3,995 matches
-
pat. Se îmbrăcă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Râni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturnă în găletar... Un junghi îi fulgeră mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lână întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...” Împlinise de de curând 77 de ani dar asta nu era chiar un motiv ca
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
unite în rugăciune Dumnezeule eu îți mulțumesc Visul diafan din altă lume Azi prin iubire m-ajuți să-l trăiesc Lacrima curată și rece a ploii îmi udă Infinită frumusețe a misterului Căci viața e o taină profundă A sufletului speriat ce inundă Cu bucuria efemerului Sângeriul din macii câmpului Ce -ascund frumusețea cuvântului. Ridic privirea-nlacrimata De roua dimineții ferecata În florile sufletului demodat Cum cred cei ce simplitatea Au scos-o la mezat. Dansez în Ritm de vals și armonie
PLOAIA ȘI NOI de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379490_a_380819]
-
măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își făcu loc dând întregii fete un aer îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în mâini, Olia rămăsese pironita în picioare, lângă divanul acoperit cu o velința decolorata. Se lasă ușor pe pat cu mâinile ușor tremurânde, lângă lădița veche de lemn plină cu foi îngălbenite de timp și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
măreau ușor lăsând loc suprizei și mirarii.Cuta de pe frunte -care apărea rar și numai atunci cand emoția dădea navală peste sufletul ei de copilă sârmana,obișnuită cu vită grea, - își făcu loc dând întregii fete un aer îngândurat și cam speriat.Cu foia de hartie îngălbenita în mâini, Olia rămăsese pironita în picioare, lângă divanul acoperit cu o velința decolorată.Se lasă ușor pe pat cu mâinile ușor tremurânde, lângă lădița veche de lemn plină cu foi îngălbenite de timp și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar... Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...” Împlinise de de curand 77 de ani dar asta nu era chiar un motiv ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar...Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...”Împlinise de de curand 77 de ani dar asta nu era chiar un motiv ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
au fost găsiți dormind la intrarea în mormânt! spuse el pe un ton foarte calm. Într-o tăcere deplină trei legionari ieșiră din formații și se aliniară în fața procuratorului. Ponțiu Pilat îi privi la lumina torțelor și le văzu fețele speriate. -Puneți-i în lanțuri! porunci el fără tragere de inimă. Cei trei legionari își așezară armele și căștile pe pardoseala de piatră. -Și această poruncă e valabilă și pentru ceilalți din a doua încercuire! continuă procuratorul ridicând glasul. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
au fost găsiți dormind la intrarea în mormânt! spuse el pe un ton foarte calm.Într-o tăcere deplină trei legionari ieșiră din formații și se aliniară în fața procuratorului.Ponțiu Pilat îi privi la lumina torțelor și le văzu fețele speriate.-Puneți-i în lanțuri! porunci el fără tragere de inimă.Cei trei legionari își așezară armele și căștile pe pardoseala de piatră.-Și această poruncă e valabilă și pentru ceilalți din a doua încercuire! continuă procuratorul ridicând glasul.... XXX. ANCHETA (FRAGMENT
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
au vândut, averea la străin. Munca tineretului o surghiunesc, Făcându-le viața, doar lacrimi și chin. Aleșii țării nu mai luptă pentru ciolan! Azi, de condamnare vor să scape! Căci ei pe români i-au furat an de an Și speriați fac ordonanță-n noapte. Lupul Alb se-ntreabă nedumerit: -Oare mai cred aleșii în Dumnezeu? -Că jurământu-ncălcat e pedepsit? -Că ce-au furat, nu vor avea mereu? Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ALEȘII CRED OARE ÎN DUMNEZEU? / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare
ALEŞII CRED OARE ÎN DUMNEZEU? de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381051_a_382380]
-
