2,876 matches
-
o nouă și nebănuită putere”. În acele zile grele pentru statul român, proclamarea Republicii Democratice Moldovenești depășea importanța unui eveniment regional, fiind considerată ca parte integrantă a procesului de eliberare a teritoriului românesc, în ansamblul său: „Și totuși, iată ce splendidă reînălțare națională ne e dat să privim acum peste Prutul înfrățitor, acolo de unde ni se dau astăzi cele mai puternice temeiuri de încredere în vitalitatea neistovită a neamului românesc. Pilda Basarabiei trebuie să slujească de învățătură tuturor celor ce mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Maitreyiei, pe care o crezusem multă, vreme îndrăgostită de mine ― în timp ce ea nu e de nimeni ― mă stăpânesc și mă duc departe; într-un suflet al meu. neștiut până acum, într-o margine de gând unde mă simt fericit și splendid. Nu știu cum să exprim toate sentimentele acestea revelate. Mă gândesc serios la unire..." *** Din ziua aceea am vîzut-o cu greutate. Rămânea tot timpul în odaia ei, scriind și cântând. I-am trimis câteva bilete inocente prin Lilu, la care nu mi-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Agonia celui astfel îndurerat se aseamănă cu pendularea zvâcnitoare a verticalității arborilor solitari ce sunt izbiți de suflul furtunii cutremurante. Întreaga sa ființă se balansează amețitor fiind pregătită spre a se prăbuși. Dar trupul pare a fi aici simbolizat de splendida coroană de brațe, frunze și flori a arborelui iar spiritul de vigurosul trunchi ce-și prelungește substanța în ascunsa rădăcină. Astfel, precum coroana arborelui este lovită cel mai intens de apriga furtună dar impactul și rezistența la intensitatea acestuia este
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
alertate : mai întâi au dat fuga Miza și Radu, apoi o domnișoară cam trecută, chiar douăzeci și nouă de ani avea, și cu un nas !... Și chiar silueta și în totul lăsa de dorit ! Apoi toaleta ! în plus, un colier splendid la gât, doi șerpi de aur cu ochi de rubin, încolăciți - dar pus la ora aceea ? S-ar fi cuvenit un costum de voiaj sau o ținută câmpenească, în niciun caz cum arăta ea... Chiar Sophie a făcut aceste comentarii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
erau diminețile de altădată, când nu țineai încă salon deschis și nu venea nimeni în vizită, nici măcar acest nesuferit domn Ialomițeanu. Respiră adânc și gândește-te ce plăcute erau dimi nețile de acum câțiva ani, când abia vă întorseserăți din splendida Italie ! Te sculai devreme, așa cum ție are să-ți placă să o faci toată viața - oh, cerul rose-pâle, siluetele înroșindu-se ale celor doi plopi pe bolta învăpăiată, priveliștea ce o aveai de la fereastra budoarului tău, un incendiu care chiar în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
noiembrie câte trei zile pe săptămână, dar n-am fost mulțumită, așa că am continuat să caut ceva mai bun și acum aștept răspuns de la un serviciu de turism. Roagă-te lui Dumnezeu să se realizeze, pentru că ar fi într-adevăr splendid, și ca salariu, și ca tot. Da ea ce face, nu-i profesoară acolo ? — E mai greu să intri în învățământ. Acum încearcă să-și schimbe profesiunea, stai puțin, ai răbdare, că scrie : Am rămas față de toată lumea în întârziere cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
face domnu Puiu ? — Vezi că te-a pătat cu ruj ! Nu acolo... Mai la dreapta, Vica, mai... — Scuză-mă ! Asta ca să vezi ce prost e rujul de la Niculeasca ! Niculeasca din Brezoianu, o știi, Ivona scumpo ! Cu cap de păpușă, ten splendid, alb-alb, fără un rid ! Trecută de patruzeci, bine trecută ! Ei, nu se poate să n-o știi ! Are și pudre, și rujuri, și oje, și creme, foarte convenabile... Și eu, care toată viața i-am făcut economie bărbatului ! îi și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
soarta ei. Departe de orice urmă de pesimism, autoarea ne face să împărtășim existența Vicăi într-un permanent amestec de umor și tandrețe. Totuși, bătrânețea și moartea vor învinge vocea sa plină de farmec. Dimineață pierdută se încheie cu un splendid monolog al Vicăi. Gabrielle Napoli, „O Dimineață pierdută pentru o epocă regăsită“, La Quinzaine Littéraire, 15 decembrie 2005
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
