KorAP: Find »[drukola/base=spiritualitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...280 >

6,992 matches

Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161

învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate căte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă, cu toate că ar trebui să ne aducem aminte „de mai marii noștri”!... În ultima vreme am vorbit de toți acești mari Părinți ai

DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Paulin Lecca - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de

DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea

DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167

zâmbea ușor amuzat, ca și cum ne-ar fi mărturisit vreo șotie din tinerețe. "Ăștia, în țară, m-au încchis pentru atitudini anticomuniste, iar aceia vroiau să mă ia la bătaie că aș fi comunist!" Un mare trăitor al Ortodoxiei și al spiritualității autentice A fost, în cele din urmă, tot mai marginalizat și până la urmă a fost obligat să se retragă la Mănăstirea Cernica, unde locuia pe malul lacului, într-o căsuță vecină cu cea în care a locuit și viețuit, cu

DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc ce repede îi uităm noi pe acești oameni, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate căte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă, cu toate că ar trebui să ne aducem aminte „de mai marii noștri”!... În ultima vreme am vorbit de toți acești mari Părinți ai

DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de

DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Lucrarea aceasta, cu alte cuvinte, este una de referință în domeniul istoriei și a spiritualității autentice, care ar trebui să se afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea

DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715

RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 210 din 29 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Despre cunoasterea lui Dumnezeu în învățătura și trăirea filocalică... Introducere Pentru spiritualitatea răsăriteană, problema cunoașterii lui Dumnezeu este una presantă, determinantă, existențială, de gradul și intensitatea ei depinzând, pe de o parte, amploarea eforturilor ascetice ale credinciosului, iar pe de altă parte, dobândirea mântuirii, fiindcă înaintarea și creșterea în cunoașterea lui Dumnezeu

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
altă parte, dobândirea mântuirii, fiindcă înaintarea și creșterea în cunoașterea lui Dumnezeu, realizată printr-o lucrare ascetică tot mai accentuată, este totodată un progres duhovnicesc. Starea lor culminantă este cunoașterea experimentală sau cunoașterea-unire. Cunoașterea lui Dumnezeu sau teognosia constituie, pentru spiritualitatea ortodoxă, scopul fundamental al vieții. Însă, caracteristic și specific spiritualității răsăritene este cadrul în care vorbește despre această cunoaștere. Pentru Răsăritul Ortodox, ea nu este un simplu act sau o lucrare obișnuită de cunoaștere, ca a oricărei realități, ci este

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
lui Dumnezeu, realizată printr-o lucrare ascetică tot mai accentuată, este totodată un progres duhovnicesc. Starea lor culminantă este cunoașterea experimentală sau cunoașterea-unire. Cunoașterea lui Dumnezeu sau teognosia constituie, pentru spiritualitatea ortodoxă, scopul fundamental al vieții. Însă, caracteristic și specific spiritualității răsăritene este cadrul în care vorbește despre această cunoaștere. Pentru Răsăritul Ortodox, ea nu este un simplu act sau o lucrare obișnuită de cunoaștere, ca a oricărei realități, ci este legată de efortul ascetic al credinciosului și depinde direct de

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
nu de teorie, de lucrare și nu de speculație; ea implică deschidere și dialog, întâlnire și unire cu El, în spațiul chenotic a! iubirii. Problema cunoașterii lui Dumnezeu nu este, deci, una de gnoză, ci de trăire, de împlinire, de spiritualitate. A cunoaște pe Dumnezeu înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale teologiei, a sesiza, a percepe, a experia prezența Sa, înseamnă a te întâlni și uni cu El, a-L iubi și a I te dărui integral Lui. De aceea

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
A cunoaște pe Dumnezeu înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale teologiei, a sesiza, a percepe, a experia prezența Sa, înseamnă a te întâlni și uni cu El, a-L iubi și a I te dărui integral Lui. De aceea, spiritualitatea ortodoxă nu vorbește despre cunoaștere ca de un simplu act cognitiv, izolat, ci de o cunoaștere experimentală, pe care o leagă permanent de trăire și o identifică, pe treptele ei superioare, cu unirea cu Dumnezeu în lumină și iubire. Arătând

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
cunoașterea, iubirea și voința dumnezeiască, un raport de deplină continuitate, spre care tinde și iubirea omenească. Dinamismul vieții religioase creștine îl constituie tensiunea dintre uman și divin, dialogul cunoscător și iubitor dintre cele două realități. Premiza fundamentală asupra căreia insistă spiritualitatea răsăriteană în problema teognosiei o constituie, pe de o parte caracterul personal al acestei legături, iar pe de altă parte, structura iconică a ființei umane. Între Dumnezeu și om există un act de comuniune reciprocă, bazat pe o compatibilitate și

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
zvonul căderilor Lui de apă, adică lucrările Sale iubitoare față de lume și față de el. Această căutare a lui Dumnezeu de către credincios este infinită. Sfinții Părinți au insistat în chip deosebit asupra acestei idei. Sfântul Grigorie de Nyssa a introdus în spiritualitatea creștină, răsăriteană, concepția despre permanenta "tindere înainte"sau "epectază", iar Sfântului Maxim Mărturisitorul, în cadrul învățăturii sale despre îndumnezeirea omului, acordă un loc central ideii urcușului infinit al omului spre Dumnezeu. Mai târziu, în scrierile filocalice vom întâlni în mod explicat

