575,306 matches
-
uite că ăștia de acuma spun că-i bine. Că le trebuie experiența mea. Că de ce stau deoparte și nu intru-n rânduri!... Care rânduri? Că-s mai multe... Nu contează! zic ei Experiența ta sindicală, nea Bibi, e mare. Societatea are nevoie de ea!... Ca să aplice linia partidului?Întreb io disciplinat. Iar ei răspund bucuroși: — Da!... — Dar care partid, că acum sunt mai multe? mai Întreb io; iar ei se supără: N-are a face, nea Bibi; intră În rânduri
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
după, la modul șopârlistic cel mai jalnic. Una dintre sarcinile lui era să scoată manu propria castanele din focul "evului aprins"... Față de Gogol sau Moličre, mereu satirici, Caragiale e, pe sfert, un umorist; iar acesta, chiar dacă-i un "critic al societății", nu-i cu totul "nemilos". - Critică, oare, Topîrceanu, în "El major și ea minoră", co(n)ruperea de fete neajunse la vârsta majoratului, de către armata imorală "burghezo-moșierească"?! - Am impresia că România cea "plină de umor" a avut nevoie, de la Anton
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Bondarilor, destul de aproape de ambasada română, cu gândul de a bate la ușa ei, după atâtea încercări telefonice eșuate. Dar mândria m-a împiedicat să fac asta - să mă pun într-o situație umilitoare, de culpabilitate, așa cum fusesem crescută în școala societății în care trăisem 33 de ani. în loc de a le cere oamenilor ajutor m-am îndreptat ca de obicei către statuile orașului considerându-le drept "prietenii mei de pe socluri". înfruntaseră nu numai intemperiile climei nordice dar și violența unor timpuri în
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
cu mersul elevat al literaturii și de a înnoi structurile literare, pornind de la suportul unor teze constante, obsesive. În micul roman de debut, Singuri, 1968, autorul introduce, în condițiile obișnuite ale defazării literaturii române, de clivaj sporit și datorită noii societăți orientate antioccidental, o poetică a romanului existențialist, bizar, absurd, enigmatic și patetic, în universul minor și sentimental al prozei provinciale, cu puternice urme rurale, regionale, ardelenești. O umanitate de o semnificativă insignifianță și de o anumită distincție, în lipsa ei de
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
pe atunci cu atâtea titluri publicate și cu cărți și brevete În SUA. Deși o perioadă bună am lucrat pentru alții, am avut totuși timp să mă consacrez și unor activități paralele. La Los Angeles, am fost ales vicepreședinte al societății locale Doina devenind apoi promotor al inițiativei ARA a monseniorului Octavian Bârlea. Dându-și seamă de capitalul intelectual românesc acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
acumulat În străinătate și de aservirea totală a Academiei Române comuniștilor (Elena Ceaușescu i-a devenit membră titulară din 1974, iar Alexandru Bârlădeanu a fost ales fără să aibă vreo lucrare scrisă), monseniorul și-a folosit experiența dobândită cu ocazia fondării ”Societății Academice Romane” la Roma În 1957, și În 1975 a fondat la Los Angeles Academia Româno-Americană. Cucerit de acest proiect, am contactat zeci de români valoroși printre care și pe G E Palade, ducându mă În acest scop la New
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
după Sovietici premergătoare doctoratului, organizația de partid locală de care trebuia să fiu sprijinit mi-a râs În nas. In schimb, la Securitate mi s’a cerut să fiu informator, promițându-mi se un viitor strălucit deoarece puteam pătrunde În societatea Înaltă, adică acolo unde securistul obișnuit nu ar fi avut credibilitate. Am fost ades amenințat că voi fi re-arestat: tatăl meu, Încrezător În ubicuitatea și perenitatea justiției, mi-a arătat mereu că nu pot fi deținut pentru multă vreme deoarece
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Secretar al Societé Chimique de France și Shigeru Oae, din Tokyo, m-au invitat să lucrez cu ei. Acesta din urmă mi-a atras Însă atenția că În Japonia voi câștiga bine, dar nu mă voi putea integra vreodată În societatea lor. Cu puțin Înainte să plec din țară lam găzduit pe H. B. Haas, ”tatăl nitroalcanilor”, savant de renume mondial care mi-a prefațat cartea În ediția engleză. Acesta m-a recomandat să dau consultații firmei Celanese În Corpus Christi
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
