12,660 matches
-
Michelet la Camus și Mauriac), era mai întîi loc de întîlnire, punct de contact între profesioniști din clase diferite, făcînd inevitabilă din punct de vedere tehnic un soi de fecundare prin combinație. Toate astea, îmi veți spune, nu reprezintă decît sociologie după ureche. Poate, dar folositoare la mai buna reprezentare a religiei socialiste. Credința în salvarea prin știință nu e nouă, ea a avut forme de expresie celebre în Antichitate, alături de ermetism și neoplatonism. Această aparentă similitudine i-a condus pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Contribuție la critica filosofiei dreptului de Hegel etc.). Dar prozatorii primei raze de acțiune nu depășeau 3-4 000. Aceasta este astăzi, în ciuda creșterii numărului publicului cititor, cifra medie de vînzare a lucrărilor de teorie politică, de istorie economică sau de sociologie; autorul unei teze sau al unei cercetări critice, dacă nu e în grațiile modei, poate să se aștepte la 2000 de cititori. Însă acolo unde domină moda (acolo unde funcționează feed-back-ul pozitiv între media și operă, ziariști și autori), rampele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vederea cînd mai speri în ceva. Naivitatea e o virtute întăritoare. Și asta nu fiindcă mediologul nu se lasă înșelat de optimisimul umanist în care este amestecat, ca cetățean, cu fiecare proiect de emancipare politică. Mediologia politică, la fel ca sociologia cu același nume, nu face politică. Ea începe prin a izola un cîmp și prin a descrie ce s-a petrecut acolo. Fără judecată de valoare, fără propuneri valorizante. Cetățeanul este liber să creadă și să spere, adică să urmeze
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Astăzi, ca să eliminăm acest reziduu copleșitor și inclasabil de măceluri disciplinare, vom spune "consens". Cuvîntul iese în evidență. Și este, în mod aparte, obscur. Bastard straniu și fascinant, acest termen al fiziologiei este împrumutat în secolul al XIX-lea de sociologie datorită lui Auguste Comte, care (printr-una din acele geniale intuiții, pe uitarea cărora s-a construit sociologia, fiică ingrată în acest context) vedea în "acestă corelație esențială între ideea de societate și ideea de guvernare" "ideea mamă a staticii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Și este, în mod aparte, obscur. Bastard straniu și fascinant, acest termen al fiziologiei este împrumutat în secolul al XIX-lea de sociologie datorită lui Auguste Comte, care (printr-una din acele geniale intuiții, pe uitarea cărora s-a construit sociologia, fiică ingrată în acest context) vedea în "acestă corelație esențială între ideea de societate și ideea de guvernare" "ideea mamă a staticii sociale", permițînd, în sfîrșit, "o concepție pozitivă asupra armoniei sociale"60. În mod curios, elementul care unește "societate
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
iată miza acestui efort din ce în ce mai mult vizînd inteligibilitatea (mediologia este un sport de echipă). Din mers, deci considerîndu-l valabil, presărînd cîteva ironii și numeroase quiproquo-uri, care se impun în toate etapele gîndirii. Nu s-a dorit o comparație cu sociologia, maiestuoasă centenară, cît amintirea disprețului al cărui obiect l-a constituit încă din copilărie, acum un secol, venit din partea spiritelor eminente. "Refuz să consider științific tot ceea ce vom putea construi pe aceste baze și cu aceste materiale", scria Lucien Herr
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să consider științific tot ceea ce vom putea construi pe aceste baze și cu aceste materiale", scria Lucien Herr în 1894 în Revista universitară. Iar în Revista de metafizică și morală (martie 1896), Andler considera în mod monstruos că se făcea "sociologie fără istorie". Este o falsă știință, concluziona el, "care nu poate nici rezolva, nici măcar pune" problemele de care se ocupă, iar "singurul sfat de îmbunătățire a metodei pe care-l putem da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de care se ocupă, iar "singurul sfat de îmbunătățire a metodei pe care-l putem da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este tenebros, este să-i descurajăm." Iar Daniel Halévy, imediat după Primul Război Mondial, face următoarea constatare: "sociologia lui Durkheim a rămas într-un impas în care tineretul studios a fost regretabil împins." Care tineret, împăcat cu soarta sa, nu a nimerit-o tocmai rău. E prea devreme să ghicim ce va face din mediologie secolul următor. Contrar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
