3,846 matches
-
lecției se pot folosi o serie de metode sau tehnici de lucru, incluse într‑o strategie adaptată disciplinei, conținutului, vârstei și performanței elevilor. Principalele argumente care justifică eficiența acestor metode activ‑participative sunt: - diversitatea - elevii se simt liberi să facă speculații, apare diversitatea de opinii și idei, este încurajată libera exprimare a ideilor; sunt situații în care un singur răspuns este cel corect, iar educatorii trebuie să fie onești cu elevii, mediind procesul prin care aceștia ajung la răspunsul corect (în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
au fost propuse de un medic, matematician și filosof italian, Gerolamo Cardano (1501-1576), care, printre altele, a combătut obscurantismul și vânătoarea de vrăjitoare. Atunci când a constatat că unul dintre fiii săi avea o deficiență de auz, a început să facă speculații despre potențialul persoanelor cu dizabilități, care putea fi valorificat prin intermediul unor măsuri de educație specială. El credea că este posibilă instrucția celor cu deficite senzoriale prin utilizarea unor stimuli alternativi. De pildă, el propunea educația nevăzătorilor pe baza simțului tactil
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Despre îngeri (2003) este a doua parte dintr-o „trilogie a intervalului”care ar mai trebui să cuprindă, pe lângă Minima moralia, și un volum privind „problematica parcursului spiritual, a «căii»”. Cartea are o structură „în oglindă”, în cadrul căreia se îmbină speculația, specularul și spectacularul. Oricât ar uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
uza de instrumentele ludicului sau ale divagației, prima parte (Introducere în angelologie) rămâne un tratat în toată regula, unde artificiile stilistice nu alterează înlănțuirea ideilor. Astfel, într-o privire deopotrivă erudită și problematizantă, unde farmecul discret al citatului alternează cu speculația dezlănțuită, P. traversează problemele importante ale „angelologiei”: legitimarea temei îngerilor prin depășirea binarismului logic, raportul între om și înger, discutarea argumentului tomist privind existența acestor mediatori, situarea îngerilor în zona ontică a „imaginalului”, monahia ca stare de apropiere maximă în raport cu
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval din perioada pariziană vor tranșa chestiuni multă vreme controversate și vor oferi răspuns unor aspecte obscure. Cu acest tip de studii exegeza nervaliană, atât de frecvent supusă speculațiilor, intră în etapa sa științifică și lucrul a fost recunoscut fără rezerve de universitarii și specialiștii francezi în domeniu. P. se numără, de asemenea, printre promotorii cercetărilor românești de literatură universală și comparată, contribuind la constituirea unei școli comparatistice românești
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
insidios și agresiv trăiesc și personajele nuvelei Somnul, anticipând intransigența morală a eroilor lui Camil Petrescu, ca și dureroasa autoscopie a celor din proza lui Anton Holban. Omul care și-a găsit umbra, o amplă narațiune, pune în gamă epică speculația freudiană despre cei care eșuează din cauza succesului. Personajul, învingător în confruntarea cu capcanele socialului, își obține și supraveghează ascensiunea printr-o inflexibilă strategie și cu sacrificiul preceptelor morale elementare. Numeroasele frustrări cristalizează însă în subconștient un sentiment de vinovăție față de
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
atitudinii estetice și de câteva articole ale lui Toma Ralet, unul despre Friedrich Gundolf - Criza sufletului modern în poezie - și altul intitulat Despre prețiozitate în poezie, unde se afirmă că „arta pură este una din cele mai fatale neînțelegeri ale speculației estetice”. Rubrica „Revista revistelor”, semnată de Ștefan Aug. Doinaș, este mai mult o dezbatere teoretică asupra profilului unor publicații, prilej pentru poet de a marca dispariția unor reviste ostile Cercului Literar, ceea ce se consideră un semn că „încetează literatura parazitară
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
tipare mitice și turnată într-o scriitură artizanală, uneori prolixă. Astfel, romanul În preajma legendei (1989) conjugă tema creației cu erosul și cunoașterea, descriind alienarea individuală și posibilitatea transcenderii. Susținut de o metafizică spiritualistă, provenită din simbioza dintre reverberațiile arhetipale și speculațiile paraștiințifice, textul descrie autocreația personajului-narator, care parcurge o inițiere multiplă - erotică, estetică și mistică. Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea, dând peste bot, la orice încercare de intimitate a oamenilor mediocri. Iubesc tot mai mult pomii, plantele și animalele. Munca și copiii sunt două coordonate arhisuficiente pentru
