12,786 matches
-
mai "dumnevostri" atâta!? Hai să lăsăm formalismele! De acord? Ileana dăduse din cap, roșind ușor. După cină, porniseră să facă câțiva pași înainte de a merge spre casă. Se întunecase de-a binelea și răcoarea nopții de munte începea să pună stăpânire pe oraș. Se aflau pe o stradă cu trotuare largi, străjuită de stâlpi cu felinare din fier forjat. Luna, aflată în ultimul pătrar, abia răsărise de după munți și lumina slab pe cerul senin, spuzit de stele. Începuse să adie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înainta spre apă. O balustradă din același material se ridica pe margine. Câțiva stâlpi de iluminat se înșirau pe ponton, aruncând reflexe mișcătoare în apă. Se spune că, de mult, începu ea să vorbească deodată, locurile acestea se aflau în stăpânirea unui uriaș. Numai lui îi era îngăduit să strângă aurul care se găsea din belșug în munți. Atât de mult aur era pe aici, încât i se dusese vestea până departe, cum că găseai grăunți din metalul prețios împrăștiați până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cu fața la liziera pădurii, senzația că este privit de undeva din spate, era și mai intensă. Nu se putu controla și își aruncă privirea din nou spre vârf. Iarăși nimic, nu vedea nici o amenințare venind de acolo și totuși spaima punea stăpânire pe el. Se răsuci pe călcâie și examină cu atenție linia copacilor. Bineînțeles nici acolo nu părea să fie nimic periculos. Și totuși, putea să jure că cineva îl pândește, așteptând doar o clipă de neatenție ca să se repeadă asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se extindă. Ivan a cucerit Hanatul Kazanului și mai apoi pe cel al Astrahanului, reușind astfel să controleze tot cursul râului Volga, dar mai ales accesul către Asia Centrală. Extinderea către est, a continuat cu învingerea mongolilor din Hanatul Siberiei. Astfel, stăpânirea Moscovei, întinzându-se până la râurile Obi și Irtâș. Visul Țarului era să obțină ieșirea la Marea Baltică, numai că expansiunea către nord-vest s-a dovedit a fi mult mai dificilă. În 1588, Ivan și-a condus armata în Livonia. În urma acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Îngerii lor Înarmați cu săbii de foc, ca și judecătorii lor cu balanța lor măsluită.“ Mulțimea Îl asculta sastisită și temătoare, gîndind că are de-a face cu-n sforar, căutînd Înțelesul ascuns al vorbelor. Căci lumea era deprinsă cu stăpînirea fariseilor, care Învăluiau cu vorbe mieroase și promisiuni, mai apoi urma osînda. Și acum Îl pîndeau și pe el, doar s-o trăda cu o vorbă - să spună, pînă la urmă, pentru ce venise, ce atîta vorbărie deșartă. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și dialogul dintre aceștia; argumentele unuia și contraargumentele celuilalt (cînd totul se va Încheia cu vorba de năduf a tatei „’tu-vă Stalin al vostru!“). Așa Încît Enciclopedia ne introduce În atmosfera vremii, a evenimentelor politice. Teama care va pune stăpînire pe tata ca și tăcerea aceea de care și eu Îmi amintesc atît de bine, o tăcere grea și chinuitoare, cartea o interpretează ca pe o teamă molipsitoare; Într-o bună zi s-a aflat că același Petar Janković, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
iar unele indicii trimiteau la faptul că fetița de altădată devenise informatoarea poliției.) Nilus Își Împărțea locuința cu un sihastru pe nume Serafim și ținea predici la o bisericuță din apropiere. Teroarea, foametea, vărsările de sînge erau mărturii incontestabile că stăpînirea lui Antichrist se Înfăptuia conform scenariului expus În Conspirație. Triunghiurile, care cîndva se iviseră ca niște Însemne oculte, acum roiau precum cărăbușii, gravate pe nasturi și pe cozoroacele șepcilor militare (iar aici părintele Serghei scotea din adîncul buzunarului sutanei, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se cerea să aibă șiretenia vulpii, sprinteneala pisicii și inima vidrei. Surse franceze susțineau că manuscrisul ar fi fost adus din Alsacia (ori Nisa) de către o femeie de la iubitul ei care dormea somnul justițiarului, nebănuind că tainicul său vis despre stăpînirea lumii va fi curînd adus la cunoștința omenirii