3,853 matches
-
PÂNZĂ ALBĂ, de Gabriela Rusu, publicat în Ediția nr. 2189 din 28 decembrie 2016. Ca o pânză albă Mă simt ca o pânză albă ... Pe aripi de timp fluturata , Cu gânduri ravasite-n zăpezile dalbe Ce trezesc din uitări tăcerea spartă . Mi-e privirea limpezita în râuri de sânge Și chipul împietrit ...statuie de ghips, Când o zbatere în nemișcare se scurge Prin palme ,prin brațe întinse spre vis. Spre visul ce-n speranțe se-aduna Și-n spume ondulate se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
sunetele îngâna cu fiecare murmur Șoaptele, ce-mi tremura asteptarea-n gând . gabrielaenerusu ... Citește mai mult Ca o pânză albaMa simt că o pânză albă ...Pe aripi de timp fluturata , Cu gânduri ravasite-n zăpezile dalbeCe trezesc din uitări tăcerea spartă .Mi-e privirea limpezita în râuri de sangeSi chipul împietrit ...statuie de ghips,Când o zbatere în nemișcare se scurgePrin palme ,prin brațe întinse spre vis.Spre visul ce-n speranțe se-adunaSi-n spume ondulate se revarsă ,În avalanșe curg tăcerile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
toate clipele mute .... S-ar face cânt fără cuvinte , Singurătatea ar avea mai multe Neliniști , ce-mi răsar înainte. Și dacă ai plecat dincolo de mare ... Cu fiecare val ce ne desparte , Numai rătăcii spre altă zare Prin tăcerile cu ecouri sparte ... Și dacă voi uita curând de toate ... Nu te mai aștept în cântecul legănat , Rămâi în somnul plin cu șoapte , Din clipă când te-ai îndepărtat... Și dacă gândurile mele ... Ar strânge vechile strune , Ar izbucnii în plâns... și ele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
dacaSi dacă toate clipele mute .... S-ar face cânt fără cuvinte ,Singurătatea ar avea mai multeNelinisti , ce-mi răsar inainte.Si dacă ai plecat dincolo de mare ...Cu fiecare val ce ne desparte ,Numai rătăcii spre altă zarePrin tăcerile cu ecouri sparte ... Și dacă voi uita curând de toate ...Nu te mai aștept în cântecul legănat , Rămâi în somnul plin cu șoapte , Din clipă când te-ai îndepărtat...Și dacă gândurile mele ... Ar strânge vechile strune , Ar izbucnii în plâns... și eleIn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375593_a_376922]
-
noaptea, simți cum o năpădește o teamă cumplită. Era în plin centru, dar nu departe de locul în care se refugiase tânăra, era un restaurant de țară, prost luminat, ponosit de unde se auzeau strigăte răgușite și vulgare, zgomot de pahare sparte și înjurături. La un moment dat, ușa localului fu izbită violent de perete și afară năvăliră împărțindu-și lovituri cu nemiluita, o șleahtă de haidamaci beți. Alexandra îngheță! Privi deznădăjduită în jur dar nu văzu decât un bătrân ce se
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
șoim spre cer mă avântam, Și dincolo de lună, voiam să zbor, Spre lumile celeste, și spre hotarul lor. Purtând cu el credința și iubirea, Sufletul se scaldă-n diafan văzduh, Despică nesfârșirea cuprins de bucurie Deasupra, peste mări, peste valuri sparte, Și peste nori, și curcubeu, și mai deaparte. O noapte-ntreagă-am colindat Galaxiile, în lung și-n lat... În zori, când m-am trezit, stupoare, Venise toamna..."coana mare"... Cu poala plină cu nuci și amărui migdale. Floarea Cărbune
A VENIT TOAMNA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375776_a_377105]
-
lume, iubite). Balansând între cele două caracteristici, autoarea, ca o nouă Ariadnă, traversează coridoarele întortocheate ale labirintului vieții, deșirând firul: "dragostea ne cheamă: (...) de mâine, veți fi doar umili / cerșetori, / într-o armură de frunze, / într-un viciu / al clepsidrelor sparte." (Ce toamnă e-n lume, iubite). Chemarea este profetică: dincolo de iubire tot ce ne așteaptă e neantul. Desigur, remușcările mai sunt încă treze, dar dragostea, fie ea cât de târzie, merită să fie invocată: "Așteaptă-mă la capăt de-ntrebare
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
mai periculos, în tâmplă, ci că de gardă era tocmai medicul ORL-ist din Mangalia, un specialist foarte bun, care ajutat de un alt medic chirurg s-au apucat de treabă. Mi-au făcut câteva injecții de anestezie în zona spartă și nu prea le-a plăcut de au găsit la fața locului. Aveam piramida nazală fracturată și un traumatism cranio cerebral sever. Unul trăgea cu forță de nas cu o pensetă și celălalt făcuse un sistem de plan înclinat din
