37,791 matches
-
nu e cum o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
o vedem noi, că sufletul e o ființă neatârnătoare de trup și, ca fundamentul moralei e simțământul de compătimire, tot adevăruri vechi și de-a pururea nouă." * Intervine, deci, în istoria personală a lui Slavici un maestru spiritual: e maestrul spiritual al lui Eminescu și, într-un fel, al lui Maiorescu: Schopenhauer.2) Schopenhauer als Erzieher, studiul lui Nietzsche trebuie recitit pentru a redescoperi locul filosofului în a II-a jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale, cele
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
jumătate a sec. XIX. Schopenhauer înseamnă întoarcerea la adevărurile esențiale, cele ale vieții: "Iată tabloul întregii vieți și învață din ea rostul vieții tale. Și invers: citește numai viața ta și descifrează din ea hieroglifa vieții universale." Schopenhauer e maestrul spiritual, e călăuza care propune regasirea Eului. Spune Nietzsche: "Schopenhauer însuși pentru noi - adica acel călăuz care ne conduce din peșteră deprimării sceptice... sus pe culmea contemplației tragice sub cerul nocturn, infinit, înstelat, si care s-a călăuzit cel dintâi pe
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
fost mereu alături de Împărat. Memorandum-ul, schițat de Slavici, e un apel la Casa imperiala. Luptător pentru drepturile națiunii, scriitorul va parcurge un adevărat traseu inițiatic. Cărțile sale de învățătură, paginile de manual, nu sunt desfăcute de învățăturile unor maeștri spirituali. Dar nici în afara unei experiențe cvasi-initiatice. Temnița de la Vat trebuia să încununeze o luptă națională dusă fără cruțare de sine, cu conștiința datoriei. Fidelitatea față de națiunea să însemna pentru el fidelitate față de Șaguna, față de Împărat, față de eternitatea lumii drepte. 7
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
de recapitulări mai degrabă uimite. A luptat pentru neamul sau, a dăruit literaturii române o operă, a trăit alături de Eminescu și de Caragiale și de Coșbuc și de Maiorescu. A fost alături de cei ce au întemeiat, din punct de vedere spiritual, România modernă. Cărțile sale au devenit "cărți de învățătură"; au educat națiunea română. E un paricid? În închisoarea de la Vat totul era civilizat; dușmanii s-au purtat frumos cu el. Cei pentru care a purtat bătăliile se poartă ca niște
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cu care am vorbit îndelung. Îi datorez în bună parte hotărîrea mea de a renunța la abstractism (la care aderasem după fugă din țară, pentru a mă "vindeca" de coșmarul realismului socialist) și a ma dedică unei arte cu caracter spiritual. Cu doi ani înainte, restaurasem la Gallese, unde locuim, o biserică romanica din anul o mie, pentru a-mi face doar un atelier. Dar n-a fost așa: locul m-a însemnat profund, mi-a schimbat viața și arta; am
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
de secol. De la el am înțeles că dreapta cultură nu are nimic comun cu dreapta politică. Există un materialism de dreapta, la fel de antispiritual și de nociv că cel de stînga. Vintilă Horia publică la Madrid revista "Futuro presente", anticipînd renașterea spirituală care ne va salva din marasmul pragmatismului de astăzi. În cartea și filmul pe care Marilena Rotaru i le va dedică în curînd (filmul s-a prezentat între timp în țară, n.n.), povestesc întîlnirea și prietenia noastră, care m-a
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
trimis un text intitulat Marea absența, în care analizăm cauzele degradării societății românești, datorate - după opinia mea - dezertării oamenilor de cultură, si mai ales a scriitorilor, în rîndurile ateismului și scepticismului intelectual. Făceam apel la trezirea conștiințelor, la regasirea filonului spiritual care să producă o inversiune de tendința. - Reintegrarea României în Europa ar putea influența această "trezire a conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia întoarcerii României în Europa, după o absență de aproape o jumătate de secol. Dar în care Europa
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
