KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Tulcea, 13 persoane (șapte femei), Tighina, cinci persoane (trei femei), Alba (o persoană), Tutova, cinci indivizi (patru femei), Râmnicu-Sărat, două persoane (soț și soție), Roman, două persoane (o femeie), Fălciu, tot două. Pe baza cazurilor concrete, Serviciul Jandarmeriei a concluzionat: „Spionajul în favoarea U.R.S.S. se desfășoară intens, prin mijloace proprii”. În luna iulie au fost identificați trei spioni ruși la Bistricioara, județul Neamț, din care doi vor fi prinși, iar unul împușcat în luptele cu jandarmii și cinci spioni în județul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
jandarmii și cinci spioni în județul Buzău, toți fiind arestați: I. Aftenie, M. Borza, Gr. Grivenco, Natalia Grivenco și N. Sofronov. De asemenea, tot în luna iulie, în toată țara sunt capturați 91 de parașutiști sovietici, care aveau misiuni de spionaj, sabotaj și terorism. Mișcarea legionară nu s-a mai manifestat aproape deloc în mediul rural de-a lungul anului 1944 dar, în iulie, au fost obținute date despre legionarii refugiați în Serbia, că au fost concentrați în unități de instrucție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în urmă a pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute de colonelul Tobescu” la care s-au adăugat rezultatele foarte bune obținute în domeniul informativ „atât de mult apreciate de toate organele

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Basarabiei și a nordului Bucovinei, iar pe de altă parte, noua conducere a statului a introdus un program de reformă, redimensionare și profesionalizare a Secției a II-a, în vederea pregătirii țării pentru reluarea teritoriilor pierdute. De aceea, cele mai multe cazuri de spionaj/contraspionaj, norme informative/contrainformative și mediatizări de contrapropagandă au avut loc la granița de est, ulterior pe frontul de răsărit. La 20 noiembrie 1940, Secția a II-a a prezentat modul în care inamicii României caută să obțină informații confidențiale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
La 20 noiembrie 1940, Secția a II-a a prezentat modul în care inamicii României caută să obțină informații confidențiale și să creeze anumite stări de spirit printr-o varietate de procedee încât unele par „de domeniul fanteziei”. Serviciul de spionaj sovietic a fost prezentat ca exemplu de tenacitate și agresivitate, mai ales prin tentativa de a se servi de militari români retrași din Basarabia, alături de repatriați din diverse clase sociale, pentru atingerea obiectivelor. Acestea au avut în vedere, în primul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
abatere din partea lor. 455 de sectanți se aflau supravegheați de organele contrainformative, după ce 1597 au fost mobilizați, iar 900 au fost internați în lagăre din cauza prozelitismului desfășurat în rândurile populației. Pe linie de contraspionaj au fost descoperite 122 cazuri de spionaj, în care au fost implicate 211 persoane. La 18 noiembrie 1942 a avut loc un schimb de deținuți politici, la inițiativa guvernului ungar, care a fost realizat prin Ministerul Afacerilor Străine. Au fost avansate propuneri și s-a acționat pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
române; - s-au efectuat intervenții privind activitatea antiromânească a colonelului Della Porta, atașatul militar italian și a atașatului militar ungar, care a fost retras de la post. Unele sincope în transmiterea detaliilor și gestionarea nesatisfăcătoare a discreției în anumite cazuri de spionaj au atras atenția Marelui Stat Major, care a elaborat, la 20 ianuarie 1944, Ordinul nr. 546.125, în care a prezentat câteva cazuri concrete. În luna noiembrie 1943, o grupă de spioni sovietici a fost debarcată pe țărmul mării, însă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a răspândit „cu lux de amănunte” de toate autoritățile locale civile și militare, mai puțin de organele informative de la Constanța și Tulcea. Din acest motiv, cercetările au întâmpinat „enorme greutăți” din cauza zvonurilor și amestecul tuturor autorităților locale. Un caz de spionaj în favoarea Ungariei a fost anunțat unui ofițer magistrat, care a declanșat proceduri de urmăriri și verificări, după care a trecut la percheziții și arestări, dar toate acestea fără a anunța Biroul Statistic Militar aflat în aceeași localitate. Aceste greșeli de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a II-a să revină asupra măsurilor obligatorii pentru toate autoritățile în cazul identificării unor acțiuni antistatale. La 17 august 1944, Biroul Statistic Militar Odobești, sub semnătura colonelului V. Nicolau, a informat Legiunea de Jandarmi Brăila despre un caz de spionaj sovietic în regiune. Un individ suspect a fost reținut la nord de Râmnicu-Sărat, la sfârșitul lunii iulie 1944 și a fost trimis la Biroul Statistic Militar pentru cercetări. Acesta avea asupra sa acte eliberate de diferite autorități din Bălți, inclusiv

