2,760 matches
-
nu mediază și efectul insulinic. O serie de tumori mamare exprimă receptori pentru IGF dar stimularea creșterii este mai bine ilustrată pentru IGF-I. Ambele categorii de receptori au fost evidențiate în cancerele mamare dar IGF-IR a fost amplificat doar sporadic în tumorile umane. Pacientele cu un număr crescut de astfel de receptori au o rată de supraviețuire scăzută. ADEZIVITATE CELULARĂ, INVAZIE, METASTAZARE E-caderina E-caderina joacă un rol crucial în inițierea și menținerea contactelor intercelulare și este un membru al familiei
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în cancerul glandei mamare a dus la discuții privind rolul său supresor [347]. Mutațiile PTEN în liniile germinale în boala Cowden predispun la cancer mamar, pierderea frecventă a heterozigoției la nivelul locilor PTEN, reducerea nivelelor proteinei PTEN în cancerele mamare sporadice. Modelul carinogenezei mamare subliniază interacțiunile potențiale între trei sisteme de control [65,391]: 1. transducția semnalului și controlul expresiei diverselor gene; 2. controlul ciclului celular; 3. controlul fidelității replicării ADN și a cromosomilor. Defecțiunile în funcționarea punctelor de control pot
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
și constrângere, nu le distrug originalitatea” (R. B. MacLeon, cît. în A . Munteanu, 1994, p 119Ă. Familia se impune prin statornicie și caracterul timpuriu al intervențiilor sale, oferind atelierul primelor ucenicii ale copilului. Deși acționează, de regulă empiric, unilateral și sporadic, familia influențează nu numai formarea personalității copilului, dar și calitatea și valoarea fondului sau cultural. Părinții trebuie să constituie un suport socio emoțional pentru copil. Tipul de conducere parentala se modifică de-a lungul traseului vieții copilului, îmbrăcând forme diferite
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
prezinte cu elocvență problematica temei abordate, de mare interes pentru învățământul nostru de specialitate și mai ales pentru instituțiile statale împuternicite cu asistența copiilor care devin victime ale unor infracțiuni compise tot de copii. Subiectul acestei lucrări a fost doar sporadic abordat în literatura de specialitate, au apărut foarte puține lucrări pe această temă, ceea ce pune în relief valoarea, oportunitatea lucrării elaborate de domnul sociolog George Cosmin Diaconu. Chiar dacă ar fi să considerăm lucrarea de față un semnal de alarmă, un
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pentru Europa. În românia, problema îndiguirii terenurilor inundabile di Delta Dunării s-a ridicat încă din 1895 (mai ales pentru zona de nord a lacului Brateș - județul Galațiă, însă timp de jumătate de secol astfel de lucrări au fost executate sporadic, pe suprafețe restrânse. Începând din 1950, lucrările s-au extins pe tot teritoriul țării, dar cele mai ample lucrări au fost executate la începutul anilor ’60, când marea majoritate a terenurilor inundabile din lunca Dunării și o parte din cele
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
se contureze și mai bine odată cu 121 intrarea în funcțiune a noului local care, odată cu facilitățile de spațiu, beneficia și de o dotare la nivelul cel mai ridicat al timpului. Astfel că, dacă până în 1972, activitatea științifică avea un caracter sporadic, susținută de personalități medicale aflate mai degrabă în trecere pe aici, de la această dată începe să aibă un caracter mai organizat, favorizat și de faptul că spitalul a atins performanța de a avea 18 secții și 4 compartimente, cu colective
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial, una din laturile neglijate până acum în învățământul special este reconsiderată, alături de educația intelectuală și de educația senzorială. In școala tradițională, grupul nu a fost folosit în procesul recuperării decât în parte, sporadic și intuitiv de către profesorii defectologi. Noile metode rezervă un loc important raporturilor sociale dintre copii. Dintre metodele și mijloacele de cunoaștere a personalității deficienților de auz și de intervenție recuperatorie, poate fi utilizată psihodrama, considerată o psihoterapie umanista ce face
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
previn viremia. 4.5 Boala Filatov-Dukes Boala Filatov-Dukes, numită și a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate controversată din punct de vedere etiologic. Infecția apare de obicei primăvara sau vara, în mici epidemii sporadice. După o incubație de 10-15 zile, apar manifestările clinice: erupție și febră înaltă (39,5 40°C) cu durată de 3-4 zile, care se remite spontan. Uneori pot apare și convulsii. Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.6 Megaeritemul epidemic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazo farigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar nu previne herpesul zoster (reactivarea infecției). Herpesul zoster Herpesul zoster apare sporadic, în urma reactivării VVZ latent din ganglionii rădăcinilor nervoase la persoane care au avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unor boli infecțioase generale. În cadrul acestor boli, angina este definitorie pentru diagnostic (mononucleoza infecțioasă, difteria), în alte situații are o importanță mai redusă pentru identificarea bolii (gripă, oreion, rubeolă). 