12,011 matches
-
două soluții de același tip, care nu reacționează între ele dar de concentrații diferite. Pentru primul mod, funcție de concentrația pe care dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dorim să o obținem, se cântărește la balanța analitică substanța solidă și se dizolvă într-o cantitate oarecare de solvent introdusă într-un flacon cotat. După dizolvarea solidului, se aduce flaconul cotat la semn cu o cantitate corespunzătoare din același solvent. Pentru ultimele două cazuri se folosește regula amestecurilor sau regula dreptunghiului. În cele ce urmează vom expune pe larg această metodă lucrând cu date generalizate. Să presupunem că amestecăm mA grame de soluție A, de concentrație procentuală cA%, cu mB
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
urmărește cunoașterea fenomenului de hidroliză și a factorilor care influențează reacția de hidroliză precum și verificarea experimentală a tipului de hidroliză a unor săruri, influența factorilor care accelerează sau frânează reacția de hidroliză. 2. Considerații teoretice Reacția ionilor sărurilor dizolvate cu solventul (apa), în urma cărora se formează acizi slab disociați, baze slab disociate sau săruri acide sau bazice se numește hidroliză. Acest fenomen nu are în vedere totalitatea proceselor de solvatare, ci numai modificările de pH, deoarece soluția astfel obținută are un
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
este oxigenul. Clorul este un gaz galben-verzui, cu miros înțepător și sufocant. El este de 2,49 mai greu decât aerul, de aceea poate fi cules în vase ținute cu gura în sus. Bromul se dizolvă într-o serie de solvenți organici cum sunt: CCl4, C6H6, CHCl3, cloroform. Iodul este puțin solubil în apă, dar se dizolvă bine în soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
dizolvă bine în soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
soluții de ioduri alcaline (NaI, KI), formând poliioduri de culoare brun roșcată. Această proprietate a iodului este folosită la prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au culoare purpurie. Mod
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
prepararea unor soluții de iod, cu aplicații în domeniul chimiei analitice. Iodul mai este solubil și în numeroși solvenți organici. În solvenți ce conțin oxigen: C2H5—OH, C2H5—O—C2H5, CH3—CO—CH3, iodul formează soluții de culoare brună. În solvenții care nu conțin oxigen: CHCl3, CCl4, CS2 dă soluții de culoare violetă. Soluțiile de iod în benzen au culoare purpurie. Mod de lucru: În patru eprubete se introduc separat C2H5—OH, CHCl3, C6H6 și H2O apoi se adaugă în fiecare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
culoare purpurie. Mod de lucru: În patru eprubete se introduc separat C2H5—OH, CHCl3, C6H6 și H2O apoi se adaugă în fiecare câte un cristal mic de iod. La ultima soluție, de culoare brună se adaugă câțiva mililitri dintr-un solvent organic. Se agită bine eprubetele, apoi se compară culoarea soluțiilor de iod. Găsiți și alți patru solvenți care conțin sau nu conțin oxigen în care introduceți un cristal de iod. Scrieți în tabelul de mai jos ce culori observați. Reacția
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
apoi se adaugă în fiecare câte un cristal mic de iod. La ultima soluție, de culoare brună se adaugă câțiva mililitri dintr-un solvent organic. Se agită bine eprubetele, apoi se compară culoarea soluțiilor de iod. Găsiți și alți patru solvenți care conțin sau nu conțin oxigen în care introduceți un cristal de iod. Scrieți în tabelul de mai jos ce culori observați. Reacția de identificare a iodului Datorită fenomenului de adsorbție, iodul formează compuși de incluziune care dau culoarea albastră
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
film transparent care apoi este analizat. Amestecarea în mojar de agat are rolul de a reduce reflexiile date de cristalele mari de proba sau KBr. 3. tehnica în film subțire, utilizată în special pentru polimeri, se dizolvă proba într-un solvent potrivit, nehigroscopic, apoi o picătură de soluție este depusă într-o celulă de KBr sau NaCl, uscată și analizată. Pentru probe lichide și gazoase se folosesc celule din materiale transparente IR ca NaCl, KBr, CaF2, etc, diametrul 0,1mm -10
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
trebuie să aibă obligatoriu etichetă privind denumirea conținutului și semnul convențional de avertizare. In laboratorul de chimie anorganică se lucrează în mod frecvent cu acizi (H2SO4, HNO3, HCl), baze (KOH, NaOH, NH3), săruri ale metalelor, sulfuri ale metalelor alcaline, halogeni, solvenți organici (acetonă, eter, alcool, benzen). Soluțiile și substanțele din laborator nu se vor gusta sau mirosi, deoarece sunt puține acelea care să nu fie iritante, toxice sau caustice. Când se manipulează reactivi din sticle sau eprubete, aceasta se va face
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
răcește în exicator și se cântărește (m3). 3.3.2. Prelucrarea datelor experimentale Pentru a putea să calculăm echivalentul CaCO3, aplicăm reacției chimice scrisă anterior, legea echivalenților. Considerații teoretice Solubilitatea este proprietatea unor substanțe de a se dizolva într-un solvent. Cantitatea maximă de solvat (solut, exprimata in grame) ce se dizolvă, la o temperatură dată, în 100g solvent se numește coeficient de solubilitate. În general, solventul folosit este apa. Solubilitatea substanțelor se mai poate exprima(mai rar) și în mol
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
echivalentul CaCO3, aplicăm reacției chimice scrisă anterior, legea echivalenților. Considerații teoretice Solubilitatea este proprietatea unor substanțe de a se dizolva într-un solvent. Cantitatea maximă de solvat (solut, exprimata in grame) ce se dizolvă, la o temperatură dată, în 100g solvent se numește coeficient de solubilitate. În general, solventul folosit este apa. Solubilitatea substanțelor se mai poate exprima(mai rar) și în mol/l sau g/l. Coeficientul de solubilitate ca și solubilitatea de altfel depind de natura solvatului, a solventului