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
departe de linia frontului, acolo unde cele două părți erau, cel puțin teoretic, aliate. La 2 august 1941, Secția a II-a a semnalat Președinției Consiliului de Miniștri că Centrul de Informații din Brașov a descoperit „o nouă rețea de spionaj maghiară”, aflată în curs de organizare în România. Din primele cercetări a rezultat că echipa era dotată cu aparate de emisie-recepție fabricate în Ungaria, aduse de curierii diplomatici și distribuite de Legația de la București. În cadrul Legației se mai aflau încă

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care așteptau a fi expediate, iar plata spionilor o efectua funcționarul Gulyàs. Pentru descoperirea întregii ramificații a organizației, Centrul de Informații din Brașov a pus în funcțiune unul din aparatele capturate și a intrat în legătură, legendat, cu Centrala de spionaj din Budapesta. Printr-un ordin al Marelui Stat Major din 6 ianuarie 1942, s-a atras atenția că serviciul de informații ungar „contează mult” pe concursul soțiilor de origine maghiară ale funcționarilor și în special ale ofițerilor români. Datele obținute

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vedere organizatoric, comunitățile se vor împărți în secțiuni, iar secția militară va fi condusă de un ofițer în rezervă. S-a cerut constituirea a două organizații - T.E.S.Z. și T.V.S.Z. - ambele cu caracter secret și care „se pretează” la spionaj, sabotaj și asasinate. Pentru obținerea de date au fost trasate și norme pentru recrutare de informatori, exploatare și transmiterea produselor analitice. Tot în 1942 a fost obținut și tradus materialul Funcționarea Serviciului de Informații ungar din Ministerul Apărării Naționale în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de informații a reușit ca „foarte mulți dintre aceștia” să fie cooptați pentru semnalarea mișcărilor din rândurile elementului românesc. Ulterior, au fost convinși, prin măsuri de recompensare, valorificare a averilor și alte avantaje, de a-și spiona conaționalii prin organizarea spionajului politic, economic și industrial, în principal prin rudele aflate în România. Acestea au fost înștiințate că pot reveni în teritoriul cedat pentru a-și lichida averile și li s-a garantat siguranța personală. În cazul când unele din aceste persoane

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
un serviciu de curieri până la Cluj, cu locul clandestin de trecere a frontierei în județul Turda. La Aiud a fost identificată o organizație alcătuită din nouă oameni, aflată în subordinea Centrului de la Mezöberény. În Vechiul Regat nu existau rețele pentru spionaj militar, prioritatea fiind domeniul politic, acest subiect fiind rezervat exclusiv atașatului militar ungar de la București. Pentru identificarea mișcărilor de trupe române la granița de vest, spionajul horthyst a pus „mare preț” pe recrutarea ceferiștilor refugiați în Brașov, Lugoj, Caransebeș, Rodna

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
oameni, aflată în subordinea Centrului de la Mezöberény. În Vechiul Regat nu existau rețele pentru spionaj militar, prioritatea fiind domeniul politic, acest subiect fiind rezervat exclusiv atașatului militar ungar de la București. Pentru identificarea mișcărilor de trupe române la granița de vest, spionajul horthyst a pus „mare preț” pe recrutarea ceferiștilor refugiați în Brașov, Lugoj, Caransebeș, Rodna, Alba-Iulia și Orșova. În plus, sume mari de bani au fost avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de la București. Pentru identificarea mișcărilor de trupe române la granița de vest, spionajul horthyst a pus „mare preț” pe recrutarea ceferiștilor refugiați în Brașov, Lugoj, Caransebeș, Rodna, Alba-Iulia și Orșova. În plus, sume mari de bani au fost avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile chimice. Biroul 2 Contrainformații a elaborat un studiu intitulat Metodele și mijloacele acțiunii de spionaj maghiar în România, care avea următoarele capitole: I. Ce urmărește spionajul maghiar. Acesta

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Alba-Iulia și Orșova. În plus, sume mari de bani au fost avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile chimice. Biroul 2 Contrainformații a elaborat un studiu intitulat Metodele și mijloacele acțiunii de spionaj maghiar în România, care avea următoarele capitole: I. Ce urmărește spionajul maghiar. Acesta a urmărit capacitatea de apărare a României în caz de ofensivă a armatei ungare, iar în caz de atac din partea Bucureștiului în ce măsură se poate opune rezistență. În