imprudent. O broșură medicală publicată în secolul al XVII-lea face o referire ambiguă la apele din Ennistone (vezi lucrarea lui Bowcock, Index, la capitolul „Boli venerice“). Străbunii noștri, în prostia lor, au dărâmat cea mai mare parte a arhitecturii splendide care înconjura izvorul în secolul al XVIII-lea (așa cum reiese din vechile stampe), precum și un pavilion de o frumusețe care-ți tăia respirația. Un poet minor din secolul al XVIII-lea, Gideon Parke, a scris o feerie, numită Triumful Afroditei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Scarlett-Taylor, dar Scarlett-Taylor ar fi acceptat-o pe Alex? Tom ținea să-i arate noului său prieten orașul lui natal. Dac-ar fi locuit la Belmont, nu putea fi vorba decât de o vizită scurtă. Acum, însă, datorită acestei splendide independențe, își puteau petrece întreaga vacanță în Ennistone, vizitând ținutul, amuzându-se de stupidul vechi oraș și evadând din strâmtele, mizerele lor camere mobilate și de sub controlul și cenzura proprietăresei. Tom și Emma (ca să-i folosim porecla) mergeau la același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tapiserie, una dintre ultimele donații, care împodobea peretele dinspre apus; reproducea un desen al lui Ned Larkin și-l reprezenta pe Hristos în chip de muncitor tânăr, foarte palid, cu obrajii rași, ținându-și cu mare grijă uneltele de dulgher. Splendidul crucifix scăpase ca prin minune de efectele bombardamentului, ca și vitraliile victoriene pe care, în timpul războiului, un paroh zelos le demontase și le depozitase în siguranță. Erau lipsite de valoare, dar asigurau obscuritatea încăperii. Părintele Bernard își iubea biserica și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ăștia... Vax! făcu Brian. E o bestie egoistă, egocentrică. Domnul este vizibil peste tot, în creația lui. Și în ceașca asta de ceai? Da. Atunci nu văd de ce trebuie să fim atât de sentimentali în privința câinilor. Nu-i așa că-i splendidă ninsoarea? E oribilă! Ce părere aveți despre domnișoara Meynell? întrebă Gabriel. O fată copilăroasă, simplă, dar... Simplă, vrei să spui că-i deficientă mintal? Bineînțeles că nu, Brian, interveni Gabriel. Simplitatea e o însușire divină. Sigur, uită-te la lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui George, nu se putea împiedica să nu-l privească cu un zâmbet care părea să spună: „Vedeți ce cuminte a fost?“. Ba chiar, la un moment dat, se întoarse către Brian, indicându-i, cu un semn aprobator din cap, splendida comportare normală a lui George. Ceea ce îi enervă și pe Brian și pe Tom. Unde ai dispărut? o întrebă Alex pe Ruby. A trebuit să strâng totul și să fac singură curățenie. Toată lumea s-a împrăștiat. Am făcut o plimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
simțea din nou fericit și își spuse: „Am să scriu un cântec pop pe chestia asta: Iisus a fost aici, a fost aici, a fost aici, nu ați știut, ah, nu ați știut?“. Combinația dintre noutatea pe care o aflase, splendida voce a lui Emma, suavă și puternică totodată, marea smălțuită în albastru și cerul glasat făcea ca momentul prezent să fie perfect pentru Tom. Gabriel alergase cu sufletul la gură, istovită, prin nisipul care-i fugea de sub tălpi, până își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
muzică a colegiului. Și ți-am mai spus că poți veni aici oricând dorești. Da, sigur, folosesc sala de muzică și cânt la mine în apartament, când nu-i nimeni prin preajmă, dar... — Uneori am impresia că te rușinezi de splendidul dar cu care ai fost binecuvântat și că îl păstrezi în secret. — Nu, nu... — Poate că te gândești că voi contratenorii, trebuie abia să vă croiți drum în lume și să vă zbateți pentru a fi acceptați. Nu, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
unei vestimentații inexistente sau în contrast cu normele acceptate; -pentru a sugera fericirea: -prin sugerarea unei vestimentații în relație cu muzica și viitorul. Simbol al orgoliului de a se asemăna cu zeii, sportivul trimite spre modelul solar al eroului, iar cântecul său splendid de triumf trimite spre bun augur, favorabil, precum și spre comportament curajos. Sportivul reprezintă un sculptor pentru trupul și comportamentul său. Arhitectul este cel care zidește ceva frumos și care construiește un Edificiu material sau spiritual stadionul și arena lui au
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o adevărată școală academică pentru formarea de specialiști în domeniu. Iar meseria s-a transmis din tată-n fiu, din bunic în nepot, din generație în generație. Văzute de sus, plantațiile de flori, arbuști ornamentali, artezienele și aleile prunduite alcătuiesc splendide geometrii plastice. Cu toate acestea, Trianon-ul de porțelan nu a avut pe tot parcursul existenței sale numai perioade de glorie. Mai ales cheltuielile de întreținere, care se adăugau celor de împrospătare, apăsau considerabil asupra bugetului. Pe de altă parte, gustul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