spargă zidurile acelei criminale nepăsări, să oprească cu mâinile lui surparea lăuntrică a țării." Din asemenea convingeri de artă poetică va alcătui antologia Transilvania în poezia românească, 1943. În 1966 i se încredințează conducerea revistei Colocvii despre școală, familie și societate; o revistă cu profil deosebit, prima de acest fel de la noi din țară, "concepută inițial ca o revistă de educație și cultură cu adresă precisă spre masa mare a părinților și educatorilor din școli, ea și-a orientat problematica în
Antologie centenară by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/9978_a_11303]
-
șocat de viziunile hidoase din acest roman. Nu fac greșeala elementară să le atribui autorului, din moment ce ele aparțin personajelor, iar prin ele scriitorul vrea să demonstreze ceva. Romanele lui Dan Stanca sunt strigăte de disperare pentru degradarea omului și a societății moderne, manifeste pentru reconstrucția unei tradiții profunde din care nu poate lipsi credința religioasă. Fără aceste puncte de sprijin, omul e singur în fața abisului. Prins iremediabil în "infernul suferinței concrete", riscă "prăbușirea în molozul propriei cărni" (p. 31). Omul lui
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
obținerea acestuia. Bogata activitate științifică a academicienei Raluca Ripan i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de „Doctor honoris causa” din partea Universității Nikolaus
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
i-a oferit ocazia să lege numeroase relații cu oameni de știință și savanți reputați din multe țări. Ca urmare a recunoașterii meritelor sale, a fost aleasă Membru de onoare a Societății de chimie industrială din Franța, precum și membru al societății Germane de Chimie. Un eveniment de mare însemnătate, atât pentru Raluca Ripan cât și pentru știința chimică din România, l-a constituit decernarea titlului de „Doctor honoris causa” din partea Universității Nikolaus Kopernicus din Torun, Polonia. Pentru toate acestea, cei care
Raluca Ripan. In: În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
lîngă instincte, o memorie afectivă ieșită din comun, că nu uită niciodată mîna bună care i-a hrănit, dar în aceeași măsură, nu uită și, în felul lor, nu iartă, diferite acte de cruzime, de trădare și nerecunoștință care în societatea noastră umană sînt monedă curentă. Dar zburătoarele? Inofensivele, drăguțele, miniaturalele vrăbii care toată vremea țopăie, ciugulind nepăsătoare din înălțimi și din țărînă modesta lor hrană? Dar veselele rîndunele aducătoare de primăveri? Sau porumbeii, populație cu care piațetele unor orașe ca
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
și dansez, sau sculptez cu bucăți de mămăligă în bucătărie și, eventual, rezultatul îl arăt unui prieten e una, iar dacă îl scot pentru uz extern, îl expun, îl prezint spre delectarea unor receptori, e alta. Mai mult, într-o societate supramediatizată cum este societatea noastră, atari confecționări pot fi preluate și transmise către milioane de oameni. Indirect, se induce maselor percepția falsă, că au de-a face cu reușite. De aici trauma recunoscută a prostului gust planetar. Ceea ce definește acest
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
cu bucăți de mămăligă în bucătărie și, eventual, rezultatul îl arăt unui prieten e una, iar dacă îl scot pentru uz extern, îl expun, îl prezint spre delectarea unor receptori, e alta. Mai mult, într-o societate supramediatizată cum este societatea noastră, atari confecționări pot fi preluate și transmise către milioane de oameni. Indirect, se induce maselor percepția falsă, că au de-a face cu reușite. De aici trauma recunoscută a prostului gust planetar. Ceea ce definește acest tronson de preocupare este
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
se dezice de conspirație, este surghiunit pe domeniul strămoșesc. De aici încolo se făurește faima lui specială, de constructor al unei fabuloase grădini senioriale; genealogia familiei chiar așa îl prezintă: Albert Josef-grădinarul. Mateiu descoperă o stampă cu el la Biblioteca Societății Academice și ni-l înfățișează: "Scund, cu torsul gros și chipul excesiv de păros; fața îi rămâne nedefinită sub stufoasele sprâncene împreunate, sub bărbuța îmbinată deasupra gurii, sub perciunii care-i inundă obrajii cu păr sur. Poartă la gât o legătură
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