le spuse fetelor mai mari: - Sofică, tu vii cu mine, Lenă, tu rămâi să ai grijă de prunci! hotărî ea. - Da` unde-om mere, mamă, pe vremea asta, că ninge de nu vezi la un metru `naintea ochilor? întrebă Sofica, speriată. - L-om duce pe Ionică în haltă, să luăm trenu` spre oraș, draga mamii, că altă cale nu-i! Acolo or fi doftori buni, să-i dea ceva leacuri, să-l facă bine, că acasă ne moare cu zâle! o
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
din pădure Fără rost și fără nume Ce se teme să îndure Zborul, singură prin lume. Sunt petala cea aparte Ce vă spune că mai este Poate doar presată-n carte, Printre rânduri de poveste. Sunt un picure de rouă Speriat că sfântul soare Îl evaporă și-l plouă Peste lumi fără valoare. Sunt o notă dintr-un cântec, Un cuvânt din poezie, Sunt o rugă, sunt descântec, Sunt o dragoste târzie. Sunt un sfert de milimetru Din pasul unei furnici
SUNT O RUGĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381327_a_382656]
-
siluetă zvealtă apropiindu-se de el. - Budha ? îndrăzni el fericit să întrebe. - Nu, eu sunt Allah. Budha lipsește momentan; din nefericire a trebuit să plece într-un pelerinaj spiritual prin ținuturile foarte sărace ale Indiei de nord. - Ah ! îi scăpă speriat spiritului lui Popică Mardeiaș - Lhassa Dorzho. - Dar eu sunt aici, continuă entitatea de lumină, iar acum trebuie să vedem ce ai făcut în viața ta. Popică Mardeiaș (alias Lhassa Dorzho) își revăzu întreaga viață, păzit cu strășnicie de preaputernicul Allah
LĂSAŢI ORICE SPERANŢĂ ÎN ASTRAL, VOI, CEI CARE INTRAŢI ÎN VIAŢĂ ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381407_a_382736]
-
învățăm să facem distincție între acești doi termeni, respectiv „viață” (cea de moment materială, efemeră, non-reală), precum și ... „existență” (cea veșnică și pur-spirituală). Să definesc acum „veșnicia” ? Să spun acum ce se regăsește „dincolo” de ea ? Sunt prea obosit și prea speriat ! Las asta pentru un următor episod ... ( va urma ) Referință Bibliografică: BUNICA MEA ÎMPLINEȘTE TREIZECI ȘI DOI DE ANI ! URARE: LA CÂT MAI MULTE VEȘNICII ... / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2010, Anul VI, 02 iulie 2016. Drepturi de
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
dincolo de el, lăsându-mi pleoapele grele, pește chipul tău, ce l-am întristat, odată, cu plecarea mea. Te-ntrebi dac-ai să mai poți răzbate fără mine, lacrimi inundă terasă mării, răcoarea te cuprinde, faruri plutitoare, uimidu-te și... parcă ești speriată, la gândul, că eu nu-s, insă de-ai privi spre cer, m-ai vedea, m-ai recunoaște, dintre-atâtea stele plutitoare, c-am fost al tau și m-ai iubit, c-ai fost a mea și te-am părăsit și
VIS, PE SCĂRI DE GÂNDURI de COSTI POP în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381421_a_382750]
-
simplă mărturisire a frumoasei trăiri? sau de fantomele trecutului? Dragul meu drag, nu te grăbi! CU CE AM GREȘIT? am pășit tiptil în camera sufletului tău și aici am întâlnit oglinzi în care trecutul se multiplică, se deformează, se metamorfozează. Speriată am alergat să te privesc în ochi să te întreb: de ce? de ce îmi oferi jocul între alb și negru? de ce de la frumusețea privirii tale treci să mă îmbraci în cuvinte de gheață, rostite aspru. Cu ce-am greșit? ÎNTREBARE INTERIOARĂ
MESAJE POETICE (2) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381441_a_382770]
-
îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de capul nostru, vine împăratul-monstru! Auzind strigătul disperat al florii, fata împăratului, care în acel moment lua masa cu Florea, sări în sus speriată. Flăcăul nu se pierdu cu firea. Încălecă marginea ferestrei deschise și sări în grădina palatului, făcându-se nevăzut chiar înainte ca împăratul să lovească ușa de perete și să intre în camera prințesei. - Tată, se prefăcu fata surprinsă, ai venit
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
da pe mâna jandarmilor. S-au certat crunt. Într-o noapte, ce s-a gândit Marin să facă, a luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
