunoscător, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua, proprie dialecticii, este mai degrabă aplicativă. De aceea, analitica este, înainte de toate, un corpus de reglementări cu privire la folosirea diferitelor operații ale gândirii, în vreme ce dialectica, "interpretând" termenii S și P, apare, înainte de toate, ca o aplicație a analiticii. Această situare a celor două discipline judicative nu corespunde decât unui sens inițial pe care îl putem sesiza la o primă luare la cunoștință asupra lor. Oricum, amândouă au funcții aplicativ-constitutive în istoria filosofiei, pentru toate faptele semnificative din orizontul acesteia. Analitica
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a "ființei" cunoașterii. De aici o anume ambivalență poate o duplicitate a filosofiei: aceasta își întoarce demersul către tipul de cunoaștere pe care îl reprezintă, chiar și atunci când obiectul tematizării sale este altceva decât ea însăși. Poate fi recunoscută această situare "duplicitară" a filosofiei și în reconstrucțiile filosofice propriu-zise, înșiruite în istorie, dar și în referirile metafilosofice, prin care se încearcă delimitarea speciilor de discurs filosofic sau chiar întocmirea unor ierarhii ale acestora, unde apar (sunt prezente) toate speciile rostirii întocmite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
drept mijlocitori în relația lor. Raționamentul (în genere) este o "formă" a gândirii, potrivit logicii-organon, alături de noțiune și de judecată; originea sa nu poate fi decât gândirea însăși. Felul în care el ne apare dă seamă de starea gândirii, de situarea acesteia față de un "obiect" ca și față de sine (atunci când își este sieși obiect); prin el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul "final" judicativ sau non-judicativ al analiticii existențiale. Deocamdată însă nu avem o direcție de lucru pentru a "prinde" acest principiu fenomenologic. Totuși, el este sugerat de însuși principiul logic: este vorba, în cazul său, despre "evidență", adică despre o situare a ceva în orizontul de reprezentare al unui "subiect": în cazul acesta, Dasein-ul. Dar evidența este, neîndoielnic, un rezultat al operării constitutive, adică al unui act care și-a constituit corelatul obiectual; de asemenea, în acest context, evidența trebuie luată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ține în semantica sa câteva sensuri fundamentale ale intenționalității (factice a) acestuia. Contextual, expresia desemnează un fenomen cerut de constituirea "fenomenului ca", unul dintre "operatorii" enunțului, el însuși conceput de Heidegger drept existențial ce caracterizează "înțelegerea". Aceasta din urmă, împreună cu "situarea afectivă" și "discursul", caracterizează, la rându-le, "starea de deschidere originară a faptului-de-a-fi-în-lume."182 Ceea ce ne interesează acum nu este însă descrierea structurii factice a Dasein-ului, pe acest registru ale "stării de deschidere", ci reconstituirea acesteia, în chiar registrul amintit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trei instanțe despre care este vorba acum, mai întâi al structurii intenționale ceva-ca-ceva. Spațiul factic pe care Heidegger îl are în vedere vorbind despre cele trei "fenomene" aparține "constituirii existențiale a locului-de-deschidere", adică a stării-de-deschidere a Dasein-ului. Trei existențiali fundamentali situarea afectivă, înțelegerea (și explicitarea) și discursul sunt exprimați în termeni "operaționali". Impresia imediată este că acestea trei desemnează operații de constituire a Dasein-ului într-o anumită dimensiune a sa. Totuși, ca existențiali, cei trei termeni desemnează "facte" din structura (existențială
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
caută "umplerea" și, în acest fel, confirmarea tocmai prin ceva ca ființare (care poate avea mai multe modalități: ființarea-la-îndemână, ființarea-simplu-prezentă, alt Dasein), ori ființa etc. ce "apare" în locul-de-deschidere al Dasein-ului și prin apariția căreia se constituie fenomenul ca atare. Situarea acestor termeni trebuie analizată cu mare atenție, fiindcă Heidegger pare a nu-i așeza direct și strict după ordinea cerută de formula metodei unei fenomenologii intenționale. Pe de altă parte, este clar că structura locului de deschidere corespunde distribuirii funcționale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