știința comunicării și a relațiilor publice Dorin Popa, Mass media, astăzi Denys Cuche, Noțiunea de cultură în științele sociale Robert A. Dahl, Despre democrație Marcel Mauss, Manual de etnografie Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Sociologie generală Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot, Călătorie în marea burghezie Flaviu Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe, Noile sociologii. Construcții ale realității sociale Ștefan Boncu, Procese interpersonale Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate Philippe Breton, Manipularea cuvîntului Mucchielli, Jean-Antoine Corbalan, Valérie Ferandez, Teoria proceselor de comunicare Octavia Costea, Didactica lecturii. O abordare funcțională Izabela Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cu informația ), economia (în ansamblul său, procesul economic de la resurse la consum este o creștere de entropie ), politica (fragmentarea opțiunilor politice, concretizată în existența a foarte multe partide, față de cele două cu care s’a început epoca modernă, înseamnă entropizare), sociologia (trecerea de la familia extinsă, identică cu toți descendenții în viață ai unui strămoș care trăiesc și lucrează în devălmășie, caracteristică societăților agricole, la o fragmentare într’o mulțime de familii nucleare − mamă, tată, copii − caracteristică societăților industriale, înseamnă dispariția polarizării
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Colecția ACADEMICA 73 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este ION I. IONESCU Advisory Board: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOMA, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Colecția ACADEMICA 73 Seria Sociologie Coordonatorul seriei Sociologie este ION I. IONESCU Advisory Board: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOMA, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Tudor Pitulac este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității "Petre Andrei" din Iași unde ocupă funcția de cancelar. Activitatea didactică și de cercetare s-a concentrat cu precădere în aria sociologiei comunităților, autorul fiind invitat să conferențieze la universități, institute de cercetare, precum și în cadrul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Tudor Pitulac este conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității "Petre Andrei" din Iași unde ocupă funcția de cancelar. Activitatea didactică și de cercetare s-a concentrat cu precădere în aria sociologiei comunităților, autorul fiind invitat să conferențieze la universități, institute de cercetare, precum și în cadrul unor structuri administrative din Scoția, Spania, Danemarca, Italia, Slovenia, Austria, Germania. Este consultant pentru asigurarea calității și trainer în cadrul departamentului Studiu și Dezvoltare Comunitară al Consiliului North
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Învățămîntul Superior INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României PITULAC, TUDOR Sociologia comunității / Tudor Pitulac Iași : Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-608-7 316 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Pitulac Iași : Institutul European, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-611-608-7 316 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA TUDOR PITULAC Sociologia comunității INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Lui Dragoș și Otiliei, copiii mei CUPRINS Introducere / 13 PARTEA ÎNTÂI / 17 Capitolul I. Importanța ideii de comunitate în istoria gândirii / 19 1. Reîntoarcerea eternă / 19 1.1. Relevanța ideii de comunitate / 19 1.2. Complexitate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
