3,862 matches
-
După reunificarea germană, numărul europarlamentarilor Germaniei a crescut la 99, maximum păstrat și la următoarele scrutinuri (anexa I.4.). d) Alegerile din 1994 demonstrează stabilizarea participării la vot, la nivel european, la 56,8%. Pe plan politic, cele două formațiuni - socialiștii și creștin-democrații - rămân de departe cele mai puternice (anexa II.1.). În ceea ce privește Franța, în pofida eșecului ecologiștilor, divizați pe două liste și a eșecului Mișcării Civice, cei 87 de deputați se regăsesc dispersați în 7 din cele 8 grupuri politice ale
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
2007, Bulgaria (28,6%) și România (29,5%). La polul opus, alături de electoratul „disciplinat” din statele vechi, menționăm state ca: Malta (82,4%) sau Cipru (71,2%). PPE-DE se menține drept cel mai important grup politic, urmat de cel al socialiștilor (anexa II.1). Numărul europarlamentarilor, ajuns în 2004 la 732, a atins o valoare maximă de 785 de membri, de la 1 ianuarie 2007, prin aderarea României și Bulgariei. Intrarea parlamentarilor acestor țări în Adunare a permis reapariția unui grup parlamentar
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
și să ia în discuție destinul Europei. De asemenea, au constrâns partidele politice să vorbească despre Europa, în vreme ce, anterior, acestea, oricare erau ele, evoluau doar în cadru național. Dacă partidele de centru - care domină de peste trei decenii Parlamentul European (popularii, socialiștii și liberalii) - și-au afirmat constant sprijinul pentru o construcție comună europeană, și celelalte grupări politice s-au văzut nevoite să se manifeste într-un cadru pan- european, fie că a fost vorba despre ecologiști, fie despre eurosceptici, fie chiar
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
parlamentară împreună, în cadrul Adunării Comune a CECO, devenită Adunarea Parlamentară a Comunității Europene și, în fine, Parlament European, i-au apropiat pe parlamentarii trimiși de statele membre, acest fapt ducând la conturarea marilor familii politice europene: popularii și conservatorii europeni, socialiștii europeni, liberalii europeni, euroecologiști, eurosceptici etc. Un alt element care apropie Parlamentul European de un legislativ național este faptul că activitatea sa se bazează pe constituirea unei majorități parlamentare, formată - și înainte de și după introducerea votului universal - din grupări politice
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
constituirea unei majorități parlamentare, formată - și înainte de și după introducerea votului universal - din grupări politice de centru. Astfel, se poate remarca o continuitate în acest sens și o alternanță la conducerea Parlamentului, în fruntea căruia s-au succedat personalități aparținând socialiștilor și creștin-democraților, mai rar, liberalilor. Dintre acestea, este semnificativ faptul că primul Președinte al Adunării a fost desemnat să fie Robert Schuman, unul dintre artizanii reconcilierii franco-germane și promotor al unificării Europei. Sistemul politic european are la bază două criterii
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
grupurile parlamentare naționale, încă de la nașterea sa, Parlamentul European s-a constituit într-un eurocreuzet în care s-au „topit” ideologii specifice pentru a se contura eurogrupuri parlamentare, familii politice europene, care au deja tradiție: popularii și conservatorii europeni, socialiștii europeni sau liberalii europeni. Spectrul politic este completat de către ecologiștii europeni, stânga radicală europeană sau de către extrema dreaptă europenă, curente ce reproduc, la scară europeană, formațiuni politice parlamentare naționale. Prin extinderea treptată a Uniunii Europene, Parlamentul European, ca exponent
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
142 Datele din tabelele cuprinse în anexele I.2., I.3., I.4. și I.5. sunt preluate, prelucrate și actualizate după bibliografia citată. Președinția Parlamentului European (1952-2009)144 Mandat Președinte Stat membru Grup politic 1952- 1954 Paul-Henri Spaak Belgia Socialiști 1954 Alcide de Gasperi Italia Creștin-Democrați 1954- 1956 Giuseppe Pella Italia Creștin-Democrați 1956-1958 Hans Furler R. F. Germania Creștin-Democrați 1958- 1960 Robert Schuman Franța Creștin-Democrați 1960- 1962 Hans Furler R. F. Germania Creștin-Democrați 1962-1964 Gaetano Martino Italia Creștin- Democrați 1964-1965
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
R. F. Germania Creștin-Democrați 1962-1964 Gaetano Martino Italia Creștin- Democrați 1964-1965 Jean Duvieusart Belgia Liberali 1965- 1966 Victor Leemans Belgia Creștin-Democrați 1966- 1969 Alain Poher Franța Creștin-Democrați 1969- 1971 Mario Scelba Italia Creștin-Democrați 1971- 1973 Walter Behrendt R. F. Germania Socialiști 1973- 1975 Cornelis Berkhouwer Olanda Liberali 1975- 1977 Georges Spénale Franța Socialiști 1977-1979 Emilio Colombo Italia Creștin-Democrați 1979-1982 Simone Veil Franța Liberali 1982-1984 Piet Dankert Olanda Socialiști 1984-1987 Pierre Pflimlin Franța Partidul Popular European 145 1987- 1989 Lord Henry Plumb