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
Dar nu este cu putință să pătimească cineva și să vadă așa ceva, dacă nu s-a unit mai întâi cu Preasfântul Duh, după ce a dobândit prin dureri și sudori o inimă smerită, curată, simplă și zdrobită"". La temelia teologiei și spiritualității ortodoxe în privința cunoașterii lui Dumnezeu, a gnoseologiei ortodoxe, stă distincția dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie calea cea

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie calea cea mai potrivită de exprimare a tainei Dumnezeului Celui viu. Părinții filocalici, ca de altfel întreaga spiritualitate ortodoxă, exprimă, în baza acestei distincții generale, pe de o parte incognosciblitatea ființei divine, iar pe de altă parte, posibilitatea de cunoaștere a lucrărilor Sale. În ființa Sa, Dumnezeu este incognoscibil, insondabil, inefabil. Ceea ce ajunge până la noi și cunoaștem, nu

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
pe măsura împlinii poruncilor, a eliberării de patimi și a dobândirii virtuților, cunoașterea și virtutea fiind cele ce duc la asemănarea cu Dumnezeu. Dincolo de distincția dintre ființă și razele de iubire ale lui Dumnezeu, ceea ce subliniază însă în mod constant spiritualitatea ortodoxă este caracterul de taină, apofatic al dumnezetrii. Taina sau misterul divinității nu poate fi epuizat niciodată. Dumnezeu rămâne mereu, oricât am progresa în cunoașterea despre El, un "Dincolo", nu în sensul panteist, al depărtării Sale de lumea Lui, ci

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
a tuturor celor ce există în și prin El. Despre cunoașterea lui Dumnezeu în învățătura părinților filocalici Părinții filocalici se pronunța foarte nuanțat în problema cunoașterii lui Dumnezeu, întâlnindu-se în scrierile ascetice răsăritene adevărate pagini de epistemologie creștină. Specificul spiritualității ortodoxe îl constituie, însă, modul în care a reușit să transforme o problemă de speculație într-una de trăire, de simțire și experiere a lui Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală, cognitivă și unitivă, Părinții filocalici fac mai multe distincții. Astfel, Teologia Spiritualității are două faze sau etape: activă și contemplativă, iar în cadrul acesteia din urmă teologia face distincția între contemplarea naturală și contemplarea mistică, care duce la unirea cu Dumnezeu. Sfântul Maxim Mărturisitorul și Cuviosul Nichita Stithatul denumesc cele trei trepte ale

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
Dumnezeu din creație sau theoria fizică este o treaptă spre contemplarea Lui ori către gnoza spirituală. Tot așa, pentru Sfântul Maxim Mărturisitorul, ea este începutul teologiei mistice, prin care se descoperă în chip tainic frumusețile cele nevăzute. Ideea fundamentală a spiritualității răsăritene este că "lucrurile ascund în ele rațiuni divine, ca tot atâtea raze ale Logosului ori ale Rațiunii supreme. Cel ce le descoperă din lucruri, suie pe firul lor la cunoașterea lui Dumnezeu și această cunoaștere trebuie să anticipeze cunoașterea

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
ridicându-se deasupra celor materiale, care atrag mintea și o robesc, întipărindu-i formele lor. Pe treapta cea mai înaltă, cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Părinții filocalici ca fiind cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă neîncetat cu Dumnezeu, în lumină, în urma unui îndelungat și consistent efort ascetic, este fundamentală. Cunoașterea aceasta experimentală, a simțirii prezenței lui Dumnezeu în creație și în viața noastră are

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
logicul face loc supranaturalului, tainicului; întunericul devine lumină. Potrivit Sfântului Grigorie Palama, teologul luminii dumnezeiești, cunoștința oferă și conferă oamenilor duhovnicești o lumină tainică, pe care mintea o vede în contemplație, în rugăciune. Cunoașterea lui Dumnezeu, așa după cum o înțelege spiritualitatea ascetică răsăriteană, este împărtășirea de Dumnezeu. Ea culminează în unirea cu El, ca grad suprem de îndumnezeire a ființei umane, trăită de subiectul uman ca o afundare și scufundare în infinitatea lui Dumnezeu, în oceanul iubirii Lui nemărginite. Sfântul Simeon

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare, "trăiesc cu

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
precum și neputința exprimării depline a acestora". Despre perspectiva ascetică a cunoașterii creștine Cunoașterea lui Dumnezeu are un caracter pozitiv, creator și, în acelasi timp, progresiv, ea dezvoltându-se în raport cu eforturile noastre ascetice, în vederea dobândirii nepătimirii. Am menționat deja că specificul spiritualității răsăritene, al gnoseologiei ortodoxe, este caracterul ei interiorizat, profund duhovnicesc. Pentru această spiritualitate experimentală, gnoseologicul este ființial unit cu eticul, astfel încât la cunoașterea adevărată, deplină, nu se poate ajunge decât pe cale ascetică, experimentală. La vederea lui Dumnezeu sau cunoașterea prin

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
lui Dumnezeu are un caracter pozitiv, creator și, în acelasi timp, progresiv, ea dezvoltându-se în raport cu eforturile noastre ascetice, în vederea dobândirii nepătimirii. Am menționat deja că specificul spiritualității răsăritene, al gnoseologiei ortodoxe, este caracterul ei interiorizat, profund duhovnicesc. Pentru această spiritualitate experimentală, gnoseologicul este ființial unit cu eticul, astfel încât la cunoașterea adevărată, deplină, nu se poate ajunge decât pe cale ascetică, experimentală. La vederea lui Dumnezeu sau cunoașterea prin unire cu Dumnezeu, nu ajunge decât cel în care tot ceea ce este material

DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]