5.2 Angine Considerații epidemiologie Anginele au incidență generală crescută, apar sporadic sau epidemic, mai frecvent în sezonul rece. Bacteriile cauzează mai puțin de 45% dintre angine. Diagnosticul și tratamentul antibiotic adecvat al anginelor bacteriene se impune deoarece: au potențial transmisibil ridicat (angina streptococică, difterică, meningococică) pot evolua clinic sever (forme toxice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând semnificativ după administrarea ampicilinei (50-60%) Icterul (10%). Diagnostic Datele epidemiologice pot avea semnificație în cazul provenienței dintr-un focar epidemic, dar sunt inutile în cazurile sporadice. Etapele diagnosticului de mononucleoză sunt: I. Evidențierea sindromului mononucleozic pe baza: Criteriilor clinice: febră, angină, adenopatie Criteriilor hematologice: leucocitoză cu limfomonocitoză și prezența limfocitelor atipice (Downey) II. Diagnosticul etiologic de mononucleoză infecțioasă Testul Paul-Bunnell efectuat din serul bolnavului, cu două
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
bacteriene. 5.4 Difteria Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și afectare toxică severă. Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav. Calea de transmitere este directă și indirectă, prin obiecte contaminate. Imunitatea naturală după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din anul 1930, utilizând toxoidul difteric, imunitatea rezultată fiind mai puternică și mai
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și severe forme de bronșiolită. Diagnostic Diagnosticul virozelor respiratorii este preponderent clinic. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Diagnosticul etiologic este dificil, etiologia fiind indicată în mai puțin de 50% dintre cazurile diagnosticate clinic. În cazurile sporadice și necomplicate de viroze respiratorii, care evoluează benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit de utilitate practică. Datele nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
coli) 34% ouăle (Salmonella spp.) 18% laptele (Campylobacter, Salmonella spp.). Transmiterea TIA se face pe cale digestivă, prin alimentele contaminate în orice etapă a parcursului de la origine până la consumator. Receptivitatea este generală și nu lasă imunitate după boală. TIA pot evolua sporadic (cazuri izolate) sau epidemic. Etiopatogenie Germenii care cauzează frecvent TIA în România sunt Salmonella (3060%), Stafilococii enterotoxigeni (20-30%), Proteus spp., E. coli spp. Au fost identificate mecanismele patogenice în apariția TIA: Ingestia odată cu alimentul a unei cantități mari de germeni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
meningite). Tratamentul este simptomatic și igieno-dietetic. Nu există tratament antiviral specific. 9.4 Poliomielita Definiție Poliomielita este o boală infecțioasă epidemică, contagioasă, determinată de poliovirusuri, cu manifestări variate, de la forme inaparente la paralizii impresionante. Epidemiologice În prezent, poliomielita se întâlnește sporadic sau endemic în țări în curs de dezvoltare (Nigeria, India, Pakistan, Afghanistan). Organizația Mondială a Sănătății desfășoară un program de eradicare a poliomielitei prin vaccinare, care a scăzut morbiditatea, periodicitatea multianuală și sezonieră a infecției. Sursa de infecție este strict
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
hidrocefalie sau chimioterapie intrarahidiană. Se consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia lor fiind predominant virală. Virusurile herpetice sunt responsabile pentru cele mai multe encefalite sporadice la adult. Epidemiile de encefalite, în funcție de regiunea geografică, pot să fie cauzate de Flavivirusuri, Bunyavirusuri, Enterovirusuri. 11.4 Patogenia meningoencefalitelor Bariera hemato-encefalică (BHE) este o barieră naturală care protejează structural și funcțional SNC față de agresori (microbi, toxine, hormoni și medicamente
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Antropozoonozele sunt infecții ale animalelor, transmise accidental la om, prin depășirea barierei de specie. Sunt cunoscute peste 200 de antropozoonoze, unele ubicuitare, altele specifice anumitor zone geografice. În lume, incidența variază în funcție de dezvoltarea economică și nivelul de sanitație, de la cazuri sporadice în țările dezvoltate, la evoluție endemoepidemică în țările subdezvoltate. Sursele de infecție sunt reprezentate de animale domestice și sălbatice, expunerea omului făcându-se în cursul unor activități considerate cu risc. Transmiterea se poate face direct (prin contact cu animal bolnav
