1,910 matches
-
a doua formă de depășire profundă a complexelor identității. A avea o dublă calitate nu mai constituie un defect, o anomalie sau un conflict, ci reprezintă doar o nouă formă de sinteză. A cultiva, cu alte cuvinte, într-o deplină spontaneitate, o dublă conștiință literară. Pentru noi, problema nu este chiar de dată foarte recentă. Am schițat-o, am presimțit-o mai ales, încă în anii 1976-1978, dar și în alte perioade, când scriam despre aceste teme sub forma ieșirii din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
multă convingere și spirit de inițiativă, dând tot ce are mai bun. Dincolo de orice obstacole, nihilisme și ratări posibile. Să ne cultivăm mai întâi, efectiv și cu maximă seriozitate, personalitatea. Apoi vom vedea cum stăm cu istoria... Bineînțeles, cultura are spontaneitatea sa organică. Totul depinde însă de existența a cât mai mulți creatori, cu o cât mai largă conștiință a problemelor și alternativelor culturale esențiale. Numai o conștiință pe deplin clarificată despre scopurile culturale esențiale poate fi efectiv stimulată. Și astfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cunoașterii în mister ca atare. Acest mod al censurii apare în ceea ce Blaga numește "cunoaștere luciferică". Spre deosebire de celelalte moduri de cunoaștere, care procedează într-un fel de "stare de grație" și au un "caracter receptacular", cunoașterea luciferică se caracterizează prin spontaneitate, tensiune, efort, tentație, încercare, exces și dramă 201. Prin specificul său, cunoașterea luciferică înlătură iluzia adecvației și face saltul în mister ca atare. Altfel spus, ea procedează în orizontul conștiinței misterului, are sau i se permite să aibă "ideea de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
era prinsă într-o antinomie structurală majoră, pe care filosoful român o explicita în finalul studiului său. Acum el arată că și actele plăsmuitoare ale omului se supun unor restricții asemănătoare 210. Există un "pandant al censurii transcendente", care vizează spontaneitatea creatoare a omului. Dacă în cazul cunoașterii cenzura acționa prin categoriile intelectuale, dincoace "frânele transcendente" se instituie prin "categoriile abisale" sau "stilistice", care își pun în mod funciar amprenta pe întreaga creație umană, modelând-o și, în felul acesta, deviind
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unui dogmatism al poporului român, ce își află sursa în anumite particularități ale gândirii omului de aici, dogmatism pe care îl vedem la lucru în proverbele cu structură contradictorie, primite aici cu mare ușurință. Este vorba în primul rând de "spontaneitatea logicului românesc", spune Vasile Bancilă 409, adică o libertate de gândire mai puțin limitată la tipare. În al doilea rând, este vorba de primatul realului, a ontologicului față de logic, care-l face pe omul acestor locuri să admită contradicția atunci când
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
religioasă, valoare naturală intrinsecă 54. Rolston susține că natura are valoare din perspectiva tuturor valorilor menționate. După Rolston, natura duce și la regândirea relațiilor dintre valori din perspectiva relației dintre diversitate și unitate, dar și a aceleia dintre stabilitate și spontaneitate. Ipoteza lui Rolston a posibilității unei clasificări neutre nu rezolvă nimic, întrucât, la un nivel metateoretic, ne putem întreba, pentru fiecare tip de valoare în parte din lista lui Rolston, dacă are o natură relațională sau una intrinsecă. Mai mult
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abținu să-i citeze fericitei marionete, așa cum inima îi dădea ghes, una din butadele ei favorite: Orice confort se plătește. Condiția de animal domestic o antrenează pe cea de vită de măcelarie"1. Preferă să-și corecteze prompt scăparea de spontaneitate de mai înainte printr-o voltă abilă, menită să abată discuția înspre zone mai puțin pasionale ale subiectului: − Sinceră să fiu, nu l-am părăsit atât pe Ian, cât o lume a mea mai veche, care ajunsese să graviteze prea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împreuneze cu taurul lui Poseidon, iar el avea s-o construiască atât de meșteșugit încât ea să păstreze urma hierogamiei chiar după împlinirea faptului, asemeni unui instrument muzical cu vibrație nefiresc de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din neomeneștile armonii astfel stârnite. Căuta el inspirație, sau vindicație? O prelungire
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
decenii. Apoi s-a stins treptat. Interesul tinerilor psihologi pentru psihoterapia de grup a determinat Însă, recent, o redescoperire a psihodramei. A apărut, În sfârșit, la Editura trei, un volum din scrierile sale fundamentale: despre psihodramă, metoda de grup și spontaneitate. textele pun În valoare contribuțiile lui Moreno la dezvoltarea comportamentului activ, spontan și creativ. Moreno invită „actorul social” pe scenă, Îi acordă roluri și-l ajută să le joace și să se descopere, Învingând stresul. tehnicile lui Moreno, psihodrama și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