acestuia. Noul Trianon e un palat ceva mai simplu, fără o amploare spectaculoasă. Nu are etaj, dar fațada lui, iscusit sculptată în piatră, se armonizează ideal cu pilaștrii din marmură de Languedoc. în centrul edificiului, un „peristyl” permite o priveliște splendidă asupra grădinii. Rareori, regele oferea în acest palat câte o cină. Interesul oaspeților era stimulat mai cu seamă de lambriurile sculptate în motive florale. De la nivelul ferestrelor, aceeași deschidere încântătoare asupra grădinii. Când apărea Louis al XIV-lea în acest
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92341]
-
care se complac în rău și greșeală. El este moarte, domnul oricărui chin și, luându-și o înfățișare plăcută, el îi ispitește plin de viclenie și îi ademenește pe Fiii cei perverși ai Oamenilor. El promite bogății și putere, palate splendide, îmbrăcăminte de aur și argint și o mulțime de servitori, renume și glorie, adulter și desfrâu, lăcomie și pofta de a bea, vieți tumultuoase, trândăvie și zile leneșe. Și el ispitește în fel și chip, pe fiecare, prin acel lucru
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
bârfe literare. Le evit cât pot. Mă salut cu cei cu care mă întîlnesc, pe coridoare, la masă, pe faleză și cam atât. E mai bine. Și pentru ei. Și pentru mine. Numai de n-ar ploua. E o zi splendidă. Soare aproape zgomotos. Peste plajă plutește un vacarm de lumină. Doar spre Constanța zăresc un nor. De pe plajă, se aude acum o larmă veselă. De dimineață, părea că se înnorează. Apoi, cerul s-a limpezit și toți s-au repezit
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
un bordel cu două etaje. La primul etaj, erau primiți clienții. Femeile așteptau la etajul superior. Fresce, mozaicuri, coloane ciobite, capiteluri răsturnate (Efesul a avut parte și de incendii și de cutremure), sarcofage de piatră, vase de pământ ars, o splendidă sculptură reprezentând o Nike înaripată, un orologiu solar, trepte tocite de pași... Dar, pe alocuri, am o senzație de vechime trucată, de scenografie arheologică. Prea sunt frumos aranjate unele vestigii. Mâncăm, din pachete aduse de pe vapor, pe mesele înșirate afară
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
tiranică grija de ,,a avea" încît să înăbușe grija de "a fi". Îl poate transforma pe om în maniac al tehnologiei, punîndu-i la dispoziție mijloace din ce în ce mai sofisticate pentru a alerga mai repede - și mai comod - spre nicăieri. Am văzut coperți splendide de cărți, între care nu se afla nimic, puse ca atare într-o bibliotecă elegantă, cu geamuri care alunecau pe șine din aluminiu. Și am întîlnit, în mai multe familii, copii care, la trei, patru ani, se deprind să se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
el în urmă de la niște rude comunicative, l-au mișcat pe bătrânul meu foarte mult, căci oarecare nobleță de inimă nu i-am putut niciodată disputa, și el a voit să-mi dea pentru abnegațiunea mea o satisfacere în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru câțiva ani. Îmi pare rău c-am primit oferirea lui, căci sânt o greutate, nu pentru el, ci pentru familie. Nu am prejudiții și cu toate astea mi-ar părea rău dacă țărâna aceea, unde zace
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tine. De ce nu vii la Iași? De ce mă lași să cerșitoresc în așa mod ființa ta? Când, fără multă cheltuială, tu poți veni, și unde eu îți ofer o ospitalitate care tu trebuie să o primești, deși poate nu e splendidă. Ție îți este ușor a-mi zice "nu merge nicăieri", apoi, scumpul meu, tocmai asta-i cauza pentru care m[i]-i așa de urât încît îmi vine să plec în lume. Toată ziua și toată noaptea singură, // sunt pradă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ca n-am pierdut-o câtuși de puțin și că am rămas doar un veleitar al pasiunii. Am făcut făgăduieli în dreapta și în stânga. Am contractat iubiri simultane, așa cum, odinioară, avusesem legături multiple. Am nefericit mai multe făpturi chiar decât pe timpul splendidei mele indiferențe. V-am spus că papagalul meu, în culmea disperării, a vrut să facă greva foamei? Din fericire am sosit la timp și m-am resemnat să-i țin mâna până în ziua în care l-a întâlnit pe inginerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]