5,095 matches
-
statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
mult" sau "prea puțin" ; e o supradeterminare, o lipsă, niciodată o totalitate. Ca toate celelalte practici semnificante, e și ea supusă "jocului" differanței (amînării, n.a.)." (Hall, 2008) În aceste interstiții ale excesului și / sau ablației se strecoară, în opinia noastră, specificitățile libertății creatoare a autorilor care și-au făcut din limba franceză un nou cămin, din rațiuni diverse, care merg de la admirație sau recunoașterea unei căi de acces la universalitate pînă la o formă de invidie sau chiar de ură, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
autori precum Michel Beniamino, care definește francofonia literară ca pe forma modernă a unui ansamblu de fenomene legate de întîlnirea cu Celălalt, ale cărei origini istorice pot fi discutate (unii estimează că s-ar afla în Renaștere), dar a cărei specificitate care marchează ruptura de problematicile anterioare ar fi de a lega perspectiva alterității de chestiunea limbii în sens socio-simbolic și sociolingvistic, într-o perspectivă a dominației. Astfel considerată, francofonia literară nu ar fi vîrful de lance al unui dialog cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de a face mai curînd cu o structură rizomică, pentru a evoca modelul epistemologic definit de Deleuze și Guattari. Orice element îl poate influența pe un altul și reciproc, fără să existe subînțelesuri ierarhice și fără ca această coexistență să sufoce specificitatea unuia sau altuia. Imaginea bibliotecii lui Marius Daniel Popescu ne apare ca o metaforă edificatoare în acest sens (sublini erile, ca și traducerea, ne aparțin): Îmi aranjez cărțile, biblioteca, e ca și cum m-aș muta. Sunt cîteva sute de cărți în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
există scriitor major al acestei perioade care să nu se fi apropiat măcar de politică. Benjamin Constant afirma, de pildă, "vreau să fac presiune asupra realului și apoi voi vedea dacă voi face politică sau literatură", cuvinte ce rezumă această specificitate franceză a angajării, a dedublării unei prezențe semnificative atît în viața publică, cît și în cea a literelor. Nici secolul următor nu a fost sărac în politicieni cultivați, abili mînuitori ai condeiului, precum foștii președinți de Gaulle, Giscard d'Estaing
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
jocuri de limbaj" de sorginte wittgensteiniană, îndrăgite de autorii postmoderni. Definirea discursului prin comparație cu textul se dovedește indispensabilă, cele două concepte fiind adesea confundate cu destulă dezinvoltură. Încheind acest capitol, Camelia Grădinaru se întreabă dacă există într-adevăr o specificitate discursivă postmodernă, concluzia fiind că "postmodernismul nu este o teorie sau o platformă de doctrine", întrucât "canonizarea sa este un demers cvasi-imposibil din cauza contradicțiilor inerente cărora i-ar fi supusă". Asociindu-se opiniei exprimată de Domnul Profesor Constantin Sălăvăstru într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reconciliate, nu este posibil să reconciliezi culturile, nu este posibil să reconciliezi limbajele. Ele sunt cu adevărat incompatibile, și câteodată antagoniste, rivale. Schimbul nu trebuie să fie imposibil, pot exista relații, dar doar dacă fiecare cultură își prezervă propria sa specificitate"423. Hipersincretismul și indistincția valorilor devin trăsăturile hiperculturii, descrisă ca un fel de "plasmă" pe care oricine o poate accesa în orice modalitate și oricând dorește. "Democrația" culturii și a valorilor i se pare a fi un simptom al degradării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
hiperrealitate, simulacru, simulare, seducție, strategie semnificative în ordinea intrării în universul baudrillardian. Pe de altă parte, cum obiectivul demersului nu este acela de a face o descriere și o interpretare exhaustive ale textelor filosofului francez, ci acela de a surprinde specificitatea discursivității postmoderne prin raportare la acest caz, al doilea set de operații pe care le voi avea în vedere se va constitui din relevarea postmodernismului lui Baudrillard prin raportare la forma și textura scrierilor sale, precum și la modul său de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
continuă să se prolifereze în toate direcțiile, într-o "dezordine metastatică". Această descriere corespunde momentului postmodernității, care, venind după "orgia" modernității (în care s-a ajuns la un maximum în toate domeniile), se confruntă cu o profundă indeterminare, cu pierderea specificității și cu indistincția valorilor 475. Baudrillard schițează astfel o stare paradoxală, în care realizarea mișcării moderne a condus la lichidarea sa și la confuzia totală a principiilor și ideilor; în Paroxistul indiferent, aceasta este prezentată în termenii involuției de la proiectul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