contextul conclusiv pe tema grijii ca ființă a Dasein-ului, din finalul primei secțiuni din Ființă și timp. În planul constituirii intențional-factice a Dasein-ului, enunțul (judecata) reprezintă fenomenul ca atare, adică Dasein-ul în măsura în care locul-său-de-deschidere s-a constituit prin înțelegere și explicitare, "situare afectivă" și "discurs". Tocmai din această ultimă perspectivă, avem și semnificațiile enunțului: el este, în primul rând, "punere în evidență"; apoi, el înseamnă "predicație" (legătură între un subiect și un predicat); în sfârșit, el semnifică și "comunicare".188 În ordinea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care numai în acest mod pot fi "determinările" sale). Pornind de la structura formală care constituie, firesc, aspectul formal al judecății, s-ar putea crede că numai în logica clasică stau astfel lucrurile, că în logica mai nouă avem o altă situare logică a "elementelor". De fapt, chiar dacă propozițiile cu care lucrează această logică din urmă nu sunt de tipul celor din logica clasică, principiul lor formal este identic cu cel clasic, ceea ce înseamnă că vom regăsi ca atare și aspectul formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
moduri temporale proprii ființării, și care reprezintă, în fapt, ființa însăși. Numai că sustrasă tuturor acestor acte constitutive, ființa ființa însăși trebuie să fie ca atare, "în același timp", act constitutiv și obiect constituit, corelativ, ceea ce o readuce la o situare în care am mai văzut-o odată: la identitatea cu logos-ul întreg; dar, de fapt, această mișcare de constituire a ființei înseși nu încetează niciodată, fiindcă avem de-a face, în fapt, cu o pendulare neîntreruptă între constituirea ființei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și care, datorită acestei poziții, își exercită puterea de a regla, prin propria reflexivitate și identitate cu timpul -, raportul cu sine al oricărui alt fapt sau fenomen. De asemenea, în termeni strict judicativi, reflexivitatea timpului poate fi luată ca dublă situare fenomenologică a timpului: ca act constitutiv (fiind identic judecății înseși) și ca obiect constituit, corelativ (ființarea în-ființată prin timporizare). Trecerea timpului în condiție de ființare, chiar dacă el este gândit ca timp originar sau temporalitate, iar ființarea în cauză, una privilegiată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
umană, care implică identitatea, însă resemnificată în sens de relație cu Celălalt, prin excelență diferit de cel care își stabilește identitatea tocmai în acest chip, adică prin diferență. În perioada modernă, ideologia a devenit mai cu seamă schiță teoretică a situării identitare a unei comunități 231. Unitatea umană pe care ea o vizează nu-i poate fi negată total "vocația" filosofică, tentația universalului este, de fapt, un deziderat, este tocmai ceea ce ea râvnește să instituie. Însăși forța ei forța fiind principala
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
etc. sunt exemple de fapte logice care nu corespund întrutotul convențiilor judicativului constitutiv, trecând drept fapte de graniță, cărora li se aplică proceduri speciale de autorizare, foarte apropiate de argumentările și justificările filosofice. Toate au de-a face cu o situare nonconstitutivă a unor legi logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli. Dar, în fapt, este vorba despre o regulativitate judicativă, care doar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
răspuns este acela că judecata oferă o imagine. Prin urmare, nu un concept, deși este alcătuită din termeni cu o poziție logică și judicativă conceptuală, nici o valoare, deși are în structura sa elemente alethice (care susțin valoarea de adevăr), nici o "situare afectivă", cu toate că lucrează părtinitor (ordonator și autoritar). Teoriile judecății cuprinse în cercetările fenomenologice tocmai amintite pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai suportăm!“ - strigă mut cei din sală, dar își continuă, neputincioși, martirajul. Căci, de regulă, după astfel de fente șmechere, discursul continuă nestingherit. Logoreea poate avea însă și alte explicații. Uneori, e damblaua colaterală a celor care stau prost cu situarea în timp: pur și simplu nu realizează cât vorbesc, pierd contactul cu ceasul, nu se pot acomoda la mecanica strictă a duratei. Alții sunt atât de absorbiți de subiectul de care se ocupă, încât uită de ei și de lume