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
pe acea stradă nenorocită, ar fi dorit să dea timpul înapoi sau măcar ca un fulger să îi curme existența amărâtă. -Mulțumesc, prea bunule Mikael, muțumesc pentru tot! Deși voia ca vorbele sale să pară cât mai sincere, glasul său spart o dăduse de gol. S-a ridicat cu greu de la pământ și a pornit în tăcere la o plimbare lungă, având suficient timp la dispoziție pentru a medita, pentru a întoarce fiecare gând pe toate părțile, până când va decide ce
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
faci să ți se-nchine, Căci tot falnic tu rămâi. Nopți senine, cer cu stele, Cântecul sinistrei cucuvele, Strecurat prin cercevele. Doar hotelul părăsit, În profundul întuneric, Aruncat în atmosferic. Ferestre goale, reci, Cu ruptele cercevele, Adăpost de cucuvele. Geamuri sparte, geamuri triste, Plâng sub stropii reci de ploaie, Care cad așa de anarhiste. Referință Bibliografică: IMAGINI DIN HERCULANE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2129, Anul VI, 29 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate
IMAGINI DIN HERCULANE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369220_a_370549]
-
Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel. - Sigur că da! Tu poți să
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
comisar. Noaptea trecută a plouat cu averse și tocmai din această pricină s-au șters toate urmele. - Sunteți niște incapabili, niște incompetenți cu toții ! Nu știu de ce dracu’ vă mai țin ăștia în poliție ! O liniște apăsătoare se lăsă asupra tuturor, spartă însă de mașina medicinii legale care frână scurt lângă cei patru. Cadavrul fu ridicat și dus la morgă pentru necropsie. Comisarul își aprinse o țigară, a cincea pe ziua de azi - promitea la fiecare sfârșit de săptămână să se lase
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
la fiecare stație, chit că nu urcă/coboară cineva. Toate astea duc la o uzură rapidă a mecanismelor. Întâmplător or fi făcut nemții acele butoane? Știu că utilizatorii nu sunt toți uși de biserică, dar neînlocuirea rapidă a geamurilor despărțitoare sparte, a barelor de la uși smulse, a mânerelor de susținere deteriorate, îndeamnă la vandalisme în cascadă. Când s-au achiziționat autobuzele nu s-au luat și piese de schimb? Fostul doctor, primar general, azi pușcăriabil de soi, mărturisea cum i-a
TABLETA DE WEEKEND (160): BUCUREŞTI – CAPITALĂ EUROPEANĂ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/374187_a_375516]
-
se poate împărți decât la doi. Iar călătoria nu s-ar mai suda din tainele universului dacă nu ar exista puterea iubirii, două suflete care-și urmează crezul. “Și golfuri mici uitate într-o stâncă / Dintr-o eroare-a inimilor sparte. Tu știi să scrii cu dragostea adâncă, / Eu știu că dorul tot la doi se-mparte. (Prin ceruri de poeme) “Poetul este un orb curajos, jucător la ruleta de pe sufletul cititorului. O piesă pe tabla de șah a literaturii, alteori
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
nalță ca-ntr-o operă de debut, se desface învolburată de dorul tău, apoi, blând, se-ntinde să se odihnească, obosită de truda dimineților, când te-aștepta la ceasul cafelei cu caimac. Pe luciul ei se-ntind bucăți din iubirea spartă și cuvintele de-amor! Deschide larg fereastra și-acoper-o cu privirea, să nu-i mai fie dor. ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: PRIVEȘTE MAREA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PRIVEŞTE MAREA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378698_a_380027]
-
ninsoare ce peste mine coboară, Și mă așez la masă, cu bucatele ce au sosit Eu am venit cu pasul grăbit, deși am obosit. Stau și privesc printre cerurile albe, Iar gurile lupilor mă îngheață, Iubirea ta răzbate prin ușile sparte, Tu m-ai privit și prin vălul necunoașterii ce s-a ivit, O inimă caldă mă-nvăluie iarăși Prin ceasurilor noastre răzbate atâta mister, În zorile zilei iarăși ai pornit la praznicul din cer, Unde dorurile pier. ÎNGERUL TOAMNEI Îngerul toamnei
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
celui care o oferă consumului.... III. REGĂSIRE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. Te uită, mamă, pomii râd, Nechează-n ei flămânzii muguri, Tu nu-i mai vezi și-ades oftând Strângi amintiri în sparte ciuturi. Te strig, dar glasul mi-ai uitat, În ochii tăi se face seară Și-ți pare atât de-ndepărtat Printre lumini ce stau să moară. În trup de ceară - suflet ars Porți zbuciumul din toiul vieții, Ating ușor al
