6,537 matches
-
umblat în lume, prin țară, mai ales, atâta frumusețe am întâlnit în cale și râuri de gunoaie din munte până-n șes, omul sfințește locul cu gândurile sale! Aud pe câte unul spunându-mi că nu-i pasă, el nu dă socoteală și vamă nimănui- omul sfințește locul când își zidește-o casă, curată să-i rămâie când pleacă-n urma lui! Referință Bibliografică: Omul sfințește locul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011
OMUL SFINŢEŞTE LOCUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360831_a_362160]
-
emanate de această tendință își păstrează șansa înțelegerii și a universalității demersului. Cu cât este mai personală, chiar inconsecventă, cu atât este mai universal, prin însăși deschderea sa. De multe ori mă întreb, la ce ne folosește critica? Aceasta dând socoteală despre texte, oglindă în care ele se văd, uneori deformatoare și totuși, prin paradox, reușește să fie dreaptă numai în măsura în care este deformantă, lectură înainte de toate, critica este viața retrăită a operei. Opțiunea criticului nu ar trebui să fie dificilă. Un
CRITICA SE LOVEŞTE ÎN FIECARE ZI DE METAFIZIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360823_a_362152]
-
pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, tinerii creștini trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri, pentru a avea interesul și entuziasmul de a fi permanent în comuniune cu oamenii, în și prin Biserică!... În tot acest răstimp acordat, din bunătate divină, dobândirii mântuirii noastre, trebuie să
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
în cele din urmă creația înseamnă bucurie, iar bucuria este cel mai minunat și puternic sentiment uman. Și cineva dorește să fim părtași. Evoluția este în același timp personală și colectivă, undă și corpuscul, bivalenta a aceluiași element. Nemaipunând la socoteală, firește, puterea magică a cuvintelor ... „Bucură-te, mângâierea oamenilor;/Bucură -te, alinarea de suferință;/Bucură-te, nădejdea noastră cea tare;/Bucură-te, întărirea credincioșilor;/Bucură-te, liman lin și neînviforat;/Bucură-te, pildă bunei cucernicii;/Bucură-te, luminarea celor nepricepuți
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
directă, personală, la educație, inteligență, maniere. Conduce o instituție în jurul căreia se construiesc, necurmat, legende fără început și fără sfârșit. Ele covârșesc, pentru că toate sunt atrase în fascinația sumelor colosale de bani și sunt articulate, nu o singură dată, din socoteli tendențioase și imaginație. Instituția e Hidroelectrica, din Piatra Neamț. Nemaipăstrând umilința și iubirea de Dumnezeu se poate ajunge ca toți să asedieze cu invective pe toți. Dar, pe oameni ca inginerul Constantin Romică Grigoriu pare că o atare ponegrire îi lovesc
CORELAŢIONARE ÎN TERMENI DE EDUCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360969_a_362298]
-
se facă mai multe slujbe care nu puteau fi afectate de ideologie. Prin urmare orice manifestare religioasă corectă era descurajată de organele represive ale statului, Biserica trebuia să lupte zi de zi pentru a-și realiza atribuțiile minime, nemaipunând la socoteală aspectele mai delicate, cu tentă politică clară, pe care statul comunist nici nu concepea să le scape de sub control. Acest nivel bazic de rezistență trebuie apreciat la adevărata lui valoare și menționat fiecare preot care a încercat să-și facă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
tot felul de scuze și îi amâna pentru o dată ce nu mai venea - nici șansă să renunțe la servieta lui nu era. Și-apoi unde mai găsea el acum o servietă din piele de așa calitate. Ca să nu mai pui la socoteală închizătorile. Se așeză la masă, după ce își spălă mâinile în ligheanul de după ușă și i se adresă Mariei cu o voce caldă. - No, hai și stai jos că am să-ți dau o veste mare. Femeia își termină treaba ca și cum
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
și jocul și petrecerile. Veșnic, găsea un motiv de a nu merge într-un loc sau altul, veșnic cineva o nemulțumea. Faptul că și-a ajutat surorile a fost în permanență un motiv de harță, dar nu punea niciodată la socoteală ajutorul dat alor ei, deși nu le întorceau nici măcar un mulțumesc, darmite altceva. Ca să aibă liniște în casă, s-a îndepărtat de surorile lui, care nu prea îi vizitau. De două ori pe an, de Paști și Crăciun mergea el
