1,987 matches
-
pot ignora anteriorul parcurs secularizant. Occidentul funcționează secular ca urmare a ideilor iluministe devenite ideologie. Orice referire post- seculară la condiția umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ziaristul conservator și pe pamfletarul profetic (v. Opere, 2, 1967, p. 537). În schimb, mișcarea politică întreținută de acest profesor de științe politice, A.C. Cuza, viitorul partener de guvern al lui Goga (din 1938), va împinge o parte din opera social-politică eminesciană în arena ideologică a extremei drepte românești interbelice și în atmosfera, și așa încărcată, a celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru ca mai apoi, anii '50, cu bolșevismul lor agresiv și amputant, să genereze imaginea unui alt Eminescu, unul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
împotrivindu-se pașoptiștilor generația lui Maiorescu și a Junimii s-a opus importului de forme fără fond și unei culturi utilitare în aceeași Românie modernă, ei bine, odată cu generațiile a patra (sau socială) și a cincea (sau de foc), forța social-politică de primenire se concentrează, din nou, pe temeiurile autohtone, pe zăcămintele de necontestat ale satului românesc, alături de care, după Nae Ionescu, mai pot fi invocate și alte caracteristici dominante: realism, ortodoxie și monarhism. Este semnificativă radiografia pe care o face
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
un suflet turanic însoțit de trufia și prestigiul jafului". Ceea ce justifică și spaima lui Cioran, ivită "nu dintr-o viziune a lumii, ci din crampele cărnii și tenebrele sîngelui". Cioran nu trebuie luat însă à la lettre în textele sale social-politice, îndeosebi cele care au o zare de metafizică a istoriei. Delirantul și debordantul său tir lingvistic, acea demență verbală revărsată cu voluptate homerică nu au nevoie nici să fie salvate, nici scuzate și, cu atît mai puțin, nici justificate. De
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sens blagian), e nevoie astfel de un limbaj care poartă neîncetat și agonic lupta cu prezența: aceasta pare să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al ideologiei, de contaminarea (in)voluntară cu logica temporalului. Limbajul acestor lucrări, dar și cel din publicistica interbelică a autorului, structurează tipul de discurs pe care, cu o sugestie venită dinspre Pierre Bourdieu, l-am numi discursul louche: ca și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
toate acestea, afinitatea structurală cu tradiția antică. Numai că perioada modernă avea să aducă o ruptură cu acest model atît de cultivat pînă atunci de istorie; intelectualul devenea, pe de o parte, un producător de mituri și ideologii (cu funcție social-politică și culturală), dar pe de altă parte și un critic al acestora, rol pe care, observă Morin, intelectualii îl exersează mai mult decît pe primul (orice formă de critică presupune subiacent un fel de ideologie). Analiza lui Edgar Morin căuta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
frățești" Indiscutabil, regimurile comuniste au formulat și "implementat" politici ce aveau ca grup țintă femeile. Dintre aceste politici putem aminti: politici sociale; politici familiale; politici economice și de ocupare a forței de muncă; politici de stimulare a participării și reprezentării social-politice (incluzând universalizarea dreptului de vot); politicile sexualității. Egalitatea, inclusiv cea de gen, era un concept-cheie al acestor politici. Ce fel de egalitate, însă? Documentele "de partid și de stat" nu foloseau conceptul de egalitate de gen ci pe acela de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
bază a societății" și pusă să servească regimului. Aceste abordări diferite, privind sfera publică și cea privată, au provocat distorsiuni în atitudinile și comportamentele femeilor. Astfel, dacă în Occident mișcarea de femei a militat pentru participarea la activități economice și social-politice, în statele comuniste femeile percep aceste activități ca pe o corvoadă, ca temniță și nu ca eliberare. De exemplu, femeile din Occident au militat pentru o vârstă de pensionare egală cu cea a bărbaților, pe câtă vreme în răsăritul Europei femeile își
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și municipale; 11% din numărul de miniștri; 14% în conducerea ministerelor; 40% din membrii de sindicat. Totuși, numai două femei fac parte din Comitetul Politic Executiv al PCR. Efectele perverse au fost, însă, numeroase și perpetuate inclusiv după 1989. Activitatea social-politică a femeilor a început să fie asociată cu propaganda de partid, arivismul și obediența. Opinia publică a realizat că era vorba de o participare decorativă și nu de una reală. O participare reală a femeilor la viața publică ar fi
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