conștiințelor" de care vorbiți? - Avem obsesia întoarcerii României în Europa, după o absență de aproape o jumătate de secol. Dar în care Europa? Față de cea de acum cinzeci de ani, în Europa de astăzi se produce un fenomen de trezire spirituală, mai ales în rîndurile tineretului, care nu există atunci cînd noi am fost azvîrliți la periferia Asiei - fenomen necunoscut la noi, pe care intelectualii noștri l-ar putea promova, ajutînd cu siguranta la redresarea morală a țarii. Am expus tema
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
d-lui Alexandru Săndulescu. Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul despre Alecsandri- omul de lume aflăm că poetul cultiva scrisoarea că un mijloc de mondenitate și rafinament spiritual, neexistînd, aici, intenționalitatea artistică. A știut, toată viața, să-și ocrotească o existență senina, de beatitudine, ferindu-se iarnă de frig (de care a suferit constant), fie în căldură bine întreținută a conacului de la Mircesti, fie, mai bine, în voiajuri
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
timp (altă iubita, alta iubire, alta clipă), pe cînd căsătoria rectifica greșeală, introducînd noțiunea de fidelitate, ca amintire și celebrare a acelei prime iubiri particulare. Numai ea poate deveni infinită, nu còpiile ei. Prin intervenția religiosului, se-ntelege, definit că spiritual menit să potențeze efemerul senzualului. Esență filozofiei despre iubire și căsătorie la Kierkegaard mi se pare că stă în această frază: "...esteticul este adăpostit de infinitul de dinaintea intrării în experiența, a primei iubiri, după cum poate fi găsit în sinteză contrastelor
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Kierkegaard mi se pare că stă în această frază: "...esteticul este adăpostit de infinitul de dinaintea intrării în experiența, a primei iubiri, după cum poate fi găsit în sinteză contrastelor pe care iubirea le presupune: el este în același timp senzual și spiritual, este libertate, dar și necesitate, este fiul momentului, aparținînd în cel mai înalt grad prezentului, dar în același timp are în el o eternitate". Căsătoria e plasată în acest topos al infinitului ancorat în prezent, al eternității născute din clipă
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
acolo unde n-a mai ajuns nimeni, cu orice preț, chiar și cu prețul unei autoincendieri a conștiinței Sinceritatea pe care o practică are ceva sfâșietor. Iar decentă de care vorbea Nicolae Manolescu nu este chiar decentă, ci o înălțime spirituală care transfigurează indecentă, ferind-o de orice cădere în proza vieții. De fapt, poezia Angelei Marinescu este fundamental indecentă, un streap-tease metafizic, o dezbrăcare în văzul lumii de ceea ce opacizează ființă: "Cu părul râs mă plimbam prin sat/ în timpul în
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
scenariu al devenirii unui cosmos foarte clar definit și cu o puternică legitate internă. Primul nivel este acela al materialelor perisabile, al panourilor de hîrtie obținute prin colaje oarecum aleatorii și care semnifică volatilul și amorful, substanța vulgara și materia spirituală necoagulate încă și fără un vector formal anume. Expresie a jocului și a spontaneității, aceste structuri incipiente pot fi oricînd destrămate și refăcute în alt cod, prin simple permutări și redistribuiri ale modulilor. Următorul nivel este unul al expresiei pure
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
semnificativă a marelui filozof și scriitor Aemilius Rabiosus: "Plecase din Italia în tinerețe, pentru a se opri în cele din urmă în Gallia. Ca tânăr cugetător se remarcase printr-o serie de teorii morbide despre disperare, sinucidere și alte aberații spirituale, dar, judecând după senectutea pe care i-au dat-o prea îngăduitorii zei, trebuie să fie un ticălos similar autorilor de tratate despre binefacerile morții". Pentru împăratul înseninat doar de "întâlnirea semenilor în cuvânt", dar convins că "istoria nu are
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
identitatea și viața din pricina lor. Cervantes nu ne exiplică nimic. Comentatorii se mărginesc să constate nebunia personajului, o nebunie însă extrem de ciudată, despre care Unamuno crede că este "de dragul nostru și spre folosul nostru", ca "un exemplu etern de generozitate spirituală". Admirabila caracterizare, dar care nu lămurește lucrurile cîtuși de puțin. Tot ce putem afirmă cu oarecare siguranță este ceea ce putem, ca să zic așa, pipai noi înșine, ceea ce se petrece in român. Alonso Quijano devine Don Quijote din manie solitara a lecturii