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
an clăditor al prerogativelor de rege al tuturor românilor, rang instituit la 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. „De la început”, spunea Regele, în 1927, „mi-am impus această regulă de conștiință: să fac abstracție de mine însumi, să nu țin socoteală nici de originile mele, nici de familia mea. Să nu văd decât România, să nu cuget decât la ea, să nu exist decât pentru ea. Nu se domnește asupra unui popor pentru sine, ci pentru acel popor. În aceasta constă
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
învățătura și liturghia s-au diluat la extrem prin fenomenul secularizării. Doar în condițiile acestea se poate explica și pierderea acelei facultăți esențiale dobândită în chip haric la Taina Mirungerii: - pentru a dobândi darul deosebirii duhurilor (diakrisis), discernământul ori dreapta socoteală. Aceasta s-a petrecut, desigur, în mod treptat pe parcursul ultimelor veacuri, și s-a datorat, în cea mai mare măsură, percepției distorsionate, de tip nestorian și augustinian, conform cărora cele cerești rămâneau tot mai mult „acolo și apoi”, oamenii gândind
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
amoroase. Ce s-ar spune în liceu dacă din cauza mea s-ar despărți de senator? Doamne, nici nu vreau să mă gândesc. Rămâne Minodora. Cu ea este altceva. Așa cum singură a spus la un moment dat, nu avem cui da socoteală dacă vom ieși în oraș sau dacă ne vede cineva împreună. Suntem liberi ca păsările cerului. Dar îmi place de ea într-atâta, încât să mi-o fac iubită? Ei, la asta mai am de reflectat. Acum că-i gata
NEDUMERIRILE LUI SEBASTIAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363123_a_364452]
-
aproapele. Virtutea creștină înseamnă așadar tăria și statornicia pe calea binelui, în săvârșirea faptelor bune și biruința neîntreruptă asupra răului. Potrivit doctrinei creștine ortodoxe, cumpătarea este cea mai mare virtute ea le autentifică și le controlează pe toate. Cumpătarea, dreapta socoteală, perspicacitatea, gândirea logică, sănătoasă, opusul exceselor și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb, stresul, neliniștea și compromisul sunt de la diavol.Evagrie Monahul spune: “virtutea este hrana sufletului”. Ea potolește pornirile rele ale omului, înlătură ispitele, îl face
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
ca într-o menghină. Așa că lui Dio lacrimile pur și simplu i-au țâșnit din ochi la vederea unui chiștoc de țigară, răsărit dintre zăpezile care și ele plângeau în hohote. Zăpada plângea de primăvară, Dio de iarnă! Fiecare cu socoteala și cu plânsul lui. Îl revedea cu ochii înlăcrimați pe mezinul familiei urcat pe casă și lopătând de zor zăpada adunată într-un strat gros de aproape un metru. - Tigrule, facem mâine un grătar? - Tată, păi mâine va fi o
FERESTROICA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363194_a_364523]
-
iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor. Vedem cu ochii noștri și auzim cu urechile noastre atâtea cazuri în care banii nu aduc fericirea. Unii se exprimă cinic: „Banii n-aduc fericirea, ci numărul lor!” Cineva chiar a glumit pe socoteala acestei maxime, dându-și cu părerea: „Cine a spus că banii nu aduc fericirea înseamnă că nu a știut unde să meargă să facă cumpărături!?” Sigur că se poate glosa îndelung pe tema banilor care pot dezvolta pe lângă rarele calități
BANII ŞI VIAŢA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363226_a_364555]
-
Era el, tovarășul bun specialist, Numai puțini îl știu ca lingvist, Nu era el un oarecare, A sugrumat cuvinte, popoare, Eu îi mai scriu uneori, în pustiu, El nu citește, îmi plac cei ce știu, Cei ce nu dau nimănui socoteală, În iad ei au dușmani de clasă, de școală, La fel și urmașii urmașilor săi, Îți vine să strigi la Dumnezei, Intră un varan, iese un pui, Portretul lui Stalin fixat e în cui. Cânt 2 Călina, calina, Mălina, mălini
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
zile frumoase din 2010, iată, se repetă la începutul acestui noiembrie din 2015: poate că unii părinți din generația Cenaclului „Flacăra”, când publicul era un imens COLECTIV, au lăsat „locul” propriilor copii să cânte în cluburi, dar și să ceară socoteală guvernanților pentru morții din Clubul omonim, COLECTIV !... Dacă DECREȚEII sau nedoriții copii de-atunci l-au dat jos pe Ceaușescu (inițiatorul celebrului decret de interzicere a avorturilor din anii 70), copiii și protestatarii de acum, nedoriți de către clasa politică actuală