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să mai vorbesc de dimensiuni? Talentul dintotdeauna al românului de a face bani mari. Nu și ca valoare. Dar nu ca acum, când o biată sută de lei atârnă cât patru de o mie. Și mi-o explic doar prin situarea noastră Între două stabilități: cea veche, respectiv cea viitoare. Ca și În focarul lentilei, aceea care inversează imaginea, și unde nu se poate remarca nimic, perioada ce-o traversăm, una de salt calitativ, e gazda celor mai mari ciudățenii. Numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Munca nu și-ar avea rostul cuvenit, iar vălmășagul existent în întregul torsului său ar duce la ceea ce Eminescu însuși n-ar fi vrut, căci un scriitor genial se prezintă într-un raport de perpetuă egalitate cu sine, nu prin situarea la același nivel a etapelor creațiilor sale, ci prin unitatea invulnerabilă a mobilurilor ei interioare 5 (s.n.). * * * Cum termenul metafizic este definit ca parte a filozofiei idealiste, având ca obiect fenomenele care nu pot fi percepute prin simțuri, care depășesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stins se duce151. Contopit cu sunetul harfei, motivul îl va urmări pe Eminescu până la sfârșit, convertindu-se într-o metaforă a propriei sale existențe. [...] Conștiința orfică a poeziei eminesciene, susținută de numeroase referințe directe, de la "Epigonii" și până la "Luceafărul", implică situarea poetului în centrul unui vast sistem muzical, imagine revelată a armoniei universului și a legilor ce îl guvernează 152. Muzica sferelor se iscă în auzul fin al poetului odată cu debutul; o atestă cunoscutul poem, La mormântul lui Aron Pumnul, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i torn apă. Planta mi-a răspuns, imaginea ei fiind desenată pe acel vas. Sigur că nu-i o vrăjitoare, așa cum era Medeea; e mai degrabă o preoteasă solară în stare să săvârșească ritualul prin intermediul căruia își caută o posibilă situare în lumea ei. Se cere un contact direct cu cosmosul ca să poți să ajungi să domini relitatea; toate astea sunt posibile numai pentru inițiații care au atins un anumit nivel - acela care le permite nu să se sustragă legilor naturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
asigura, prin ac��iuni de politică externă, consolidarea statului de drept și a structurilor democratice din societatea românească, precum și proiectarea unei imagini reale a României în lume; 13. urmărește evoluția vieții internaționale, semnalează tendințe care apar și formulează strategii privind situarea României în context internațional; 14. contribuie la asigurarea prezenței active și demne a României în plan internațional; 15. promovează în plan internațional valorile democrației, respectarea drepturilor omului, colaborarea pașnică și solidaritatea umană; 16. apară în străinătate drepturile și interesele statului
HOTĂRÂRE nr. 41 din 20 ianuarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126692_a_128021]
-
5. asigura, prin acțiuni de politică externă, consolidarea statului de drept și a structurilor democratice din societatea românească, precum și proiectarea unei imagini reale a României în lume; 6. urmărește evoluția vieții internaționale, semnalează tendințe care apar și formulează strategii privind situarea României în context internațional; 7. contribuie la asigurarea prezenței active și demne a României în plan internațional; 8. promovează în plan internațional valorile democrației, respectarea drepturilor omului, colaborarea pașnică și solidaritatea umană; 9. apară în străinătate drepturile și interesele statului
HOTĂRÂRE nr. 837 din 14 octombrie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125672_a_127001]
-
președintele Comitetului de administrație va fi informat în scris. Articolul 20 Delegarea de prerogative Comitetului de administrație de către Consiliu 1. Consiliul poate, prin vot special, să transfere Comitetului de administrație exercitarea uneia sau a tuturor prerogativelor sale, cu excepția următoarelor: a) situarea sediului organizației, conform paragrafului 2 al art. 3; ... b) numirea directorului executiv sau a altui oficial superior, conform art. 23; ... c) adoptarea bugetului administrativ și evaluarea contribuțiilor, conform art. 25; ... d) orice solicitare a Secretariatului general a Conferinței Națiunilor Unite
ACORD din 1 ianuarie 1992 privind aderarea României la Acordul internaţional al zahărului, adoptat la Geneva la 20 martie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125918_a_127247]