1957. Gabrea, Iosif I., Educația și învățământul în Rusia sovietică, Editura Librăria "Universala", București, 1929. Gal, Susan, Kligman, Gail, Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ, traducere de Delia Răzdolescu, Editura Polirom, Iași, 2003. Ghebrea, Georgeta, Regim social-politic și viață privată. Familia și politica familială în România, Editura Universității din București, 2000. Giddens, Anthony, Sociologie, ediția a III-a, traducere de Radu Săndulescu și Vivia Săndulescu, Editura BIC ALL, 2001. Grassel, Heinz, Tineret, sexualitate, educație. Contribuții la problema
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pp. 3-5. 63 Jilil Massino, op. cit., p. 157. 64 Laureana Urse, op. cit., p. 153. 65 Călin Morar-Vulcu, Republica își făurește oamenii. Construcția identităților politice în discursul oficial în România, 1948-1965, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007, pp. 389-390. 66 Georgeta Ghebrea, Regim social-politic și viață privată. Familia și politica familială în România, Editura Universității din București, 2000, p. 154. 67 Gail Kligman, Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu, traducere de Marilena Dumitrescu, Editura Humanitas, București, 2000, p. 10. 68 Susan Gal
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
epistemologic al teritoriului domeniului de care vorbim, de sfatul domniei sale în această privință, eu urmând să susțin public o prelegere cu rol de "preambul" la iminenta apariție a Politicului în paranteză, în contextul conferințelor lunare organizate de Institutul de Cercetări Social-Politice, înființat de profesorul Ioan Biriș, sub egida Facultății, încă din 2005, dar care "produce" abia din 2013, de când profesorii Florin Lobonț și Octavian Repolschi au devenit Director, respectiv Secretar Științific. Profesorul González a fost extrem de receptiv vizavi de apelul meu
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
îndoială. Dar întreaga carte, de fapt o dublă carte, este scrisă în primul rând pentru specialiști, the happy few. Nu mă preocupă acum, repet, temele cărții: originile utopismului românesc, utopie și revoluție în perioada 1848, utopia lui Eminescu, constituirea limbajului social-politic modern în cultura română, plus două cazuri obsedante (prea obsedante aș spune): Noica și Cioran, asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen rar, extrem de rar, inclusiv în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a acestora. Regulamentele organice rămân, cu tot caracterul lor controversat, una dintre primele constituții politice românești și un important pas pe calea creării unei societăți structurate modern. Domniile regulamentare sunt terenul pe care sau afirmat numeroase idei novatoare cu privire la sistemul social-politic și administrativ al Principatelor. Revoluția de la 1848 a dus la transpunerea acestora în practică. între 11/23 iunie și 13/25 septembrie 1848, statutul politico-juridic internațional al Țării Românești s-a schimbat radical. Guvernul provizoriu de la București a trecut la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
apărător al intereselor Companiei Levantului. Cu toate acestea, mandatul său a fost foarte scurt, Compania Levantului refuzând, din iunie 1818, să-i mai plătească salariul de 360 £. Wilkinson s-a dedicat în acest răstimp misiunii sale, căutând să cunoască realitățile social-politice din Principate, făcând deseori lungi călătorii în Oltenia și de-a lungul Dunării. între 1818 și 1826, interesele britanice în Principate au fost girate de reprezentanții Austriei, baronii Fleischhackl von Hakenau la București și Joseph von Raab la Iași. Solicitarea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a întocmirilor celor vechi ale patriei noastre ce au fost legiuite prin documente și pravila pământului”. Boierimea nu reprezenta însă un tot unitar. Nemulțumirile boierilor proveneau și din clivajul dintre cele două curente: conservator - reprezentând marea boierime, adepta unei „reconstrucții social-politice oligarhice” - și cel radical, aparținând noii boierimi, promotoare unei organizări mai flexibile a întregii societăți, a unui egalitarism în sânul propriei clase, care ar fi însemnat desființarea rangurilor boierești și înlocuirea acestora cu funcții publice, curent care avea să-și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lunii august 2008 la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, prilej de Întâlnire a psihosociologilor din Europa și de schimb profitabil de idei. În prezentul volum este vorba de un al doilea tip de gândire, de gândirea care domină viața social-politică, viața de fiecare zi, discursul public, mișcarea și interacțiunile actorilor sociali. Un produs public, alternativă la gândirea științifică construită prin efortul savanților. Oamenii de știință apelează În mod sistematic la o organizare riguroasă a discursului, la argumente, la logică. Gândirea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