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
publice până acum Memoriile mandarinului valah (2000), Reeducarea la Aiud (2000), jurnalele din Helvetizarea României (2001) și Crugul mandarinului (2002), Călugărul alb (2003) ș.a. Stilul este, în toate, același: vehement subiectiv, aforistic, simpatic lăudăros, uneori autentic tragic, amestecând confesiunea cu speculația sociologică și politică. Jurnal intim, memorii, eseu biografic, autoficțiune? Greu de spus. Autorul lor amestecă genurile, stilurile, timpurile, trece de la una la alta, deschide paranteze, vorbește despre ce a pățit azi, apoi se întoarce în anii ‘30 și face portrete
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
ci al cunoașterii de sine. Altă carte publicată de P., Deșertul pentru totdeauna (2001), constituie un original roman autobiografic, adică o autoficțiune cu o notă meditativă pregnantă. Stilul este, la suprafața textului, același: vehement subiectiv, moralistic, amestec de confesiune și speculație în jurul marilor idei, cu o prelungire a faptelor de existență spre mituri și concepte. Scriitorul își asumă (sau, mai bine zis, încearcă să-și asume) biografia și să o justifice până la un anumit punct. Vorbește despre ea cu gândul la
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
complexă, aglomerată de simboluri existențialiste și morale sumbre (poate fi comparată, din acest punct de vedere, cu Biserica Neagră, scrierea lui A.E. Baconsky), o dezbatere de idei incitantă. Romanul din parabolă trăiește, ca și în cazul anterior, prin fervoarea speculației. Confesiune și dialog: acestea sunt formele specifice de existență ale literaturii lui Octavian Paler, eseist și prozator al cărui scris impecabil cadențat are mereu solemna gravitate impersonală a unui discurs întocmit în respectul deplin al regulilor elocinței clasice, deși este
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos. În Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală (1997) precizia informațiilor și reticența în fața speculațiilor hazardate se aliază cu o reală mobilitate a spiritului. Volumul include studii de istoria religiilor de factură diferită, de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase sau la imaginea evreului în folclorul românesc la analiza sensurilor magico-rituale ale „dreptei
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
cunoștințe; ea „poate fi funcțională pentru un sistem”. Unele tipuri de sisteme prezintă o „ignoranță structurală”, au nevoie pentru funcționarea lor eficientă de un anumit tip de „iluzii”. Sistemele sociale nu vor stimula, ba chiar vor trata ca fiind pure speculații, implicând o atitudine utopică, cunoștințele care nu se conectează sau chiar contravin mecanismelor lor de funcționare. Într-un sistem de producție orientat spre maximizarea profitului la nivelul întreprinderii, cercetarea costurilor sociale indirecte ale producției, a consecințelor produselor asupra calității vieții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comandament al științei este cunoașterea cât mai amănunțită a diferitelor societăți. Antropologia și-a rafinat rapid mijloacele de descriere a societăților „așa cum erau ele”. Ipotezele asupra istoriei lor, cât și asupra unor presupuse stadii comune au fost respinse ca pură speculație. Antropologul s-a abținut în mod auster de la orice tentație de a face paralele, comparații, de a stabili tipuri generale. Orientarea strcturalist-funcționalistă a fost opusă evoluționismului. Structuralism-funcționalismul pornea de la ideea că orice cultură reprezintă un sistem în care fiecare element
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este o chestiune strict subiectivă. Cercetarea științifică trebuie însă să facă abstracție de preferințele cercetătorului sau ale oricărui alt subiect și să descrie realitatea așa cum este ea, în propriii ei termeni. Conceptul de progres poate figura la nivelul filosofiei, al speculației, dar în nici un caz în cadrul științei pozitiviste, empirice. Al doilea tip de obiecții se referă la relativitatea sistemelor de valori. Dacă ar exista un sistem universal de valori, el ar putea constitui un etalon empiric de estimare a diferitelor tipuri
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
