2,592 matches
-
frumoasă mănușă de catifea: în schimbul loialității, nobilii militari primeau funcții înalte, devenind curteni de onoare, fiind obligați să stea mereu în preajma regelui. Ținându-i ocupați pe nobili cu diverse ceremoniale complicate și obositoare, exercitând un control deosebit prin rețeaua de spioni pe care o avea, asemeni„creaturilor“ lui Richelieu și Mazarin, Ludovic a reușit să dea o lovitură de grație războaielor civile, care până la revoluția franceză, nu au mai izbucnit decât sub forma unor mici revolte răzlețe, ușor de stins. În
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este fiul unuia dintre protejații lui Ludovic al XIII-lea. De asemenea, Ludovic al XIV-lea și Maria Tereza sunt nașii săi de botez. A arătat un interes special pentru viața la Versailles și avea o rețea foarte întinsă de spioni în rândurile servitorilor și ale valeților de la curte, care erau mereu prin preajma altețelor regale. Memoriile sale secrete au fost descoperite după moartea sa, iar o parte dintre acestea încă se află sub sechestrul statului francez, datorită informațiilor pe care le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
XIV-lea a depus mult efort pentru a putea fi bine informat despre tot ce se petrecea în locurile publice, în casele particulare, în societate, în afacerile de familie sau în relațiile extraconjugale. Asemenea predecesorilor săi Richelieu și Mazarin, avea spioni și informatori care îi prezentau rapoarte concrete și îi relatau tot ce se întâmpla. Această rețea era atât de bine structurată și ierarhizată, membrii ei nu se cunoșteau și mulți dintre spioni nici nu bănuiau că informațiile pe care le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
extraconjugale. Asemenea predecesorilor săi Richelieu și Mazarin, avea spioni și informatori care îi prezentau rapoarte concrete și îi relatau tot ce se întâmpla. Această rețea era atât de bine structurată și ierarhizată, membrii ei nu se cunoșteau și mulți dintre spioni nici nu bănuiau că informațiile pe care le furnizau ajungeau până la Rege. Datorită acestor informatori, multe persoane nobile și-au pierdut credibilitatea în fața lui Ludovic al XIV-lea. în plus, Regele avea o memorie foarte bună. Putea recunoaște chipul unei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
obținerea informațiilor era cea a deschiderii scrisorilor particulare. A fost nevoie să treacă mulți ani până când cei de la curtea regală să realizeze că orice scrisoare care ar fi putut conține un secret, cât de mic, era deschisă. Măiestria cu care spionii lui Ludovic reușeau să măsluiască sigiliile expeditorilor era uimitoare, iar destinatarii nici nu bănuiau că scrisorile lor ar fi fost citite. Regele dorea să fie la curent cu toate evenimentele și scandalurile din țară și de la curte, și, din acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Un singur cuvânt de neîncredere privind modul cum Ludovic își administra guvernul sau treburile țării, o ironie, o frază scoasă din context putea însemna sfârșitul carierei politice sau al vieții sociale a oricui nu ar fi fost pe plac acestor spioni. Acuzați pe drept sau pe nedrept, numărul celor căzuți în dizgrație datorită corespondenței citită de rege este foarte mare. Tăcerea celor care luau parte la aceste practici era totală, deoarece nimeni nu dorea să intre în conflict cu autoritatea supremă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Ionuț, Erupția). - Rezistența anticapitalistă și antifascistă a comuniștilor ilegaliști și a „protocomuniștilor” (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Viața nu iartă, Mingea, Valurile Dunării, Furtuna). - Frăția de arme româno-sovietică (Mitrea Cocor, Nepoții gornistului, Răsare soarele, Viața nu iartă). - Depistarea și anihilarea spionilor infiltrați din Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor, care urmăresc să saboteze realizări ale inteligenței tehnice românești sau să fure planurile invențiilor-minune (Răsună valea, Viața învinge, Brigada lui Ionuț, Alarmă în munți, Vultur 101). - Închiaburirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nimic cu Dej, Partid, comunism ? ! Filmul lui Jean Georgescu zămislește un spațiu paralel, care