problematicii comunităților, comunitatea devine un element central al analizei sociale și politice odată cu analiza caracterului polisului grecesc de către Platon și Aristotel. Cât privește varianta în care regăsim conceptul în scrierile moderne, originile acesteia sunt mult mai recente. Părinții fondatori ai sociologiei au situat problema comunității în centrul preocupărilor lor, originile și explicația ordinii sociale și a controlului social fiind de asemenea legate de aceasta. Este însă o redescoperire a temei comunității, un curent ce va străbate întreg secolul al XIX-lea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astăzi, aceea a interacționismului simbolic, este îndreptată către aceleași aspecte, deși dintr-o perspectivă ce favorizează mai degrabă comportamentul cooperativ decât analizele la nivel macrosocial, fie ele instituționale sau societale. Ideea cu bătaia cea mai lungă dintre ideile fundamentale ale sociologiei este comunitatea. Redescoperirea comunității este fără îndoială cea mai distinctivă dezvoltare a gândirii sociale a secolului al XIX-lea, o dezvoltare care se extinde mult dincolo de teoria sociologică către arii ca filosofia, istoria și teologia pentru a deveni într-adevăr
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fost optim dezvoltat. Însă, departe de a exista un consens referitor la acel model original, unii se întorc până la polisul grecesc ca paradigmă a comunității, alții către satul feudal, iar alții la viziuni care nu pot fi practic identificate. Așa cum sociologia nu poate primi o definiție o dată pentru totdeauna, definirea ei realizându-se în funcție de realitatea socială aflată în permanentă schimbare, nici comunitatea nu poate fi definită o dată pentru totdeauna. Modalitatea în care părinții fondatori ai sociologiei utilizau termenul nu mai este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pot fi practic identificate. Așa cum sociologia nu poate primi o definiție o dată pentru totdeauna, definirea ei realizându-se în funcție de realitatea socială aflată în permanentă schimbare, nici comunitatea nu poate fi definită o dată pentru totdeauna. Modalitatea în care părinții fondatori ai sociologiei utilizau termenul nu mai este consonantă cu sensurile căpătate în societatea industrială. Dar dezacordul cu privire la sensul termenului comunitate este mai adânc decât simpla dispută cu privire la utilizarea sa. Dezacordul reflectă aspecte și dezbateri teoretice, oricât ar fi acestea de puțin explicite
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai impersonală decât birocrația sau organizația de muncă." (Hamilton în Cohen, 1992: 8) O altă consecință a dualității amintite este aceea că în calitatea sa de prescripție normativă "comunitatea"a interferat prea frecvent cu descrierea empirică, până acolo încât o sociologie sistematică a comunității s-a dovedit cu neputință de construit. Pentru a indica și o soluție acestor dificultăți enumerate, o alegem pe cea propusă de Selznick, care arată că pentru a evita toate aceste dispute interminabile, "o disciplină utilă este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anume perioadă de a considera spațiul ca semn al comunității sau condiție a acesteia, este criticată. Privită ca având originea în bună măsură în tendința prezentă în deceniul al treilea al secolului trecut de a asocia studiile despre comunități cu sociologia rurală, aceasta ar eluda aspectele esențiale ce definesc experiența comunității în mod istoric, tradițional, cum ar fi reciprocitatea, de exemplu. Fără a ne orienta demersul în direcția epistemologiei, vom puncta câteva elemente, pe linia propusă de Nisbet. Esențialmente sociolog preocupat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
căutând prezervarea și specularea spiritului comunitar. Bauman arată că ei au rămas cazuri izolate iar curentul capitalist a mers în altă direcție. Ideea importanței deosebite a atmosferei de la locul de muncă a fost exprimată mai apoi de Elton Mayo în sociologia industrială. Sigur că aceste elemente au fost legate în perioada la care făcea referire Bauman și de creșterea complexității activităților reclamate de procesele de producție, ceea ce făcea ca fluctuația crescută a forței de muncă să nu mai fie indiferentă proprietarului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că primele erau formate din asociații de comunități, în timp ce celelalte au fost de la început asociații de indivizi. Nu este exact dacă spunem, ca mulți istorici, că ideea de societate este cea mai distinctivă în secolul al XIX-lea pentru dezvoltarea sociologiei. În spatele imaginii raționaliste a societății, în acea perioadă a existat întotdeauna imaginea indivizilor natural liberi. Omul era primordial, relaționarea secundară. Voința, aprobarea și contractul erau termenii-cheie în viziunea despre societate a legii naturale. Câteva comunități tradiționale au supraviețuit examinării de către
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]