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în școală Preocupări pentru introducerea gimnasticii în școli au fost destul de frecvente și timpurii. În anul 1776, în timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti, regulamentul școlii domnești de la Sf. Sava cuprindea instrucțiuni asupra exercițiilor corporale dar fără detalii. Aplicarea lor a fost însă sporadică. Primul document în care apare cuvântul „gimnastică” este o cerere a pastorului luteran Serai din 1830, adresată generalului Kieseleff prin care solicită înființarea unei școli. În 1832 sunt prevăzute în bugetul școlilor din Țara Românească sume necesare școlarizării a doi
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
nouă. Dintre toate lucrările dedicate educației noi, aceasta este, se pare, cel mai mult atașată ideilor lui Rousseau. Ca și Émile, este o carte în care pe prim plan apar principiile educației noi, în timp ce referirile la activitatea practică sînt, adesea, sporadice și mult prea generale pentru a fi puse în aplicare. Ca și Claparède, Cousinet consideră drept criteriu fundamental al teoriei educației noi satisfacerea trebuințelor copilului. De aceea, educația se reduce la organizarea mediului "natural", care cuprindea stimuli capabili să provoace
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
creștere a incidenței de 9,5 ori [6]. Menigioamele au fost printre primele tumori solide analizate pentru anomalii genetice. Începând cu 1962 s-a evidențiat că celulele meningeale tumorale pierd (parțial sau total) adesea cromozomul grupei G-22 (50% din meningioamele sporadice grad I OMS prezintă monosomia cromozomului 22) și cromozomul Y la pacienții de sex masculin [16-19]. În 1993, odată cu identificarea genei NF2 (localizată pe 22q12.1 și care codifică merlina) ca genă supresoare tumorală în meningioame, au fost detectate mutații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de sex masculin [16-19]. În 1993, odată cu identificarea genei NF2 (localizată pe 22q12.1 și care codifică merlina) ca genă supresoare tumorală în meningioame, au fost detectate mutații (inserții, deleții sau mutații nonsens) ale acestei gene în 60% din meningioamele sporadice, procent ce variază în funcție de tipul histologic (>50% din meningioamele fibroblastice și tranziționale și 18-25% din cele meningoteliale) [20-23]. Deoarece aproximativ 30% din meningioame, în special cele de tip meningotelial nu prezintă nici una dintre alterările cromozomiale mai sus menționate s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de supraviețuire s-au observat la bolnavi tratați cu CCNU-interferon, cisplatin, dacarbazină și iradiere craniospinală [11]. TUMORI MEZENCHIMALE DE ORIGINE INCERTĂ. HEMANGIOBLASTOMUL IOAN ȘTEFAN FLORIAN Conform clasificării OMS, hemangioblastomul este încadrat la tumori mezenchimale de origine incertă [1]. Poate apare sporadic sau în cadrul bolii von Hippel-Lindau (20% din cazuri) sau poate fi asociat cu eritrocitoză (policitemie). Deși denumirea sugerează un grad de malignitate, ea este întotdeauna benignă [2]. Epidemiologie. În 85% din cazuri se dezvoltă la nivel cerebelos (cea mai frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
RMN sau CT, precum și atunci când se preconizează embolizarea preoperatorie a unei tumori solide (fig. 4.101). Examenele de laborator sunt indicate pentru evidențierea policitemiei precum și pentru determinarea catecolaminelor (excluderea unui feocromocitom). Atitudinea terapeutică Tratamentul chirurgical poate fi curativ pentru formele sporadice, leziunile chistice necesitând ablarea în totalitate a nodulului mural; formele solide sunt mai dificil de ablat având în vedere hipervascularizația acestora (asemănătoare malformațiilor arterio-venoase). În cazul unei tensiuni marcate a durei mater, se practică o puncție a chistului sub control
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
autorului principal, atât din datele publicate cât și din cele încă nepublicate, neurinomul de acustic reprezintă cea mai frecventă tumoră de fosă posterioară la adult (24%) [1]. Neurinoamele de acustic apar la două categorii de pacienți: neurinoamele unilaterale - care apar sporadic (95% din cazuri), [3] - și neurinoamele bilaterale, care se întâlnesc la pacienții cu neurofibromatoză tip 2. Unii dintre pacienții cu neurofibromatoză tip 2 pot prezenta și alte tumori cerebrale și/sau spinale. Apar ca urmare a deletării genei supresoare tumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
recentă publicată se menționează rezultate promițătoare, nefiind remarcate alterări ale funcției faciale sau auzului la un interval mediu de 46 luni posterapeutic [16]. Alte tipuri de neurinoame intracraniene, cum sunt cele de foramen jugulare, sunt extrem de rare, fiind menționate doar sporadic în literatura de specialitate, iar prezentarea lor depășește obiectivele educaționale propuse pentru acest volum. TUMORILE DE REGIUNE SELARĂ IOAN ȘTEFAN FLORIAN Regiunea selară este o regiune de mici dimensiuni în care există o densitate deosebită a unor structuri neurovasculare, regiune
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]