biologie. Criteriile evoluției și ale progresuluitc "Criteriile evoluției și ale progresului" Atât timp cât nu se formulează un set clar, operațional de criterii care să indice variațiile semnificative în timp ale societăților, ideile de evoluție și progres rămân simple ipoteze, dacă nu speculații. Este firesc ca în condițiile acestea să existe fie suspiciunea că este vorba de o simplă extensie necritică a conceptului de evoluție din biologie sau, pur și simplu, o proiecție a speranțelor. Identificarea evoluției și a progresului depinde în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o ipoteză (thesis); aceasta trebuie să fie urmată de o formă de argumentație. În mod obligatoriu trebuie să existe o poziție anume pe care să o propuneți, iar probele introduse trebuie fie să susțină direct, fie să contrazică această poziție. Speculațiile discursive despre starea universului nu constituie o argumentație. O trecere în revistă a ceea ce au dovedit alții nu constituie o argumentație. Simpla catalogare a problemelor pe care le găsiți interesante în legătură cu un anume subiect nu constituie o argumentație. Formularea ipotezei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a programelor analitice cu noi discipline de studiu, diversificarea limbajelor reflectându-se Într-o corespunzătoare diversificare epistemologică. Totuși, nivelul științific al cunoașterii este o fază relativ recentă În evoluția spiritualității, multă vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o meticuloasă și pertinentă analiză a unor pelicule românești și străine. Măsurat în aprecieri, limpede și precis în formulări, analistul, care nu se laudă cu înclinația spre teoretizare, e mai întotdeauna convingător, fără să recurgă la artificii stilistice sau la speculații care iau ochii. SCRIERI: Balansoar pentru maimuțe, București, 1972; Statui de celuloid, Iași, 1972; Procesul manechinelor, Iași, 1974; Filmul. Vocație și rutină, Iași, 1974; Plus sau minus infinitul, Iași, 1978; Martor al Thaliei, Iași, 1979; Căderea păsării de seară, Iași
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Interpretarea include lecturi care se desfășoară de la Rabelais și Montaigne până la Shakespeare, Dostoievski și Stendhal, dar și la Charles Péguy, trecând prin Racine (nu lipsesc trimiterile la Sofocle și Euripide), Pascal, Renan ș.a. Capitolul Dialoguri este pur platonician, sofismele și speculațiile lui Socrate fiind încredințate unor gânditori de la noi, învestiți cu titlul de personaje: Alexandru, George, Mihai. Capitolul Viață și prețuire poate fi considerat o continuare a Erosului. Revin temele morții, ale iubirii, ale „prețuirii” acestora. SCRIERI: Eseuri, îngr. și pref.
PAPAHAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288674_a_290003]
-
celei de-a doua modernități s-ar muta încet și sigur din Occidentul european sau din America de Nord; alții, dimpotrivă, consideră că procesele fundamentale ale modernității actuale ar fi circumscrise globalizării tot mai accentuate. Demonstrația mea nu se aventurează însă în speculații geopolitice și nici nu pariază pe forța implacabilă a unei globalizări evolutive ce ar înlătura statul național de pe scena istorică. Teza generală și cea derivată admise ca referințe ale demonstrației ce urmează au un set de implicații importante: a) în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-o, mare parte din secolul XX a consacrat-o, pentru ca în final devierea să fie pur și simplu înlăturată pentru a se reveni la traiectoria principală a dezvoltării? A răspunde la astfel de întrebări înseamnă, oarecum, a intra pe terenul speculației istorice de tipul „Ce-ar fi fost dacă...”. Totuși, dintr-un astfel de demers nu putem elimina acea reflecție ce se referă la condițiile de apariție și de finalizare ale imploziei comuniste și ale dispariției structurii de organizare economică și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru analiza tranziției politice, iar în referirile la „istoria persuasiunii postcomuniste” se invocă modelul clasic al comunicării în funcție de care interpretează serii de date empirice culese din interviurile de grup la care au participat circa 150 de persoane. Se combină astfel speculații sau generalități cu statut științific precar și modele insuficient elaborate de organizare a unor serii de date empirice, dar se vizează concluzii cu rezonanță macrosocială și istorică. Din premisele adoptate și din datele empirice precar culese, A. Mungiu deduce concluzii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
punct de vedere, M. poate fi considerat cel dintâi reprezentant al criticii literare românești moderne. Cerând criticului o largă receptivitate, el a impus respectul față de operă și judecarea ei obiectivă. A pus totdeauna pe primul plan realitatea operei și nu speculația teoretică, ceea ce i-a permis să exprime aprecieri durabile. Este cel dintâi care a reliefat valoarea poeziilor lui Mihai Eminescu, iar ulterior pe aceea a comediilor lui I.L. Caragiale. Având o mare autoritate intelectuală, el a atras atenția cititorilor asupra
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]