2,458 matches
-
în poezia românească prin Aron Cotruș, care a avut ca model pe Blok și Maiakovski. Aduce ideea de sacrificiu al unei generații puternice ("Tăierea taurilor"): "Trec taurii pe ultimul lor drum. Taurii asimetrici/ Ies de sub protecția utilității,/ Uneltele lor vor spânzura la streșini,/ Tăiem taurii generației noastre". În câteva balade poetul este tentat să răspundă unei trăiri existențiale intense. "Lacrima lui Damocles" reprezintă frământările spirituale, însemnând mai mult decât sabia ce-i amenință existența. Poetul reînvie ideea lui Panait Cerna: omul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bine meriți tu, poporul meu, atâta rău ți s-a tot dat mereu/ Ca și altădată". Apare obsesiv ideea că lumea stă sub semnul calvarului, o negură de dor și deznădejde cuprinde lumea, un Hristos străin urcă Golgota, fântâna se spânzură de cumpenele ei, din hornul casei iese bălegar în loc de fum; întregul univers stă sub semnul secetei. Lumea parcă se află când înainte, când după potop, peste tot mustesc seve, neutre, amare, dulci, otrăvitoare, și pentru aceste adevăruri spuse, poetul va
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ține de umărul lui cel stîng, pe cînd de umărul lui cel drept se ține îngerul; de aceea, privind îndărăt peste umărul drept, nu i se năzare nimică. Să nu pui cureaua la cap noaptea, că vine dracul și te spînzură cu ea. Să nu te juri că ai să te spînzuri ori că ai să te împuști, că dracul te-a scris la condică, și de acolo nu mai scapi. Cînd crezi că ai de-a face cu dracul, de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel drept se ține îngerul; de aceea, privind îndărăt peste umărul drept, nu i se năzare nimică. Să nu pui cureaua la cap noaptea, că vine dracul și te spînzură cu ea. Să nu te juri că ai să te spînzuri ori că ai să te împuști, că dracul te-a scris la condică, și de acolo nu mai scapi. Cînd crezi că ai de-a face cu dracul, de pildă cînd mergînd noaptea pe drum tot ți se pare că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crescut. (Gh.F.C.) Dacă fluieri noaptea pe drum, strîngi dracii. (Gh.F.C.) 120 Cînd pierzi ceva, să faci nod la cingătoare și să spui: „Scoate, drace, ce-ai furat, Că de nu, barba ți-oi înnoda, Și la fusul morii te-oi spînzura.“ După ce-ai găsit ce-ai căutat, desfă nodul. (Gh.F.C.) Dracu’ își duce viața în piatră seacă și în pustii. (Gh.F.C.) Pe locul unde trăsnește a trecut un drac sau un zmeu. (Gh.F.C.) Mamele nu îi lasă pe copii să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
185 Pentru că luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea pe soare, care îi era frate, Dumnezeu a mînjit-o pe ici, pe colo, să fie mai puțin frumoasă. (Gh.F.C.) Pe lună se vede capul lui Iuda, care s-a spînzurat. (Gh.F.C.) înțarcă copilul cînd luna știrbește, ca să-i piară pofta de lapte de mamă. (Gh.F.C.) Sămînța tare (secară, porumb, grîu) se samănă de lună nouă, ca să crească bine. Sămînța moale (in, cînepă, ovăz) se samănă cînd luna scade. (Gh.F.C.) Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasă. Se crede că dacă duce cineva ceva la tîrg de vînzare și-i cade acel lucru din mînă se va vinde cu siguritate. Se crede că acel ce-și poate procura vreo bucată de șfară* cu care s-a spînzurat cineva, făcînd negoț cu vite, are mulțime de cumpărători și-și vinde foarte bine marfa. Cînd merge cineva la tîrg și duce ceva de vînzare, aruncă gospodina după dînsul din pragul casei pîne și sare, ca să aibă noroc. Nenorocire Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e fătat, ca să trăiască. Vînt Despre vînt să crede că este o hală, care suflă numai pe o nare de nas, căci de ar sufla pe amîndouă ar prăpădi tot pămîntul. Cînd bate vînt mare, s-a pușcat, s-a spînzurat ori s-a aruncat cineva în apă; și-a făcut moarte cu mîna, zice poporul. Vînturile care încep ziua sînt mai mari și țin mai mult decît acelea care încep noaptea. Să nu umbli iarna pe cîmp cînd bat vînturile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
