3,200 matches
-
rencontré de grandes difficultés de traduction causés par la prosodie des poèmes. Leș rimes șont passagères dans ce recueil ; la mesure est, en général, irrégulière. L'effort des traducteurs de recréer leș rimes inattendues du texte source est parfois méritoire : Spini azvârl de pe țărm în lac cu ei în cercuri mă desfac. (Heraclit lângă lac) (Blaga, 2010 : 113) Dans le lac je jette des épines, dans leurs cercles, défait, je me devine. (Héraclite au bord du lac) (Pop-Curșeu, 2003 : 65) Je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să barbe blanche. " (Peisaj trecut/Paysage d'antan) (Miclău, 1978 : 345) ; " Albinele-n faguri adună/și-amestecă învierea,/ceară și mierea. " " Leș abeilles mêlent/la résurrection,/la cire et le miel à l'unisson. " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " un spin cu foc de albina " " le dard à feu d'abeille " (Poetul/Le poète) (Miclău, 1978 : 429) ; " Puterea mierei/vindeca albinele bolnave,/franțe de tăria verii. La force du miel/guérit leș abeilles malades, abattues par leș flammes du ciel. " (Sud
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se transformă în mature responsabilități ale sinelui, pe care poeta încearcă să și le camufleze: „În casa unde mi-am închinat o vară / la amintirea în stingere a unui bărbat / gonit cu pietre / din istoria arterelor mele, / speranța își smulge spinii din călcâi. / Neauzit se macină falangele unui poem / despre așteptare - melancolie - indiferență. / Sub o mie de măști, bufonul / zgârie la ușă” (Interior, II). Ființa i se lasă dominată de melancolice rupturi și cutremure interioare, motiv pentru care poeta își apropie
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
ce-a fost pur și copilăresc / înghițit de tine / se face ospăț pentru viermii cărunți.”) și pentru care există doar șansa convertirii prin rugăciune către Cel „egal cu lumina Sa, cu Sine. Este aici, luminând printre noi, / cum fulgerul, cum spinul / din gâtlejul privighetorii / îndemnând-o să zboare”. Există peste tot o căutare continuă a grației dumnezeiești, căreia D. i se abandonează, renunțând la simulacrele iluminării. SCRIERI: Călătorii de recunoaștere, Craiova, 1982; Legea și visul, București, 1987; Eu și lumina, Craiova
DINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286787_a_288116]
-
și iată simt biciul și simt hățul. / Dând stelele-ntr-o parte aș fi putut să strig, / dar mă cuprinse sila de râsul lor sălbatec, / pe vinetele-mi buze năștea un rug de frig / și-acum dansez în lanțuri pe spini și pe jăratec.” Proprietarul de poduri (1976) și La dispoziția dumneavoastră (1979) reprezintă, în esență, căderea din paradisul tinereții explozive în purgatoriul răcoros al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
Facultatea de Drept a Universității din București. A colaborat cu poezie la „Cuget clar”, „Jurnalul literar”, „Basarabia literară”, „Viața Basarabiei”. Poeziile au fost adunate în plachetele de versuri Dragostea văzută de poeți (1939, volum colectiv), Poeme (1940) și Calea cu spini (1941). După război, publică fabule, epigrame, poezie umoristică, mai ales în „Urzica”. Concepută într-o manieră tradiționalistă, cu nuanțe folclorice, poezia lui B. este axată, mai ales, pe motivul evocării meleagurilor natale. A tradus literatură rusă și sovietică. SCRIERI: Dragostea
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
Concepută într-o manieră tradiționalistă, cu nuanțe folclorice, poezia lui B. este axată, mai ales, pe motivul evocării meleagurilor natale. A tradus literatură rusă și sovietică. SCRIERI: Dragostea văzută de poeți (în colaborare), București, 1939; Poeme, București, 1940; Calea cu spini, București, 1941. Traduceri: G. Revzin, Columb, București, 1949 (în colaborare cu Mihai Axente); C. Simonov, Umbra străină, București, 1950; Vera Ketlinskaia, Asediul, București, 1955 (în colaborare cu A. Sârbu); A. I. Kuprin, Povestiri, București, 1957 (în colaborare cu T. R. Solescu
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort Un bătrân atât de simplu, după vorbă după port. -,, Tu ești, Mircea ? “ -,, Da-mpărate ! “ -,, Am venit să mi te-nchini, De nu, schimb a ta coroană Într-o ramură de spini.” -,, Orice gând ai, Împărate, și oricum vei fi sosit, Cât suntem Încă pe pace, eu Îți zic : Bine-ai venit ! Despre parte Închinării Însă, doamne, să ne ierți ; Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți, Ori