seamănă cu realitatea românească a momentului, dar nu răsare. Lupta de clasă este absentă, în Directorul nostru nu apar dușmani ai poporului, burghezo-moșieri scăpătați care uneltesc, spioni parașutați sau agenți imperialiști infiltrați. Nu apare nici un secretar de partid, înțelept, dârz și ferm, care să facă ordine. Răzvrătiții Tănase Florescu și Maria Popescu nu amenință că se duc la Partid, vorbesc deschis în fața colectivului. Și asistăm la sabotarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița ilegal în România. Eroicii grăniceri, însuflețiți de Partid, îi vor prinde, firește, după lupte grele. Dar Emanoil Petruț, interpretul protagonistului Mihu, nu mai este eroul fără prihană din Brigada lui Ionuț. Deși grănicer destoinic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a făcut și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a făcut și își pune colegii pe urmele spionilor. Dar pentru rătăcirea lui plătește cu viața, fiind împușcat de unul de-ai lui Stavrescu. Femeie, băutură, depreciere morală, greșeală tragică, iată ceva ce eroul pozitiv nu mai cunoscuse în cinepropaganda românească. Cu Alarmă în munți, realismul nesocialist mai face
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de muncă, de sobrul și corpolentul Florinte asupra Anicăi. Omul chiar o înșfacă și o pune jos pădurenește. Este prima imagine care coregrafiază sexul în cadrul strict trasat acestui subiect de către propagandă. Vultur 101 (1957) sau „Agenturili” Fabricarea legendei propagandistice a „spionului imperialist” începe cu Viața învinge (1951) și continuă cu Vultur 101 (1957) în regia lui Andrei Călărașu. Dacă până acum dușmanul noii orânduiri era la vedere - chiabur, moșier, patron și cozile lor de topor - sau se ascundea în munți, iar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de neconceput cu câțiva ani în urmă, când România făcea exerciții militare doar cu aprobarea Moscovei ! Data premierei lui Vultur 101 este 21 august 1957. Peste mai puțin de un an va începe retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Motivul spionului străin va reveni pe ecran până la jumătatea anilor ’80 și mult mai mulți români decât am crede îl vor lua de bun. Erupția (1957) sau Jazz, petrol, alcool și ingineri Recapitulăm legile generale care guvernează spațiul cinematografic al deceniului 6
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ale cărui idei revoluționare ajung să fie puse în practică, spre binele întreprinderii. Uneori, inginerul poate fi și arhitect, ca în Meandre (1967), care nu are însă happy-end. În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan superior față de Vultur 101 (1957). Dacă în Vultur 101 spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
În 1963, cu Pisica de mare, tema luptei organelor de Securitate cu spionii din Vest veniți să fure sau să saboteze invenții industriale senzaționale ale românilor este reluată pe un plan superior față de Vultur 101 (1957). Dacă în Vultur 101 spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru a-și atinge scopurile mârșave, în Pisica de mare Securitatea este cea care posedă un dispozitiv foto în infraroșu, cu care îl trage în poză noaptea pe spionul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spionii folosesc un miniaparat foto, montat într-o amuletă- avion de jucărie, pentru a-și atinge scopurile mârșave, în Pisica de mare Securitatea este cea care posedă un dispozitiv foto în infraroșu, cu care îl trage în poză noaptea pe spionul-șef, enigmaticul „Pisica de mare”. Deci, pe lângă inteligența ieșită din comun și patriotismul de neclintit pe care le opuneau până acum dușmanului sofisticat tehnologic, ni se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se spune că ofițerii români de Securitate au ajuns să dispună și de ultimul răcnet al tehnicii. Pe lângă omnipotența tehnologică, Pisica de mare împământenește ideea omniscienței Securității. Odată cu lovitura de teatru finală, când măștile cad, înțelegem că, de fapt, periculoșii spioni și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu minut. Ocupația reală și principală a Securității fiind supravegherea românilor și nu a unor ipotetici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și cozile de topor băștinașe n- au avut, de la bun început, nici o șansă, totul fiind controlat de securiștii noștri pas cu pas și minut cu minut. Ocupația reală și principală a Securității fiind supravegherea românilor și nu a unor ipotetici spioni străini, mesajul subliminal transmis de astfel de filme va fi : Securitatea are aparate de ascultat și văzut peste tot, oamenii ei pot fi sub acoperire în orice meserie sau categorie socială, prin urmare, vedeți- vă de treabă, tovarăși, nu umblați