deci a face cu o „reconstrucție internă a activității externe”, zice VÎgotski. Din cele spuse până acum rezultă că rolul hotărâtor În dezvoltarea cognitivă și socială a individului este determinat de caracteristicile sociale și culturale ale mediului său. Ale contextului social-politic și cultural. La acestea se raportează individul În eforturile sale adaptative, acestea Îi furnizează informații decisive și-l stimulează să le Încorporeze. Mediul Îi livrează Însă nu doar cunoștințe, ci și modul de interpretare a acestora, chei pentru decodarea problemelor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asumare a responsabilității administratorilor și timp de refacere. Va dura cel puțin tot atât cât a durat procesul de deformare. Final deschis. (02.11.2009) Universități de stat versus universități private Soluțiile, În vremuri de criză, diferă esențial În funcție de contextul social-politic și de actorii sociali implicați. Unii propun soluții radicale, alții - cârpeli, ascunderea adevărului sub preș, ameliorări locale. Criza universității, de pildă, este tratată În această cheie a aruncării În derizoriu sau, absolut halucinant, a devierii de la problema reală. Un coleg
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
jur, cu adepții și cu ceilalți, specifice unui anumit context. Mă refer la „competențele” acestor diriguitori În a manipula, În a schimba opțiunile din mers, „a negocia”, a acționa din umbră. Un comportament Învățat, desigur, dar deprins Într un mediu social-politic cu o experiență bogată În tehnica „muncii de culise”, a clandestinității. Ei sunt moștenitorii unei memorii colective care acționează ca o prereprezentare a prezentului, ca o cunoaștere empirică sau ca un filtru cognitiv primitiv, alimentat din unele idei-sursă În adolescență
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
atitudinea și comportamentul celui În cauză, a rezultat că Buzinschi Carol Corneliu se manifestă ostil la adresa politicii de partid și de stat, iar În lucrările sale literare, În mod premeditat, strecoară afirmații denigratoare, interpretări dușmănoase la adresa unor persoane și evenimente social-politice din țara noastră” (Cartea albă a securității, ASRI fond „D”, dosarul nr. 10866, vol. 7, ff. 237-238). Ca urmare, În 1974 este Înlăturat de la Editura „Ion Creangă” și se Începe o campanie de distrugere a scrii torului și omului. Se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și se descărca. Eu Însemnam pentru el Iașul tinereții noastre, Iașul speranțelor și proiectelor. Decembrie 1989 Îl recheamă către viață. Din 1990, Corneliu Buzinschi s-a angajat În publicistică, a fost printre primii scriitori care au devenit analiști ai vieții social-politice și militanți pentru schimbare. A scris În cotidiene, În reviste de cultură, analizând situații-limită, rezistență la schimbare, stagnările și involuțiile, adică toate tipurile de fenomene care au condus la Întârzierea procesului de democratizare. S-a aruncat În realitatea imediată căutând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
minciuna pe care n-o puteau vedea: „Între glonț și bâtă, consensul zâmbește ca și Îngerul morții”. Am primit de la soția sa, Florica Buzinschi, adunate Într-un volum de 300 de pagini - „pentru cei ce vor să știe” - publicistica sa social-politică (Ocultism și harababură, Oscar Print, 2005). Volumul, organizat tematic, are patru secțiuni: „Ocultism și harababură”; „Puterea la români”; „trădare și cinism”; „Caritasul politic și politica teroarei”. În interiorul fiecărei secțiuni temele se grupează În jurul unei idei centrale: „Generația fără aripi”, „«Disidența
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a decide astăzi viitorul de mâine al semenilor noștri. După o epocă care a ruinat marile puncte de sprijin moral transindividuale cetatea și civismul în favoarea individualismului, reflecția etică a devenit mai riguroasă suscitând capacități de rezistență morală nebănuite. Anumite situații social-politice se schimbă relativ încet ca răspuns la deciziile curente, dar se schimbă rapid ca rezultat al deciziilor luate în trecut, conform "paradoxului" lui Herman Khan. Conștiința istoricității civilizației a antrenat sporirea nevoii participării tuturor actorilor sociali la făurirea și orientarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
companiei. Analiza proceselor de guvernare corporativă rămâne una dintre problemele deschise ale timpului nostru, deoarece: * guvernarea semnifică gestionare "just in time" a unor fluxuri complexe de resurse și de variabile; * deși nu toți factorii sunt necuantificabili, majoritatea conțin însă dimensiuni social-politice și criterii de referință diferite, în funcție de actori; * relevanța redusă a metodelor calitative tradiționale, a utilizării modelării cauzelor și simulările; * procesul de extrapolare a soluțiilor este redus din cauza inerentelor incertitudini legate de decelarea precisă a cauzelor și de controlul cert al
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]