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
mai trăiesc... și cu toate astea pare-se că din cauza ei voi să mor. [ȘTEFAN] La steaua cea din urmă a negrei nopți de viață Privesc cu întristare. Și-a morții pală față Apare-n nouri roșii cu diadem de spin, Cu aripile negre și vîntu-i de venin Ce sîngele-amorțește... c-o neagră floare-n mână; Și buza ei răcită, ochirea ei bătrână M-alungă de viu încă în galbenul mormânt. Dar eu voi viață, ziuă, eu voi să beau, să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fiu Un alt eu, altă ființă, alt corp, fără să știu C-am fost vrodată-n lume. La tine stea din urmă a negrei nopți, viață Gândesc cu întristare. Și-a morții pală față Apare-n nouri roșii cu diadem de spin Cu aripele negre, cu vîntu-i de venin Ce sîngele-amorțește, c-o floare neagră-n mână; Și buza ei răcită, ochirea ei bătrână M-alungă de viu încă în galbenul mormânt. Dar eu voi viață, ziuă, eu voi să beau, să
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe azi pe mâne țara cu nevoia ei... {EminescuOpVIII 201} Azi? Azi nu-i vremea aceea, ne-am deschis la cap și noi, Astăzi ne-mbrăcăm mai altfel, mai podoabă, mai fărfoi. Am lăsat Suceava veche... sus în ziduri crească spin, Mutând scaunul aice, mai în vale, la străin. Lumea merge înainte... Trebuit-au oare noi În prostia cea străveche să rămânem înapoi?... Nu, în loc de vechi ceasloave și de basme slavonești Mai aducem cîte-o carte din istoriile grecești Care-nvață pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și d-aia mințile lor nătânge Azi vă domină: n-aveți ce zice contra lor. În loc de-a sparge capul năpircei sub picior Voi ați crescut-o mare... Azi ea vă dă venin Și vă-ncunună fruntea cu cozile de spin. Popii ce spun că-n ceruri dreptatea locuiește; Popii ce spun că-n ceruri e Dumnezeul pînii După voinț-acelui au să [ - -z - ] cânii; Popii ce spun că drepte pe oameni se-mpart sorții: Vedea-veți că [nici] locul n-aveți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poterașilor trimiși să-l prinză. Nefiind coborâtori direcți de parte bărbătească din dinastia Asanizilor, bulgarul Mitzes însurat cu fiica lui Ioan Asan și cumnat cu împăratul Theodor Laskaris II, se grămădi la domnia romîno-bulgară, dar șezu în scaun ca pe spini, scurt timp numai. Târziu la minte și fără bărbăție în câte voia sau făcea, până la un grad de merita dispreț, ajunsese cu slăbiciunea atât de departe încît toate orânduirile lui poporul le considera ca fără de nici o valoare și nu le
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică contra lui Baiazid. Mircea Vodă izbuti asemenea să se întoarcă nesupărat în rezidența sa, dar de atunci încoaci el se află pe-o cale mult mai grea și mai plină de spini decât înainte. Înghesuit între cele trei puteri contrarie ele în de ele: Ungaria, Polonia și Turcia, espus fără apărare pretențiilor de predominare a cîtortrele, pretenții ce erau și nedrepte, și se escludeau una pe alta, țiind cu geloasă temere la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bucate, Nici nu-i grâu, nici nu-i secară, Numai neghinioară goală (46, p. 75 ; vezi și 80). Merită să deschid aici o paranteză. Pornind de la imagini mito-poetice similare, frecvente în „colindele vânătorești” („Găsi-mi leul d-adormit/ Sub un spin mândru înflorit/ Florile l-au năpădit/ De s-a scăpat d- adormit”), Mihai Coman notează următoarele : „S-a observat că în spațiile necălcate de om, așa cum au fost ele imaginate de gândirea arhaică, toate ființele vii se află într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un ateu sau un cosmopolit ca părintele democrației noastre va fi proprietar, raporturile iau forma cea mai rea din toate și, daca venerabilul redactor al "Romînului" și-ar da osteneala de-a vedea moșiile pe cari biserica e acoperită cu spini, școala cocină, primarul trecut zeci de rânduri pe după zăbrelele mănăstirii Văcăreștilor, să întrebe numai a cui e moșia și va afla desigur numele vreunui ilustru amic politic al său. Iar satul în care va vedea semnele curăției și averii, biserica