prostituatelor. Apoi, Întreaga viață, a lucrat cu adolescenți delincvenți, prizonieri de război, persoane strămutate, adică grupuri vulnerabile social. Ideea lui era ca terapeutul să cheme oamenii izolați pe „scenă”, să le acorde șansa de a cunoaște realitatea, să le dezvolte spontaneitatea, să-i Învețe cum se realizează un contact social semnificativ. O filosofie a sprijinului, curajului și compasiunii, valori care nu pot fi Învățate prin cursuri, ci trebuie trăite, Împărtășite cu alții pentru a fi păstrate. Numai prin Întâlniri vii și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vii și profunde se dezvoltă Încrederea În cei din jur, În propria potență creativă. Metoda psihodramei Încurajează jocul, cheamă individul ca actor pe scena socială; e un teatru-extensie a realității, un câmp al conflictelor mintale, o punere În scenă dezvoltând spontaneitatea și curajul civic. Inversând rolurile, actorii Învață să se privească În oglindă, Înțeleg ce sunt și ce Își doresc să fie. treptat, dobândesc plăcerea jocului, trăiesc viața, se Îmbogățesc sufletește, Învață ce e iubirea și oferă, la rândul lor, sentimente
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
identitate social? �virtual?� (imputat?) ?i una �real?� pentru a masca un stigmat virtual sau unul real (1963 a). Aceste procese de interac?iune fă?? �n fă?? relev? caracterul cinic al actorilor că ?i alienarea lor, ceea ce le interzice autenticitatea ?i spontaneitatea (1967) � o viziune pesimist? care traduce, poate, criza concep?iei liberale asupra societ??îi �n anii ?aizeci [1:233]. Acest cadru de analiz? se aplic? institu?iilor sociale considerate sisteme de resurse pe care actorii �n interac?iune le mobilizeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
habitus� devine central: el desemneaz? un sistem stabil de dispozi?îi de a percepe ?i de a ac?iona inculcate indivizilor prin socializare ?i generatoare, dup? situa?iile �nt�lnite, a unei infinit??i de practici sociale a c?ror spontaneitate nu e dec�ț o iluzie (1974, 1980). Reproducerea ?i men?inerea raporturilor sociale s�nt cu at�ț mai bine garantate cu c�ț inculcarea arbitrariilor de clas? se face sub acoperirea unui discurs ideologic (�violen?a simbolic?�) ce
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că împotriva unei campanii pline ochi de erori, care pe altcineva l-ar fi costat pierderea alegerilor, găselnița dlui Băsescu din ultima dezbatere dintre cei doi candidați a fost o mișcare genială. Încă mă îndoiesc că a fost vorba de spontaneitate. Mai degrabă cred că unul dintre consilierii dlui Băsescu (poate unul de RP) l-a antrenat atât de bine, încât dl Băsescu a părut sincer recunoscând năpasta acestui 2004, când românii au avut de ales un președinte dintre doi (foști
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de entertainment americană. Astfel încât, spune E. Fromm, "omul de astăzi acționează și simte ca un automat. El nu experimentează nimic prin el însuși (...). Se pot deduce de aici două judecăți. Prima este că acest om suferă de o lipsă de spontaneitate și de individualitate aparent incurabilă. A doua este că el nu diferă în esență de milioane de alți oameni care se găsesc în situația sa. Pentru majoritatea dintre ei, cultura a oferit date care îi fac apți să trăiască în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
oamenii și cu întreaga creație, sub cerurile aceluiași Dumnezeu, care se manifestă prin iubire și care ne sfințește și ne răscumpără. Cu mintea senină și inima curată misionarul franciscan împarte cu frații tot ce are, cu dăruire de sine și spontaneitate și astfel cele mai îndărătnice suflete sunt îmblânzite. De pe o rogojină sau dintr-un bordei, el trece cu naturalețe în palatele prinților, și apoi, în cortul nomazilor, cu aceeași simplitate și libertate de mișcare, numai pentru a-L predica pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
că nu plănuia să aibă o aventură. În zilele carnavalului, când lumea se întoarce cu susul în jos, Marie uită pur și simplu de conveniențe. Îndrăznește ceea ce majoritatea fetelor din mediul său nu îndrăznesc: se lasă condusă de dorință, de spontaneitate. Dacă pentru Marie flirtul este o supapă de siguranță, el nu îndeplinește această funcție decât pe jumătate. Căci, departe de a reuși să tempereze înclinațiile tinerei, el eliberează, dimpotrivă, pornirile acesteia. Îi deschide ochii vizavi de propriile-i dorințe, o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a interesului față de aproape toate activitățile sociale), anxietate, agitație psihomotorie, oboseală, pierderea energiei, diminuarea capacității de gândire și concentrare, indecizie, sentimente de nefericire, neajutorare, tristețe, suferințe somatice, oboseală, probleme de somn, insomnie, ideație suicidară, frică, frustrare, probleme de adaptare, pierderea spontaneității și a creativității, abuz de substanțe chimice. Negarea: este unul dintre cele mai frecvente mecanisme defensive (Krupp, 1972). Negarea cronică se manifestă somatic, comportamental și psihologic. Apogeul stărilor sufletești prin care trec persoanele cu HIV/SIDA cuprinde și faza de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