confuzia genurilor" devenind legea generală actuală. Simultaneitatea lor este deconcentrantă, o sferă a gândirii putând fi înlocuită cu o alta, în timp ce categoriile unui domeniu sunt "contaminate" cu cele ale altor domenii, într-o indeterminare totală. În acest context al pierderii specificității, simptomatică este imposibilitatea utilizării metaforei, care este acum înlocuită de către metonimie, considerată mult mai aptă să surprindă particularitățile noilor transformări generale. Indistincția generalizată a genurilor și domeniilor face desuetă metafora, deoarece, "pentru ca să existe metaforă, trebuie să existe câmpuri diferențiale și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Transparence du Mal. Essai sur les phénomènes extrêmes, p. 13. 474 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, p. 51. 475 În acest sens, Baudrillard notează: "Fiecare categorie este adusă la cel mai mare grad de generalizare și, în consecință, își pierde orice specificitate și se resoarbe în toate celelalte categorii. Când totul este politică, nimic nu mai este politic, iar termenul nu mai are sens. Când totul este sexual, nimic nu mai este de fapt sexual, iar sexul își pierde orice determinare. Când
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vocea adevărului din interior” (N. Kasturi, „What is Truth?”, În Indian Journal Sanathana Sarathi, January, 1987, p. 35). Ca să Încheiem, dacă alături spuselor anteriore, adăugăm trăirea empatică (despre care o să vorbim cu alt prilej), dacă reușim recunoașterea aproapelui prin ratarea specificității acestuia (prin a da la o parte ceea ce Îi este specific), prețuirea lui, a aproapelui, este tot una cu prețuirea de noi Înșine. În cazul În care Însă ratăm tot ce am spus anterior, ratați suntem. În acest caz, și
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
la sfîrșitul aceluiași secol operatorii internaționali care aveau forța economică necesară evoluează pe calea investițiilor internaționale de capital și astfel se transformă În operatori transnaționali. Operatorii transnaționali Încetează de a mai fi circumscriși unui anumit spațiu național și Își pierd specificitatea națională. Cel mai reprezentativ tip de operator transnațional este corporația transnațională. Deși fenomenul ca atare s-a afirmat puternic odată cu Înc. 20, mai ales prin apariția și extinderea unor mari corporații (cum ar fi Royal Dutch Shell, British Petroleum, Siemens
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
care să se creeze condiții necesare și favorabile pentru realizarea avantajelor de monopol și de internalizare a firmelor transnaționale. Relația dintre diferitele stadii de dezvoltare a unei țări și rolul ISD În redefinirea avantajelor competitive ale acesteia, precum și incidența și specificitatea fluxurilor de ISD În economia receptoare În diferitele stadii de dezvoltare a respectivelor avantaje Își găsesc fundamentele teoretice În modelul avantajelor competitive, elaborat de economistul american Michael Porter , precum și În cel al căii dezvoltării investiționale aparținând cercetătorului britanic John Dunning
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
o cerere, în acest sens, tribunalului competent în raza căruia își are sediul. b. Interzicerea concurenței între asociatul comanditat și societatea în comadită simplă sau în comandită pe acțiuni Societatea în comandită simplă este o societate de persoane a cărei specificitate constă în existența a două categorii de asociați: • asociații comanditați, care au aceeași răspundere ca și asociații din societatea în nume colectiv, adică răspund solidar și nelimitat pentru obligațiile sociale, inclusiv cu patrimoniul propriu; ei lucrează sub comanda comanditarilor și
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
asupra firmei și emblemei se dobandește prin înscrierea acestora în registrul comerțului. Semnul emblemei poate fi o figură grafică având orice obiect, utilaj, figură geometrică, animal etc. Denumirea care transpune emblema poate fi fantezistă sau un nume propriu, având însă specificitate 95. Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclamă oriunde ar fi așezate, pe facturi, scrisori, note de comanda, tarife, prospecte, afișe, publicații și în orice alt mod, numai dacă vor fi însoțite în mod vizibil de firma comerciantului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
bolii, adică istoria, cultura și evoluția ei. Un pluralism epistemologic îmbinat cu simbolul a susținut și E. Cassirer. După toate aceste contribuții reținem sinteza: "Întreaga "criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea să rezulte din această distorsiune dintre specificitatea obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