potrivit surselor documentare cercetate până în prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
prezent, sa petrecut la Lugoj, în 1904. Într-o cronică publicată în periodicul local „Drapelul”, IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
Imnului Regal Român, la fel ca în Poema Română (v. Clemansa Liliana Firca, Noul catalog tematic al creației lui George Enescu, vol I, Muzica de cameră, Editura Muzicală, București, 2010, p. 202 și 222 224). În 20 ianuarie 1912, orchestra Societății Filarmonice din Arad a interpretat Pastorala fantezie pentru orchestră, iar în 6 iunie 1914, la Caransebeș, cu prilejul concertului Corului „Doina” din Turnu Severin, dirijat de I. Șt. Paulian, într-un intermezzo instrumental, L. Acher(vioară) și P. Sergescu (pian
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
din 4 mai 1942 (la pian: I. Filionescu). - Recitalul din 2 aprilie 1943, ultima apariție pe scena Teatrului „Traian Grozăvescu” din Lugoj, ultimul concert în Banat. Artizan al primului recital enescian la Lugoj, dr. Iosif Willer (1884-1972) fondase, în 1911, Societatea de Muzică de Cameră, din care mai făceau parte dr. Ákos Fränkl și Béla Janovitz (pianist și compozitor, tatăl unei valoroase violoniste, Alice Hartmann-Janovitz, absolventă, în 1927, la Schola Cantorum din Paris, profesoară, episodic, la Conservatorul lugojean), sub auspiciile căreia
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
primii invitați s-au aflat Pablo Casals (1911 și 1912), Cvartetul de Coarde „Waldbauer-Kerpely” și George Enescu (1912). Dintr-un anunț publicat în presa lugojeană de expresie germană („Südungarischer Bote”, XIII, 90, 1911, 3: Musikleben in Lugos) aflăm că membrii Societății îl invitaseră pe pianistul Theodor Szántó să concerteze la Lugoj în 1 decembrie 1911, iar anul următor, 1912, era așteptat recitalul pianistului virtuoz Ernst Dohnányi, profesor la Academia de Muzică din Berlin. I. Willer, cel care se încumetase să inițieze
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
radio și televiziune care emiteau în limba Română au publicat reportaje și editoriale, iar publicațiile periodice le-au găzduit articolele în care își manifestau dragostea față de țara de origine și ura față de cei care, cu ajutorul unor indivizi adunați de la periferia societății au dezlănțuit o teroare nemaiîntâlnita pe meleagurile Carpato-Danubiene. “Demoni din contră naturam s-au năpustit asupra noastră. Ne-au schinigiuit, ne-au umilit, ne-au înfometat, ne-au stricat limba, ne-au băgat poeții la închisoare, au mușcat din trupul
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
convingerile national-crestine și mi-a respectat convingerile mele creștin-democrate. Analist politic de mare finețe, Zahu Până a identifcat și condamnat în termeni duri, factorii implicați în prăbușirea economică, socială, politică și morală a României, militând pentru o reformă radicală a societății din “Cea mai iubita dintre țări, căreia i-a jertfit toți anii tinereții”, cum marturseste într-o poezie concepută în închisoare. Dârz și neînfricat, nu și-a renegat niciodată crezul politic și nici credință în Dumnezeu. Cei care l-au
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
SIMION LIFTNICUL de PETRU CIMPOEȘU Spre deosebire de alți autori contemporani, Petru Cimpoeșu depășește viziunea grotescă a comunismului, abordată obsesiv, valorificând tranziția din perspectiva relației dintre individul obișnuit și o instanță superioară alterată, un Dumnezeu redimensionat În funcție de cerințele unei societăți Încă influențate de regimul totalitar. Cimpoeșu realizează radiografierea acestei perioade de tranziție printr-o metodă narativă ce introduce firescul fără a abuza de gesturi accentuat simbolice, mizând pe observația „cazului social” În ceea ce are obișnuit, mizer, cenușiu În manifestările sale
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Simion, cizmarul ce locuia la parter, de a se instala pe neașteptate În ascensor, bulversând prin „minunile” pe care le face și prin „accesul” la intimitatea celorlalți existența tuturor, devenind treptat un fel de legendă urbană. Cimpoeșu reușește să miniatureze societatea postdecembristă la nivelul acestui grup de oameni printr-o permanență asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și la anumite pasaje cu trimitere directă
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]