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fiu al lui Dumnezeu, atrăgîndu-și adorația în această calitate, Iisus blasfemiază. El se înrudește cu faraonii, cu tot ceea ce e respins. A face trup din Dumnezeu ține de idolatrie. Ca un Mesia să refuze coroana împărătească pentru o coroană de spini, pare grotesc. Sanhedrinul a obținut condamnarea la moarte a lui Iisus fără mare dificultate atît de monstruoasă a părut pretenția lui Iisus. Nici dinspre partea grecească scandalul n-a fost mai mic. Învierea eroilor provoca rîsul în rîndurile publicului grecizat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
latină, flamandă, italiană, spaniolă, germană, portugheză. Spinoza și-a trăit scurta viață potrivit cu etica epicureică, sănătos, sobru, fără pasiuni negative, îndreptată spre adevăratele virtuți: rațiunea, contemplarea, bucuria, înțelepciunea, beatitudinea. Maxima epicureică era "Ascunde-ți viața"; cea a lui Spinoza (espinossa, spini, trandafir), formula "Caute" ("Fii precaut"). Înrudirea cu Epicur este vădită. Aceasta se exprimă prin o serie de precauții: schimbări ale domiciliilor, evitarea aparițiilor în public, evitarea predării la catedră, amânarea editării cărților, anonimatul sau renunțarea. Spinoza avea un trup fragil
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ne imaginăm că ne contopim cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... în relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul simț popular spune: iubirea te face orb. în unul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a introiecta noile identități propuse de manageriat sunt influențate de încrederea lor în resursele adaptative ale organizației și de congruența valorică a noilor identități organizaționale cu cele anterioare. 2003 Viziune și valori: schimbări culturale consecutive unei achiziții internaționale Baldini Alina Spini Maurizio Descrie transformarea survenită într-o companie de telecomunicații italiană ca urmare a intrării ei într-un grup multinațional. Succesul schimbării organizaționale este dat de strategiile de comunicare -workshop-uri, training-uri, discuții - utilizate pentru însușirea noilor valori organizaționale. 2003 Metaforele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
R. Tagore) Dragostea este un ocean; cel care nu știe să Înoate În el se Îneacă. În „marea iubirii” se produc, uneori, furtuni și talazuri ale neîncrederii și suspiciunii, cărora trebuie să știi să le faci față.) „Dragostea e ca spinul: nu-l simți când intră, dar te doare când Îl smulgi cu sila.” (B.P. Hasdeu) Inima nu e o față de masă pe care să o Întinzi tuturor. (Confidențialitatea și discreția sunt atributele unei inimi care se respectă.) „Dragostea are legile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
celui mistic, sunt greu de Înțeles, fiind relativ frecvente relatările despre oameni care, sub influența lui, au realizat cunoscutele suferințe fizice ale lui Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
români se percep și se declară ca fiind autodidacți (self-made-managers), totuși este nevoie de un program coerent de formare a capacității manageriale, program care are privilegiul de a se ancora pe o solidă bază teoretică, dar se izbește și de „spinii” realităților organizaționale românești. Antrenarea competențelor manageriale pornește de la următoarele premise: formarea competențelor manageriale încetează a mai fi o problemă de antrenare a unui individ și devine o problemă a unui grup de muncă, a unei organizații și în final chiar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
culcă pe dreapta și devine bentonic, apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici și butoni ososi mari. Aceștia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. În mijlocul fiecărui buton se afla un spin subțire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m, iar greutatea de 8-10 kg. Obișnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m si cântărește 3-4 kg. Deși după înfățișare pare pasnic
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
apropiindu-se de maluri în căutarea hranei. La exemplarele adulte corpul este acoperit cu solzi mici și butoni ososi mari. Aceștia se găsesc pe ambele laturi ale corpului. În mijlocul fiecărui buton se afla un spin subțire. La exemplarele tinere lipsesc spinii de pe butoni. Lungimea la care ajunge calcanul este de 1 m, iar greutatea de 8-10 kg. Obișnuit, calcanul este lung de 0,60-0,80 m si cântărește 3-4 kg. Deși după înfățișare pare pasnic, calcanul este totuși un pește răpitor
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]