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
al răutății celor avuți, Vasile se înarmase cu o răbdare de fier. În plus nu vorbea fără să judece vorba de mai multe ori. Era la fel și în faptele sale: calcula bine tot ce făcea. Și-a făcut el socoteala într-o zi că dacă nimeni nu vrea s-o ia pe Ioana atunci poate fi loc pentru el. Și avea și argumentul autosugestiv pregătit pentru asta: „ Bă, dă-o dracului, că doar n-o fi ea mai smecheră ca
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
Creatorul și preluindu-i atribuțiile sale, făcând deci pe Dumnezeu Cel Atotputernic, pot să continuie așa la nesfârșit!?? Nu, cu siguranță că nu!!! Cum ei, nu sunt decât o pleavă de vânt, aceste slugi ale satanei, la rândul lor, vor da socoteală pentru tot, căci ei sunt doar ca un grăunte de nisip în calea măreției infinite a Unicului Dumnezeu Adevărat și Veșnic Viu. Referință Bibliografică: Românii-un popor de blajini / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2004, Anul VI
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
este pieptul și între brațele mamei. Ceva răsună brutal în toată ființa. Mă trezesc și privesc în jur speriată. De câte ori simt că mai este o trecere de pe o treaptă roasă a vieții pe alta, refăcută sau abia născută în șirul socotelilor Domnului în ceea ce privește verbul "a fi", cu toate nepătrunsele lui zboruri prin ființa mea, mă ascult tot mai atent, mă răscolesc și singură căutându-mă, căutând cauzele pentru care liniștea interioară nu poate fi rotundă. Am întrebat inima ce anume și-
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
obligați de circumstanțe. Da! Sunt situații când unii nu sunt un exemplu de urmat cu toate că se proclamă a fi „ușă de biserică”, deoarece sunt mânați de ambiții și de dorințe de înavuțire și de orgolii. Păcat de ei! Vor da socoteală în fața Marelui Judecător de sufletele care nu le-a lăsat să vină la mântuire prin faptul că au constituit pietre de poticnire. „Vai de voi, cărturari și farisei fățarnici!” Filozoful grec Aristotel spunea că: „Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăți
DESPRE MOTIVUL FRECVENTĂRII BISERICII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367826_a_369155]
-
laboratoare... Cât despre „Ebola”, o boală rea, infecțioasă, poate cea mai letală pentru om, că prea picau aiurea cele abil direcționate spre biete animale și nevinovate păsări de curte, nu din pom..., ce să vă spun, o altă nebunie, cu socoteală sumbră făcută pe hârtie de oamenii în alb..., cercetători de vază, cu alții, tot în alb, medici distinși și asistenți ce vindecau ori stau numai de pază..., să nu se treacă, cumva, din vreo greșeală, o graniță, hotar, spre altă
FERIŢI-VĂ DE ALB! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367873_a_369202]
-
lor parcă pișcă. Se pare că autorul are ceva demonic în el, are o anume plăcere de a-și bate joc. In esență, titlul îmi ilustrează plăcerea sintetică de a râde și de a produce râsul ironic și disprețuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (și nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B.
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
lor parcă pișcă. Se pare că autorul are ceva demonic în el, are o anume plăcere de a-și bate joc. In esență, titlul îmi ilustrează plăcerea sintetică de a râde și de a produce râsul ironic și disprețuitor, pe socoteala unor categorii sociale care constituie tare ale României de azi (și nu numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B.
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
cum văd, fără vrăjeală, În justiția română, Unde-i lege nu-i tocmeală! Fi’ndcă ea, legea, firește, Chiar de e vreo bănuială După cum se tot vorbește, Pentru toți este egală, Doar că hoții...prinși ca blegii... Asta-i altă socoteală! Nu-s egali în fața legii, Cum nu sunt nici la ciordeală: Ăi deștepți, care de ani, Sunt deja de milioane, Și-ăi mărunți, coțcari, iau ani Condamnați la-mpins vagoane, Întrucât, cum știm cu toții, Nu-s școliți, nu-s educați
JUSTIŢIA ROMÂNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367934_a_369263]