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Porțile albastre ale orașului, Stejar, extremă urgență, Pe aici nu se trece, Evadarea, Alexandra și infernul, Ultima frontieră a morții, Duios Anastasia trecea. Nefrecventat din 1967, după premiera milicierului Amprenta, universul fictiv al luptei organelor de Securitate și Miliție cu spioni și români fugiți din țară care revin cu gânduri rele este reluat în ianuarie 1970 cu Simpaticul domn R. Dacă în Amprenta banda de transfugi întorși în țară cu pașapoarte străine vrea să treacă peste graniță un tablou de un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
treacă peste graniță un tablou de un milion de dolari din muzeul Brukenthal, în Simpaticul domn R e vorba de nici mai mult, nici mai puțin decât o formulă românească „revoluționară” pentru fabricarea cauciucului sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
revoluționară” pentru fabricarea cauciucului sintetic pe care o vânează periculoșii spioni străini - se sugerează astfel avântul tehnologic și economic nemaivăzut al României datorită politicii vizionare a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ofițerii de Securitate duc adevărate lupte de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de gherilă urbană cu fioroșii spioni dotați cu trabuce ucigașe, pistoale performante, explozibili minune și mașini infernale, dar, firește, vor birui pentru că de partea lor sunt râul, ramul și cetățenii vigilenți ai României Socialiste. În Aventuri la Marea Neagră (1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând cu un combustibil nou, de concepție românească, testată pe un poligon secret la malul mării. Un oțel special, inventat de inginerul Mușat, e pe punctul de a fi scos din țară de spioni și uneltele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1972), ținta spionilor este o rachetă românească funcționând cu un combustibil nou, de concepție românească, testată pe un poligon secret la malul mării. Un oțel special, inventat de inginerul Mușat, e pe punctul de a fi scos din țară de spioni și uneltele lor autohtone, când intervin organele de Securitate, în Șapte zile (1973). După rachetistică militară și siderurgie la nivel înalt, Agentul straniu (1974) aduce în prim-plan inteligența farmaceutică românească. Vitogenul, o variantă turbo a Gerovitalului, pune în mișcare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
când intervin organele de Securitate, în Șapte zile (1973). După rachetistică militară și siderurgie la nivel înalt, Agentul straniu (1974) aduce în prim-plan inteligența farmaceutică românească. Vitogenul, o variantă turbo a Gerovitalului, pune în mișcare o întreagă rețea de spioni industriali cu ramificații în țară și în străinătate. Rețea arestată en gros, firește, în final de „autoritățile române”. Fiecare dintre aceste fantasmagorii filmate, vehiculând prefabricate vizuale și de situație ale filmelor occidentale de gen, sunt menite justificării existenței unui aparat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unui aparat represiv de poliție politică din ce în ce mai dezvoltat. Direcția de Informații Externe (DIE), condusă de generalii Doicaru și Pacepa, acționează în forță pentru promovarea imaginii cuplului Ceaușescu în străinătate și reflectarea ei în România. „Transfugii”, „trădătorii” din filmele românești cu spioni sunt efigiile demonizate ale emigrației anti- ceaușiste, ale protestatarilor urmăriți pentru a fi neutralizați de mâna lungă a Securității. În anii în care popularul Florin Piersic juca rol după rol de destoinic ofițer de Securitate care prinde spioni capitaliști și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]