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
eu, Copil pierdut prin lumi de gheață Din cer surâde Dumnezeu, Iar tu ai înflorit cu viață. Citește mai mult Te uită, mamă, pomii râd,Nechează-n ei flămânzii muguri,Tu nu-i mai vezi și-ades oftândStrângi amintiri în sparte ciuturi.Te strig, dar glasul mi-ai uitat,În ochii tăi se face searăși-ți pare atât de-ndepărtatPrintre lumini ce stau să moară.În trup de ceară - suflet arsPorți zbuciumul din toiul vieții,Ating ușor al tău obrazși-ți simt adânc
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
nr. 2138 din 07 noiembrie 2016. Te-aș picta frumoasă toamnă Într-o rochie de bal Însă sufletul mă-ndeamnă Să-ți pun haine de hamal Și-n dezmăț de frunze moarte Fără să-ți cunoști finalul Să porți cuferele sparte Să acopere fundalul Pânzei ce imploră jertfa Verdelui ce-adânc zvâcnește Fluturând în vânt eșarfa Ce-n lumină șerpuiește. Te-aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Doar că la mine, hălăduiau prin suflet. Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă, aș fi îndurat rătăcirile inimii tale prin mărăcinii micilor trădări, supravețuind. Confuz chemărilor mele ai decis să pleci spre o casă a iluziilor de tot felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ... Citește mai mult De nu plecai,aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașeca o herghelie
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de maciîn plină floare.Doar că la mine, hălăduiau prinsuflet.Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă,aș fi îndurat rătăcirile inimii taleprin mărăcinii micilor trădări,supravețuind.Confuz chemărilor meleai decis să pleci spre o casă a iluziilorde tot felul.Cu ferestrele sparte,luminată ca un brad de Crăciunte-a ademenit cu beteala multicolorăa promisiunilor.Universul meu,prea strâmt pentrudeșertăciunile tale.Tu, călător cladestin,... Abonare la articolele scrise de angelina nădejde
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
lespede și pe care, abia atingându-o, s-a sfărâmat. Și am ieșit din nou la lumină, am ieșit din labirint... Abia după ce va ieși din labirint va înțelege că sfera aceea care părea inaccesibilă și nesfârșită era de fapt spartă în diferite locuri, însă nu-și putea da seama de acest lucru, că prin toate acele spărturi se putea ieși. Această ieșire din labirint echivalează cu o renaștere a lui Ștefan. Mai târziu, Biriș este cel care va realiza că
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
un semn distinctiv "bătrânețea"12. Putem vedea acest semn al tablourilor arhitectonice în formele stihinice care atacă zidul mușchiul, mucigaiul, paianjeni, putredul: În mijlocul unei grădini pustii, unde lobodele și buruienile cresc mari în tufe negre-verzi, se înălțau ochii de fereastră spartă a unei case veche, a cărei streașină de șindrilă era putredă și acoperită cu mușchi... Treptele erau putrede și negre... El trecu prin hățișul grădinei și prin zaplazurile năruite... Pereții erau negri de șiroaiele de ploaie ce curgeau prin pod
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
labirint: "Iată locurile / unde se irosește tandrețea / și sufletul e doar cu sine însuși" (Împrejurimi). Sau, în anii bătrâneții, un vers mai exact: "Sunt o oglindă, un ecou, un epitaf (Zilele de ieri). Nu cumva noi oamenii suntem o "oglindă spartă", sau doar un vis al oglinzii, se întreabă în Beppo sau Poemul conjectural. Toate oglinzile lui Borges ne redau un "profund univers țesut din reflexe". Oglinda va păstra totul", spune el în Mai 20, 1928. Noi suntem aceste reflexe, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Astfel am izbutit să birui anii, astfel am luat din nou în stăpânire toate câte îmi aparținuseră cândva" (Scriptura zeului). Memoria este carte, cartea e memorie. "Suntem memoria noastră, suntem acest himeric muzeu al formelor nestătătoare / această grămadă de oglinzi sparte" (Cambridge). Prin ea ne regăsim: "Bibliotecile sunt memoria umanității". "Viața ca vis" nu este un semn al nimicniciei, a irosirii, precum la Eminescu. Însăși lumea e vis, și prin vis eroul participă la ea: "Nici eu nu sunt; și eu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]