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
prima piața liberă a cărții din istorie. La Atena, puțin după mijlocul secolului VI înainte de Cristos, copierea, expunerea și vînzarea de papirusuri cu opera lui Homer, din ordinul lui Pisistrate, au determinat o intensificare a schimbului de idei, a vietii spirituale, în general, constituind cele dinții forme de societate civilă din istorie. Dacă democrația ateniana a trecut cu bine prin războaiele din secolul V, care este al construcțiilor lui Pericle, dar și al celor mai grave devastări din toată istoria Atenei
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
democrația ateniana a trecut cu bine prin războaiele din secolul V, care este al construcțiilor lui Pericle, dar și al celor mai grave devastări din toată istoria Atenei, acest fapt se datoreaza conștiinței de sine, conștiinței valorilor și identității sale spirituale pe care orașul grecesc a dobîndit-o prin cărți. Este evident că efectul atenian, spre deosebire de cel quijotic, este colectiv, nu individual, cu urmări sociale și practice, putînd fi de aceea considerat materialist. El nu stîrnește imaginația literară, ci practică politică. E
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
brad, bine clădit, cu o barbă lungă și compactă lăsată pe piept, Iraclie a fost, în tinerețea anului 1848, în relații apropiate cu vestitul Eudoxiu Hurmuzaki, în casa căruia i-a cunoscut pe exilații moldoveni (Alecsandri, C. Negri, Kogălniceanu), formîndu-se spiritual de la acești intelectuali, bravi luptători. Tot pe atunci l-a cunoscut pe Aron Pumnul, dascăl stabilit la Cernăuți, consecvent luptător antihabsburgic și antimaghiar, ale cărui bizare teorii și practici lingvistice l-au influențat, fiind lesne detectabile în articolele și epistolele
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
despre identitatea scriitorului romanului din pod am avut eu, aproape imediat: mi-am dat seama că e un rus de secol 19. Traian D. Stănciulescu are un sistem hermeneutic mai sofisticat decît al meu, pentru a stabili, sherlockholmesian, un profil spiritual, măcar, dacă nu biografic, al lui Casamayor. Interpretînd stilul și natura observațiilor autorului, prefațatorul creionează acest portret: probabil un cărturar din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
a-l lăsa fără alternativă. Cine gestionează cea mai terifiantă bombă, cea demografică, merita toată atenția. Nu ne convinge ansa regretul lui Ioan Holban că românii se mulțumesc cu propriile mituri defetiste. Grila asiatică ni se pare incompatibilă cu structurile spirituale de tip greco-latino-mediteranean. Ne-a captivat stilul ăngrijit al expunerii, personalizată mereu de atitudine dar și de "senzaționalul" descoperirii, ca de pildă foarte artistul inventar al felurilor gastronomiei chineze, intitulat poem. an care amuzamentul se ănsoteste cu faimoase corespondențe de
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
roman-frescă. Sau, cum ni se explică pe coperta IV a cărții, cu o logică defectuoasă, "o vastă frescă semnificativă a societății românești dintre anii 1939-1989, redata prin destinul unei familii a cărei existența între extaz și agonie creează o îmbogățire spirituală diminuată prin evenimente..." De un kitsch scenaristic comparabil doar cu un film de Sergiu Nicolaescu, Dezastrul ține să spună totul. Dar nimic nou. E un inventar de informații comune oricărui manual mediocru de istorie, dar înțesat cu personaje instrumentă lizate
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
Studioși marginalizați, concentrați, asociați pe materia literaturii, Ț. Vianu și G. Călinescu amplifica - an contra curentului - atitudinea estetică. Pentru a-i defini să spun, repetăndu-mă, că nu avem an față un exercitiu demonetizat, posibil pe timpul Junimii, gruparea ce opunea golului spiritual voința de construcție. Cred că lucrurile cele mai grave au nevoie de atari exemple de complementaritate unită cu ănalta viziune a ordinii artistice. A realizării interioare deschisă către simpatii ce devin simbolice.
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol. I, 1931-1935; Prefață de Romul Munteanu; Societatea Română de Radiodifuziune
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]