verde de leuștean la porți și la ferestre, să nu vină vră jitoarele și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mișcării socialiste reprezintă pentru aceasta din urmă o "punte" ridicată între Est și Vest. Dar divizarea lumii în două blocuri, din ce în ce mai ostilă, continuă să se aprofundeze în lunile care urmează: represiunea din Europa de Est conducătorul bulgar, Petkov, arestat în iunie, este spînzurat în noiembrie și mai ales acel eveniment de primă importanță crearea Kominformului 12, la 27 septembrie, cu ocazia încheierii lucrărilor Conferinței Internaționale a Partidelor Comuniste de la Slarska-Poreba fac în așa fel încît orice perspectivă de colaborare între cele două compozante
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
la prima sa prezență în juriul Curții Marțiale), eroul va da curs emoției culpabilității. Tatăl lui Svoboda fusese, acasă, spînzurat. Discuția între ofițeri relevă și acest act de injustiție: Dacă în vreme ce tu, aici, suferi sau faci vitejii, niște ticăloși ar spînzura acasă pe tatăl tău sub o învinuire oarecare, spune, eroule, n-ai imita pe Svoboda? Adică tatăl spînzuratului?... întrebă Bologa cu ochii cît pumnii, întinzînd gîtul spre Gross. Bine, atunci de ce n-a vorbit, de ce? Și dacă ar fi vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de la televizor. O fetiță care s-a sinucis, într-un hotel de munte ca ăsta. Nu se știau încă motivele. Se bănuia că s-ar fi certat destul de tare cu colegii, apoi s-a închis în cameră și s-a spînzurat. Poate-au fost și unele discuții cu părinții, dar Marcu n-a înțeles prea clar partea asta, oricum ceva în legătură cu părinții. Chestia care i-a rămas în cap: profii cu care s-a dus în excursie, ăia trebuiau s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
să muncească cum și cît vrea arendașul, ori să plece aiurea ca să poată trăi. Clăcile, Însă erau clăci, le făceau cei care rămîneau acasă. Atât sub administrația proprietarului, cât și a arendașului, strîmtorarea le venea de la ispravnicii care tăiau și spînzurau. Viața țăranilor lupoieni, a fost una lipsită de drepturi, de a se bucura de lumina cărții, de truda mîinilor lor, lipsiți de asistență medicală, erau pradă calamităților medicale și sociale. În cadrul răscoalei din 1907, lupoienii n-au luat parte, deoarece
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la o copilărie lipsită de griji. Rămas fără haine, îi vine să intre în pământ de rușine, dar găsește întotdeauna soluții: se strecoară prin grădini, prin porumb și ajuns acasă trece de la bravadă la umilință: "Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame!" Pentru scurtă vreme el devenea ascultător și harnic, îl mustra cugetul, lăcrima de bucurie auzind că va fi iertat. În partea a III-a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
obținerii pământului îl face brutal, dar iubirea îl umanizează. Revenind la Florica, este ucis de soțul ei cu sapa. Deși obținuse pământ de la socrul său, protagonistul continuă să fie dur cu Ana și după nașterea copilului, iar femeia, nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
familiile nu se întemeiază pe sentimente, ci pe interese materiale. După ce trec prin crize erotice, femeile par a fi lipsite de atributele feminității și situația se "normalizează" în universul rural. Ana nefericită, bătută și de tată și de soț, se spânzură, iar Florica se căsătorește cu George Bulbuc, deși îl iubea pe Ion. Protagonistul părea dezorientat: "ce-ar fi oare dacă aș lua pe Florica și am fugi amândoi în lume să scap de urâțenia asta", după care murmura trist "și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lovește pe un individ care îl acuză de șovinism. Destinul face ca viitoarea lui logodnică, Ilona, să fie unguroaică, fiica groparului Vidor din satul Lunca, unde se afla frontul, chiar în fața românilor. Apostol Bologa privește îngrozit cum militarii maghiari îi spânzurau pe țăranii români, acuzându-i de spionaj, deși ei mergeau în spatele frontului să-și apere ogoarele. El a fost numit din nou între jurații care condamnau la moarte. Se hotărăște să dezerteze și să treacă de partea românilor, este prins