care să includă cunoștințe de istorie, drept, filosofie, literatură, politologie ș.a.; apoi, stăpânirea uneia sau a două limbi de circulație, în primul rând engleza și franceza; nu în ultimul rând, mai sunt necesare talent oratoric, capacitatea de comunicare, arta negocierii, spontaneitate și pricepere de a ieși din situații dificile. Niciun aspect exterior plăcut nu este de ignorat, mai ales la femei. Așadar, portretul-robot al unui bun parlamentar european este un ideal pe care nu-l ating mulți. Din cei aflați pe
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
doilea este empiric, dobândit și care acționează opus primului: ,,Individualitatea biologică asigură organismului viața, păstrându-i unitatea în relațiile cu mediul. Această unitate este realizată însă prin răspunsuri date aproape mecanic la excitațiile mediului. Individualitatea organică n-are aproape nicio spontaneitate; ea se menține în poziția pasivă de a răspunde cu reacții ori de câte ori este provocată de excitații.” Odată cu implicarea mediului natural și social, individualitatea organică dobândește reacții complexe de natură conștientă, respectiv o nouă structură de viață psihică: ,,Sistematizarea funcțională, înfăptuită
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
susținea un sistem de predare-învățare bazat pe intuiție, printr-o ,,ridicare” continuă a elevului din abstractul noțiunilor și ideilor transmise în concretul-empiric-palpabil: ,,Procedarea exagerată empiristă este antipsihologică, fiindcă ține spiritul într-o inerție perpetuă, în planul amănuntelor fără sistem, nesocotind spontaneitatea creatoare, exact ca în cazul învățământului memorial-abstract.” Pedagogul ieșean propunea o analogie între treptele formale herbartiene în devenirea educogenă a copilului și cerințele principiului adaptării actului didactic la specificul etapelor de vârstă. În acest sens, Comicescu preciza cu veridicitate că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
activitatea elevului, pe dinamica intereselor acestuia, altfel spus, ,,experiența copilului devine sursa de cunoaștere a profesorului”; în acest caz, elevul devine centrul de referință fundamental în toate situațiile educative, de la programele propuse, până la metodele pedagogice alese; o asemenea tendință catalizează spontaneitatea acțiunii educative, pornind de la cunoașterea disponibilităților naturale ale elevului; în realitate, asemenea tendință ignoră însă rolul finalităților educației, determinate la nivel social, hotărâtoare în planul proiectării și al realizării unei activități educative eficiente; c. gândirea pedagogică sociocentristă, specifică primelor decenii
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
consecințe imprevizibile pe parcursul ciclului constituțional ce va urma. Dacă "vechiul" constituționalism insistă pe o proiecție rațională a instituțiilor politice (iar limita sa e vizibilă tocmai în faptul de a ignora contextul socio-istoric și cultural), "noul" constituționalism se bazează tocmai pe "spontaneitatea" proprie jocului social (și fix în asta constă limita sa). Consider că alegerea tipului de regim politic trebuie să țină cont de context, desigur. Pe de altă parte, cred că încrederea liberală în "mâna invizibilă" a "spontaneității" este, în acest
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
bazează tocmai pe "spontaneitatea" proprie jocului social (și fix în asta constă limita sa). Consider că alegerea tipului de regim politic trebuie să țină cont de context, desigur. Pe de altă parte, cred că încrederea liberală în "mâna invizibilă" a "spontaneității" este, în acest punct, exagerată. Mizez, deci, pe o situare între limitele implicate de "vechiul" și de "noul" constituționalism, coroborată cu accentuarea importanței relației dintre tipul de regim politic și procesul democratizării. 2. Regimul politic și democratizarea Dacă Giovanni Sartori
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a pictorilor Marcel Duchamp și Francis Picabia, la naștere mișcarea de revoltă cu numele de "dada", inspirată de primele bolboroseli ale copilăriei. Ideea de bază a acesteia este că arta și literatura ar trebui să ajute omul să-și regăsească spontaneitatea primitivă, strivită sau pervertită de civilizația industrială. Pentru aceasta trebuia să se rupă orice legătură cu cultura burgheză sau, și mai bine, aceasta să fie distrusă prin luarea ei în derîdere și prin provocările de orice fel, care să aibă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]