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
echivalenților. Considerații teoretice Solubilitatea este proprietatea unor substanțe de a se dizolva într-un solvent. Cantitatea maximă de solvat (solut, exprimata in grame) ce se dizolvă, la o temperatură dată, în 100g solvent se numește coeficient de solubilitate. În general, solventul folosit este apa. Solubilitatea substanțelor se mai poate exprima(mai rar) și în mol/l sau g/l. Coeficientul de solubilitate ca și solubilitatea de altfel depind de natura solvatului, a solventului și de temperatură. În fig.1 este redata
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
solvent se numește coeficient de solubilitate. În general, solventul folosit este apa. Solubilitatea substanțelor se mai poate exprima(mai rar) și în mol/l sau g/l. Coeficientul de solubilitate ca și solubilitatea de altfel depind de natura solvatului, a solventului și de temperatură. În fig.1 este redata variația solubilității unor substanțelor cu temperatura. În general, substanțele care au o structură ionică sau covalent polară sunt solubile în solvenți polari, în celelalte cazuri substanțele sunt solubile în solvenți nepolari. La
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
solubilitate ca și solubilitatea de altfel depind de natura solvatului, a solventului și de temperatură. În fig.1 este redata variația solubilității unor substanțelor cu temperatura. În general, substanțele care au o structură ionică sau covalent polară sunt solubile în solvenți polari, în celelalte cazuri substanțele sunt solubile în solvenți nepolari. La dizolvarea unei substanțe solide într-o cantitate determinată de solvent, solubilitatea substanței în condiții date de temperatură și presiune este limitată. În cazul unui exces de substanță solidă se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
solvatului, a solventului și de temperatură. În fig.1 este redata variația solubilității unor substanțelor cu temperatura. În general, substanțele care au o structură ionică sau covalent polară sunt solubile în solvenți polari, în celelalte cazuri substanțele sunt solubile în solvenți nepolari. La dizolvarea unei substanțe solide într-o cantitate determinată de solvent, solubilitatea substanței în condiții date de temperatură și presiune este limitată. În cazul unui exces de substanță solidă se formează o soluție saturată în care există bineînțeles și
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
solubilității unor substanțelor cu temperatura. În general, substanțele care au o structură ionică sau covalent polară sunt solubile în solvenți polari, în celelalte cazuri substanțele sunt solubile în solvenți nepolari. La dizolvarea unei substanțe solide într-o cantitate determinată de solvent, solubilitatea substanței în condiții date de temperatură și presiune este limitată. În cazul unui exces de substanță solidă se formează o soluție saturată în care există bineînțeles și cristale nedizolvate. Fig1 Variația solubilității unor substanțe cu temperatura 3. Partea experimentală
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
se lasă să sedimenteze un minut, se scot: termometrul și bagheta, se transvazează soluția într-o capsulă de porțelan în prealabil cântărită(m1), se cântărește apoi la balanța analitică, capsula cu soluția saturată (m2), se evaporă lent și cu grijă solventul (evaporarea se face inițial pe bec de gaz iar ultimele cantități de solvent se îndepărtează la etuva electrică), se lasă capsula să se răcească după care se cântărește, se reintroduce la etuvă timp de 5 minute, iar apoi se cântărește
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
soluția într-o capsulă de porțelan în prealabil cântărită(m1), se cântărește apoi la balanța analitică, capsula cu soluția saturată (m2), se evaporă lent și cu grijă solventul (evaporarea se face inițial pe bec de gaz iar ultimele cantități de solvent se îndepărtează la etuva electrică), se lasă capsula să se răcească după care se cântărește, se reintroduce la etuvă timp de 5 minute, iar apoi se cântărește din nou. Operația se repetă până când ultimele cântăriri nu diferă între ele cu
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
lucrare ne vom ocupa de purificarea substanțelor prin recristalizare și distilare. 2.1. Recristalizarea are la bază proprietatea substanțelor de nu include substanțe străine în momentul formării lor. Această metodă se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
se aplică substanțelor solide și constă în dizolvarea într-un solvent potrivit, la cald, a substanței impure, purificarea soluției prin filtrare și separarea din nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
prin filtrare și separarea din nou a substanței din soluție sub formă cristalină, prin răcire sau concentrare sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
sau prin schimbarea compoziției solventului. Separarea cristalelor substanței de lichidele reziduale se face prin filtrare sau decantare. La recristalizare este foarte importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
importantă alegerea solventului cel mai potrivit. Eficiența recristalizării depinde de următoarele : relația dintre structura chimică a substanței și a solventului; diferența de solubilitate a substanței la cald și la rece; punctul de topire al substanței în comparație cu punctul de fierbere al solventului; solventul sa nu reacționeze cu substanța de purificat; utilizarea unor solvenți suficient de volatili pentru a putea fi îndepărtați din substanța cristalină cât mai ușor. Alegerea procedeului de separare finală a substanței din soluție se face ținând cont de coeficientul
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]