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este măcinat de contradicții interioare, trăiește un adevărat coșmar, are halucinații în timp ce se îndreaptă spre spânzurătoare. Aceeași construcție circulară ca în Ion și în romanul Pădurea spânzuraților, care începe și se termină cu execuția prin spânzurare. În timp ce locotenentul Svoboda fusese spânzurat într-un amurg noros, Apostol Bologa murea în zori. Pădurea spânzuraților e un roman psihologic (Mihail Dragomirescu, Pompiliu Constantinescu), cu o analiză psihologică oarecum primară (Șerban Cioculescu), o monografie a "incertitudinii chinuitoare" (G. Călinescu), roman care prezintă "un caz de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Ștefan al județului Teleorman îi cere preotului Dumitru din satul Urluiani suma de 20 de taleri pentru a i judeca o pricină bi sericească a nepoatei sale. Cum popa n-are banii respectivi, protopopul încearcă să-l intimideze. „M-au spânzurat cu picioarele în sus și am șăzut un cias spânzurat și mi-au dat părintele protopop și cinsprezece pari de baston, făcând părintele protopop multe fapte necuvioase, că cere bani de la preoți și dacă nu va să dea îi bate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
el poate dis pu ne așa cum dorește: discursul masculin și cel feminin se completează reciproc în această direcție. soțul se laudă deseori la cârciumă că are de plină putere să-și omoare soția, să-i dea foc sau s-o spânzure, întrucât îi aparține și nimeni nu-l poate împiedica; la rândul ei femeia afirmă că a suferit deseori bătăi le și supliciile, mult mai ușor de suportat în prima parte a vieții datorită tinereții, întrucât bărbatul îi este soț și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
starea în care mă aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem că mai trăiesc pe lume! Pedeapsa pe care a primit-o l-a durut, fiindcă, așa gol cum ajunsese acasă se rugă de mama lui: ―Mamă, bate-mă, ucide mă, spânzură-mă, fă ce știi cu mine, numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame ! -.Partea a treia reia incursiunea în cugetul scriitorului: ―dar așa, un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită din sat
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
descătușare a visului, ce apropie lirica lui Blecher de poezia suprarealistă: ,,Privirea ta înăuntru poartă o luntre și mi-o trimite/ încărcată cu catifea de ochi negri și diamante/ mărunte a câtor visuri câtor abisuri ieri pe înserat/ s-a spânzurat un înger într-un moment de fericire/ și aripile lui căzute scârție sub picioarele tale pe/ zăpada ce de flori ce de ramuri ce de degete"... Ca și în literatura absurdă, impresia de insolit este garantată și prin alăturarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
adunare de oameni și copii, gesticulând, vorbind tare, râzând, tipând, toți gălăgioși, toți agitați, comentând un eveniment extraordinar care nu era altul decât spânzurarea câinilor. Când mă apropiai, îi văzui pe toți treizeci cu ochii ieșiți din orbite, cu limbile spânzurând lamentabil ca în zilele călduroase când lasă să le atârne moale limba afară. Erau înșirați de-a lungul zidului, spânzurați pe niște bârne cu scobituri și găuri prin care erau trecute frânghiile 316. Băiatul cu înghețata, până nu demult factor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
era altul decât spânzurarea câinilor. Când mă apropiai, îi văzui pe toți treizeci cu ochii ieșiți din orbite, cu limbile spânzurând lamentabil ca în zilele călduroase când lasă să le atârne moale limba afară. Erau înșirați de-a lungul zidului, spânzurați pe niște bârne cu scobituri și găuri prin care erau trecute frânghiile 316. Băiatul cu înghețata, până nu demult factor liniștitor atât în vis, cât și în realitate, va căra cadavrele câinilor spânzurați. Visele naratorului-personaj continuă, explicația fiind simplă, oferită
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
C. Giurescu îi aparțin două afirmații care se cuvin a fi corectate. Prima se referă la faptul că Alexandru Lapedatu ar fi fost dus la Sighet. Cea de-a doua confuzie se referă la faptul că Alexandru Lapedatu sar fi spânzurat 75 . Însă, situația a fost cu totul alta. Ajuns în închisoare la 7 mai 1950, în lotul din care făceau parte Constantin Argetoianu, August Filip și D. Alimănișteanu, grav bolnav de astm și cardiac, deparazitarea celulelor cu ușile și geamurile
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]