prin acumularea detaliului care fie o atomizează, fie o sufocă. Sau, în formularea lui Rapetti, "Tocmai această tensiune între fluxul imaginar, "revărsarea de sine" și necesitatea de a izbuti o formulare inteligibilă a subiectului conformă cu toate implicațiile morale generează specificitatea operei"46. Există un defazaj între acest flux al imaginarului și transpunerea viziunii care are consecințe asupra coeziunii ansamblului, tensiune sesizată și de John Reed. M. Bengesco subliniază relația pe care pictura lui Moreau o întreține cu literatura, provenind din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de decizie, cât și a elitelor academice israeliene. Demersurile științifice în această direcție s-au dezvoltat cu precădere în cadrul Centrului de studii pentru Orientul Mijlociu și Africa “Moshe Dayan” a Universității din Tel Aviv. Bruce Maddy Weitzman a abordat elementele de specificitate ale fiecărui stat arab în lucrările “Middle East Contemporary Survey” (2003), “The Crystallization of the Arab State System, 1945-1954” (1993), iar în tratatul “The Maghrib in the New Century: Identity, Religion and Politics” (2007) a prezentat aspectele particulare ale raporturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de legare). Ecuația cu ajutorul căreia se poate calcula constanta de afinitate a unui ligand pentru o anumită proteină, numită ecuația Scatchard sau Rosenthal Scatchard, exprimă o dependență liniară între datele experimentale obținute în procesul de formare a complexului proteină ligand. Specificitatea ligandului pentru molecula proteică poate fi monitorizată, în condiții de echilibru, prin experimente de legare a ligandului la macromoleculă, până la saturația sitului/siturilor de legare a/ale macromoleculei, pentru ligandul respectiv. Din analiza datelor experimentale, se pot determina numărul de
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
aceste rezultate. 2.2.2 Funcțiile metodelor didactice Organizarea eficientă a acțiunii didactice corespunde unor căutări și elaborări metodice pe măsură, menite să ducă la realizarea obiectivelor anticipat stabilite și evaluate. Cum aceste obiective sunt de o mare diversitate și specificitate e firesc ca și căile de realizare a lor să fie la fel de variate. Dincolo de marea lor varietate, metodele au un caracter polifuncțional. O metodă poate participa simultan sau succesiv la realizarea mai multor obiective ale educației. Este adevărat că fiecare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
Panza etc. Desigur, în orice cultură există dialogică, însă în majoritatea culturilor această dialogică a fost mai mult sau mai puțin încorsetată de dogme și interdicții, iar desfășurarea sa a fost mai mult sau mai puțin încetinită, frînată sau controlată. Specificitatea culturii europene rezidă înainte de toate în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu le zdrobește sau suprimă pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Aceasta o transformă într-un vîrtej și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
politice este un pas spre înțelegerea mai amplă a felului în care se reconfigurează societatea românească postcomunistă. Analiza datelor a prilejuit câteva concluzii interesante. Deși nu putem surprinde un pattern comun al grupurilor parlamentare cu privire la activitatea lor, totuși, există câteva specificități. Unele sunt mai "longevive" decât altele, cu membrii care fac parte din mai multe legislaturi. Dacă moțiunile, întrebările și interpelările sunt armele utilizate constant de către grupurile parlamentare aflate în opoziție, inițiativele legislative nu par a fi, în mod necesar, apanajul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
totodată, de delirul ideologist și dicté-ul ideocratic. Este vorba, de asemenea, despre necesara disciplinare logică și rațională a discursurilor ideologico-propagandistice din care nu lipsesc erorile și sofismele voite și manipulatorii. O asemenea disciplinare logică ar deschide ideologia, fără pierderea propriei specificități, spre știință și exigențele raționale ale cunoașterii. Și, mai este vorba despre ceva foarte important: distanțarea terapeutic-protectivă prin ipostaza metalogicului reflexiv, cu alte cuvinte, deschiderea ideologiei spre marile teme etico-spirituale ale reflecției filosofice. Prin căutarea măsurii și înțelepciunii, acestea ar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină o relativă indiferență a partidelor față de statutul de membru (din care derivă lipsa lor de activitate în acest sens) și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție. A doua prezintă detaliat avantajele unui număr mare de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]