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Duvieusart Belgia Liberali 1965- 1966 Victor Leemans Belgia Creștin-Democrați 1966- 1969 Alain Poher Franța Creștin-Democrați 1969- 1971 Mario Scelba Italia Creștin-Democrați 1971- 1973 Walter Behrendt R. F. Germania Socialiști 1973- 1975 Cornelis Berkhouwer Olanda Liberali 1975- 1977 Georges Spénale Franța Socialiști 1977-1979 Emilio Colombo Italia Creștin-Democrați 1979-1982 Simone Veil Franța Liberali 1982-1984 Piet Dankert Olanda Socialiști 1984-1987 Pierre Pflimlin Franța Partidul Popular European 145 1987- 1989 Lord Henry Plumb Marea Britanie Democrații Europeni 1989-1992 Enrique Barõn Crespo Spania Socialiști 1992-1994 Egon A
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
1969- 1971 Mario Scelba Italia Creștin-Democrați 1971- 1973 Walter Behrendt R. F. Germania Socialiști 1973- 1975 Cornelis Berkhouwer Olanda Liberali 1975- 1977 Georges Spénale Franța Socialiști 1977-1979 Emilio Colombo Italia Creștin-Democrați 1979-1982 Simone Veil Franța Liberali 1982-1984 Piet Dankert Olanda Socialiști 1984-1987 Pierre Pflimlin Franța Partidul Popular European 145 1987- 1989 Lord Henry Plumb Marea Britanie Democrații Europeni 1989-1992 Enrique Barõn Crespo Spania Socialiști 1992-1994 Egon A. Klepsch Germania Partidul Popular European 1994-1997 Klaus Hänsch Germania Partidul Socialist European 146 1997-1999 José
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Georges Spénale Franța Socialiști 1977-1979 Emilio Colombo Italia Creștin-Democrați 1979-1982 Simone Veil Franța Liberali 1982-1984 Piet Dankert Olanda Socialiști 1984-1987 Pierre Pflimlin Franța Partidul Popular European 145 1987- 1989 Lord Henry Plumb Marea Britanie Democrații Europeni 1989-1992 Enrique Barõn Crespo Spania Socialiști 1992-1994 Egon A. Klepsch Germania Partidul Popular European 1994-1997 Klaus Hänsch Germania Partidul Socialist European 146 1997-1999 José Maria Gil-Robles Spania Partidul Popular European 1999-2002 Nicole Fontaine Franța Partidul Popular European 2002-2004 Pat Cox Irlanda Liberali 147 2004-2007 Josep Borell
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
ideile sale fără a-l cita. Asta îl făcea puțin crispat și hotărîse să nu mai participe așa de mult la dezbateri. Acestea explodau adesea și erau destul de puternice și de tensionate, însă întotdeauna într-un spirit pozitiv. B.C. Venirea socialiștilor la putere a facilitat influența ideilor Grupului celor Zece? J. de R. Cred că mai multe idei s-au infiltrat. Există un anume dualism la politicieni: unii îi ascultă pe cei care exprimă reflecții intelectuale, ceea ce le permite să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și a adus-o în Franța. Totul era nou, totul părea frumos. Am fost impresionat, pe bună dreptate, și voiam să știu mai mult. Am ajuns în grup fără așteptări precise pe plan politic și nu aveam nici o legătură cu socialiștii, dar eram interesat să înțeleg mai bine fenomenul politic era la puțin timp după Mai 68... B.C. Despre ce era teza dumneavoastră de sociologie? A.L. Despre un subiect foarte "morian": fenomenul vacanțelor, timpul liber. Am publicat atunci o carte
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Ast-fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al Școlii naționale de administrație, a ales serviciul public devenind inspector de Finanțe în 1958. În 1965, e secretar general al Comisiei de conturi și bugete economice ale țării. Michel Rocard e și un militant: secretar național al Asociației studenților socialiști din 1955, părăsește SFIO în 1958 pentru a fonda PSA și apoi PSU. Devine colaboratorul lui Pierre Mendès France în cadrul PSU. În 1966, Michel Rocard e unul din animatorii întîlnirilor socialiste din Grenoble, care încearcă să pună bazele unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
absolută și dreptate socială, despre datorie și onoare, despre dragoste și trădare, despre ideal și scop pragmatic. Conflictul principal este de ordin interior, dublat de un conflict exterior, de idei, care are și o dimensiune socialpolitică, reprezentată de confruntarea dintre socialiști și ministrul justiției din guvernul liberal. Dezvoltarea acestor conflicte puternice, specifice dramei, se realizează prin subiectul ce alătură situații limită cu implicații grave sau chiar tragice (destinul lui Grigore Ruscanu și cel al fiului său, tragedia lui Petre Boruga ori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nostalgia absolutului. În sincronie cu acest eu lăuntric există o ipostază socială - cea a intelectualului cu principii ferme, care înțelege să lupte pentru convingerile sale. Astfel, ca avocat și ca director al ziarului Dreptatea socială, Gelu acționează neobosit, sprijinind cauza socialiștilor. Deținând informații compromițătoare despre ministrul justiției, Șerban Saru Sinești, el declanșează o campanie violentă, solicitândui demisia. Se acutizează astfel un conflict politic, dublat de un conflict de principii și de valori, reliefat ca un adevărat duel verbal între Gelu și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