spini îngemănați în umilință duce Într- o coroană -nfiptă- n carne, cruce Purtată- n chinuri, s- a opintit s- apuce Cu slabele- i puteri, destinul pus pe umeri De Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi, Iisus, neliniștit, speriat, s- a resemnat și- a acceptat epuizat, paharul. Dar s- a pornit amnarul Cerului cu fulger scânteind. În gestul lui dumnezeiesc, oprind, S- a sprijinit de zid, cu sânge șiroind Apoi cu Veronica s- a-ntalnit, Iar ea cu o năframa
VIA DOLOROSA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380871_a_382200]
-
să aștept să se oprească cât de cât ninsoarea: Era aproape imposibil să înaintez! M-am întors la stație și am așteptat o jumătate de oră, dar ninsoarea nu a încetat nici o clipă, parcă ningea cu fulgi și mai mari! Speriat că voi rămâne, cu siguranță, blocat în orășelul acela și v-a trebui să aștept poate o zi, ca drumul să fie curățat, m-am hotărât ferm, ca de data aceasta să plec oricum mai departe: Fie ce-o fi
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016. Voi sta sub ninsori... Mi- e sufletul fărâma de cer sfârtecat În crâmpeie de vis, abisal, cuminecat În ființă mea, vas sfințit, alăuta vrăjita Care azi, învinsă, tace speriată, smerita. Prizărita în sinele copleșit, cerșetor La picioarele Tale, a indurării. Implor Azi clementa și îngeri protectori Nu pot să accept paharul, voi sta sub ninsori Până când sufletu- mi, atent curățat Se va fi -nvrednicit, iertat, fără păcat, Să -și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
abil carusel Al iluziilor încă vii, ajustate rebel După roată destinului, timpului, ... Citește mai mult Voi sta sub ninsori... Mi- e sufletul fărâma de cer sfârtecatîn crâmpeie de vis, abisal, cuminecatîn ființă mea, vas sfințit, alăuta vrăjităCare azi, învinsă, tace speriată, smerită.Prizărită în sinele copleșit, cerșetorLa picioarele Tale, a indurării. ImplorAzi clementa și îngeri protectoriNu pot să accept paharul, voi sta sub ninsoriPână când sufletu- mi, atent curățatSe va fi -nvrednicit, iertat, fără păcat,Să -și îndoaie genunchii spre CerRostind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
spini îngemănați în umilință duce Într- o coroană -nfiptă- n carne, cruce Purtată- n chinuri, s- a opintit s- apuce Cu slabele- i puteri, destinul pus pe umeri De Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi, Iisus, neliniștit, speriat, s- a resemnat și- a acceptat epuizat, ... Citește mai mult Via Dolorosa...Pe Poarta Leilor acum intrămPrin Via Dolorosa, azi, cutreieramCu sufletele copleșite de credință.Prima oprire, drumul Crucii, greaua suferințăCând fost trimis- a spre Golgota, Iisus,Pe Baraba, rebelul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
însângerata- i frunte,Cu spini îngemănați în umilință duceîntr- o coroană -nfiptă- n carne, crucePurtată- n chinuri, s- a opintit s- apuceCu slabele- i puteri, destinul pus pe umeriDe Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi,Iisus, neliniștit,speriat,s- a resemnatsi- a acceptatepuizat, ... XXIV. CAND PIATRĂ N-A LOVIT..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016. Când piatră n- a lovit... Calc cu sfiala pe urmele pașilor Tăi, Mă dor picioarele, genunchii- s
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
făcut „plămâni” după stingerea luminii. Era obișnuit cu ea. Iar Marga își înghițea hohotele ca să nu-și trezească odorul, dar asculta la gaura cheii răsuflarea lui. Treburi de mămică! Pe la 12 noaptea mă trezesc cu ea în camera de comandă speriată foc „nu mai respiră copilul!” i-am dat bineînțeles cheia și, după numai 5 minute, primesc telefonul liniștitor „doarme atât de dulce încât i-am dat un pupic”. Și a adormit buștean și ea, în patul conjugal nu în camera
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374295_a_375624]
-
cu lapte. Ionuț se ridică somnoros de pe pernă, se clătină dintr-o parte în alta, deschise ochii mai bine, și se uită nătâng la bucatele puse pe masă. Atunci își începu ifosele. - Nu mănânc ! ... - Nu mănânci ? De ce ? făcu bunica, aproape speriată. - Nu-mi place mâncarea ! - Cum nu-ti place ? Dar ce-o să mănânci, că altceva n-am... Ionuț se uită pierdut prin odaie, cu ochii a nemulțumire și dezumflare. - Hai, mănâncă ceva! Doară n-o să stai flămând! - Bunica! Chiar dacă te superi
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]