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avansate pentru spionajul industrial la Uzinele IAR-Brașov, „Astra” Arad, Reșița, Cugir, industria textilă și fabricile chimice. Biroul 2 Contrainformații a elaborat un studiu intitulat Metodele și mijloacele acțiunii de spionaj maghiar în România, care avea următoarele capitole: I. Ce urmărește spionajul maghiar. Acesta a urmărit capacitatea de apărare a României în caz de ofensivă a armatei ungare, iar în caz de atac din partea Bucureștiului în ce măsură se poate opune rezistență. În acest sens, agenții trimiși în România aveau misiuni în această direcție

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
apărare a României în caz de ofensivă a armatei ungare, iar în caz de atac din partea Bucureștiului în ce măsură se poate opune rezistență. În acest sens, agenții trimiși în România aveau misiuni în această direcție. II. Metodele de lucru întrebuințate de spionajul maghiar. III. Mijloacele folosite de spionajul maghiar. Mijloacele utilizate de Ungaria au urmărit „o dogmă în jurul căreia se popularizează toate energiile și aspirațiile”, adică revenirea teritoriilor care au fost sub dominația primilor regi creștini. La atingerea obiectivului au cointeresat și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ofensivă a armatei ungare, iar în caz de atac din partea Bucureștiului în ce măsură se poate opune rezistență. În acest sens, agenții trimiși în România aveau misiuni în această direcție. II. Metodele de lucru întrebuințate de spionajul maghiar. III. Mijloacele folosite de spionajul maghiar. Mijloacele utilizate de Ungaria au urmărit „o dogmă în jurul căreia se popularizează toate energiile și aspirațiile”, adică revenirea teritoriilor care au fost sub dominația primilor regi creștini. La atingerea obiectivului au cointeresat și Biserica ungară, care a activat pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
informatori au fost învățătorii maghiari, școala fiind „un atelier de viitori șovini”, unde copiii au primit o educație bazată pe ura față de colegii lor români. IV. Puncte comune în urmărirea acțiunilor de contraspionaj. V. Mijloace și metode de combatere a spionajului pe teritoriul țării: a) Mijloace de combatere. Principalul mijloc de combatere a fost colaborarea eficientă între toate structurile de siguranță, iar al doilea mijloc important a fost organizarea unui serviciu informativ în instituții publice și întreprinderi industriale, care să urmărească

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mijloc de combatere a fost colaborarea eficientă între toate structurile de siguranță, iar al doilea mijloc important a fost organizarea unui serviciu informativ în instituții publice și întreprinderi industriale, care să urmărească activitatea elementelor suspecte și să preîntâmpine acțiunile de spionaj; b) Metode de combatere. Centrul de Informații „C” a semnalat Marelui Stat Major, la 24 iulie 1943, pe Pay Laszlo, fost agent rezident acoperit al Ungariei în orașul Năsăud încă din anii ’30, care era „tolerat”, fiind camuflat ca negustor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cu unitățile de grăniceri, legiunea de jandarmi, organele de siguranță și cele ale S.S.I. locale, pentru schimbul de informații sau colaborare dusă în acest scop în sector; - asigură ordinea, controlul și paza în porturi contra acțiunilor de sabotaj, terorism și spionaj; - „organizează acțiunea contrainformativă pentru a cunoaște starea de spirit a lucrătorilor din porturi, echipajelor de pe vase și populației civile din incinta porturilor (va urmări și va face propuneri de combatere)”. La nivel național, în ultima parte a anului 1940, propaganda

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
elaborate la finalul anului 1941 și distribuite la începutul anului 1942, au prezentat, pe baza analizelor din ultimul an, obiectivele urmărite de serviciile de informații inamice, care s-au manifestat prin: „a) O acțiune cu caracter pur informativ sau de spionaj, care urmărește culegerea de date cât mai complete și precise asupra forței și posibilităților combative ale Țării și Armatei noastre; b) O activitate cu caracter subversiv care urmărește subminarea statului, tulburarea ordinei și siguranței Statului, prin: - propagande cu caracter politico-social

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prin introducerea în Buletinul Contrainformativ a unui capitol distinct - Starea de spirit în armată - precum și modul de constatare a acesteia. Măsuri de protecție informativă au fost transmise și la 20 februarie 1942, acestea fiind rezultatul analizelor asupra unor cazuri de spionaj și trădare, a căror cercetare nu s-a efectuat „în mod satisfăcător și în timp util”, conform normelor prevăzute. Comandanții de unități au fost avizați, prin Ordinul nr. 54.932/23 martie 1942, să încredințeze funcția de ofițer informator numai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]