chiar extremiste, pentru o societate civilă matură și puternică, pe care o fărâmițează. Dacă liberalismul și socialismul s-au dezvoltat din același trunchi ideologic al secolului Luminilor, nu văd nicio incompatibilitate între alianțe și solidarități, între cei care se declară socialiști și cei care se declară liberali. Nu aceasta este problema: Cine să conducă? Liberalismul sau socialismul? Problema de fond, poate cea mai dificil de rezolvat a istoriei și gândirii politice, este aceea a funcționalității principiului reprezentării. Cum funcționează acest, depășit
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar acest joc pueril și prostesc nu ne va rezolva problemele de sistem de ieri și de azi. Preferăm jocurile mai înalte, detașate de complicitate și de servilism în raport cu factorii politici; jocuri ale unor intelectuali occidentali, deopotrivă liberali (Ankersmit) și socialiști (Zinn, Chomsky, Jameson, White etc.). White este anti-Foucault atât prin critica aspră adusă cărților gânditorului francez, cât și prin atitudinea profesorului american față de omul Foucault, față de imaginile publice ale acestuia. Într-un schimb intens de e-mailuri cu legendarul teoretician
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Colecția SECOLUL XX 7 Michel Dreyfus, L'Europe des socialistes (c) Editions Complexe 1991 (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973611-126-1 PRINTED IN ROMANIA MICHEL DREYFUS EUROPA SOCIALIȘTILOR Ediție îngrijită și prefațată de Daniel Boboc și Cezar-Mihail Preotescu Traducere de Diana Sălceanu INSTITUTUL EUROPEAN 2000 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale DREYFUS, MICHEL / Michel Dreyfus Iași: Institutul European, 2000 376 p.; 19,5 cm (Secolul XX) Tit. orig. (fre
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în afara unor idei premoderne. Ideile milenariste de construcție a unei altfel de societăți, după ce fosta societate a fost distrusă, iar oamenii au fost supuși unui ritual de purificare își vor găsi corespondentul politic într-o parte a primelor idei socialiste (socialiștii revoluționari). Acestea au avut un impact major ca urmare a întîlnirii cu ideea de revoluție, așa cum a apărut ea formulată în 1789. Revoluția a fost privită ca un act purificator prin care oamenii pot accede spre un alt tip de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de principiile pentru care a luptat, iar dinamica internă este cea care o subminează 2. Burghezul care activează în economie este în opoziție cu burghezul cetățean. Nu era greu, în aceste condiții, să apară o critică la adresa societății moderne. Primii socialiști sînt dominați în parte de ideile utopice, în parte de ideile Revoluției franceze. Saint-Simon a fost adeptul unei istorii care prezintă lungi perioade organice, în care tehnologia și ordinea socială coexistă în mod armonios și perioade de criză caracterizate prin
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să pună de acord progresul tehnologic cu ordinea socială, Charles Fourier a fost mai curînd un antiindustrialist, el propunîndu-și să evite efectele negative ale acestui fenomen prin constituirea unor asociații rurale cu caracter cooperatist (falansterele), idei care au alimentat opțiunile socialiștilor apropiați de ecologism. Tot la nivelul microcomunității s-a raportat și Robert Owen, care, spre deosebire de Fourier, pune accentul tocmai pe industrie ca motor al societății pe care o proiecta. Prin ceea ce a realizat la New Lanark este exemplar pentru modul
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Tot la nivelul microcomunității s-a raportat și Robert Owen, care, spre deosebire de Fourier, pune accentul tocmai pe industrie ca motor al societății pe care o proiecta. Prin ceea ce a realizat la New Lanark este exemplar pentru modul în care primii socialiști priveau transformarea socială și dificultățile pe care le întîmpinau în realizarea unor asemenea proiecte. Ceea ce distinge ideile primilor socialiști de ceea ce a reprezentat socialismul din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este legat de modul de raportare la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
motor al societății pe care o proiecta. Prin ceea ce a realizat la New Lanark este exemplar pentru modul în care primii socialiști priveau transformarea socială și dificultățile pe care le întîmpinau în realizarea unor asemenea proiecte. Ceea ce distinge ideile primilor socialiști de ceea ce a reprezentat socialismul din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este legat de modul de raportare la schimbarea socială și de lipsa unor preocupări sistemice globale. În acest sens, adevărata trecere spre gîndirea socialistă s-a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]