oarbe și surde. Conform declarației lui P. Petrovici Stepanov, fost procuror al sinodului moscovit, fost consilier de palat etc., declarație dată sub jurămînt În 19 aprilie 1927 la Stari Futog, acesta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sufletul său, despre sursele tainice ale inspirației sale - pe un ton voit ambiguu - Împărțind cu ea ceea ce credeam eu că ne aparține, doar mie, doar lui, precum jus primae noctis, m-a scos din minți, mi-a pus la Încercare stăpînirea de sine. Dintr-odată dușumeaua galbenă de sub tălpi s-a deschis parcă sub impulsul unei perturbații tectonice și am simțit că mă scufund ca-ntr-un coșmar. Am Înțeles că acea cădere vertiginoasă putea fi curmată doar dacă săvîrșeam ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Epoca fierului este mai puțin studiată în zona Colinelor Tutovei, în schimb perioada corespunzătoare provinciei romane Dacia (sec. II-III d.Hr.), suficient de bine reprezentată prin monede, tezaure, resturi de cultură romană în numeroase așezări denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile. Pentru zonele centrale și nordice ale Moldovei nu se punea problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o stăpânire romană, ci a continuității dacice, a dacilor și carpilor. Printr-un proces
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
resturi de cultură romană în numeroase așezări denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile. Pentru zonele centrale și nordice ale Moldovei nu se punea problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o stăpânire romană, ci a continuității dacice, a dacilor și carpilor. Printr-un proces complex și îndelungat, în aceast parte a teritoriului românesc, și-a făcut simțită prezența „Sigiliul Romei”. în perioada prefeudală, în Moldova au pătruns din Transilvania și de pe Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P. Panaitescu - înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ.” După abandonarea Daciei de către stăpânirea romană, de fapt o retragere strategică la sudul Dunării a armatei și administrației, viața economică și socială pe teritoriul fostei provincii a continuat în forme modeste, dar nu poate fi vorba de o părăsire a teritoriului de către întreaga populație, lăsând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
continuat în forme modeste, dar nu poate fi vorba de o părăsire a teritoriului de către întreaga populație, lăsând în urmă un vid demografic. O problemă de interes științific a devenit, datorită unor cercuri interesate, o problemă politică de justificare a stăpânirii asupra unor teritorii românești. Deși puține, documentele istorice care dovedesc continuitatea dacică și daco-romană nu lipsesc în totalitate. Popoarele din jur i-a numit pe români volohi, vlahi, blacus, olah, ulac (termen german desemnând vorbitorii de limbă latină), deși ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de unde adunau prizonieri creștini. Timp de un mileniu (secolul al III-a - al XIII-lea) teritoriul românesc a fost supus invaziilor populațiilor migratoare barbare: goții, hunii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii și, ultimii, mongolo-tătarii. S-a demonstrat științific că stăpânirile străine au cunoscut perioade de reflux de discontinuitate, timp în care societatea protoromânească și românească s-a consolidat economic, politic și cultural spiritual, desăvârșindu-se procesul de formare a poporului și limbii române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slav care desemnează o pădure de fag. Când documentul spune că a vândut o bucată de moșie din Bucovina se referă precis la o bucată de pădure din hotarul Runcului (loc runcuit, tăiată pădurea și făcută poiană!) care era în stăpânirea sau folosirea lui Dorog Ungureanul (unul venit din ungurime, din Transilvania). Pentru orientare, vechii locuitori foloseau, fixând ca reper un stâlp din mijlocul satului, bătut acolo de la întemeiere, din sus, din jos, partea de sus, partea de jos, la vale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de atestare, de întemeiere a satului, norma juridică în virtutea căreia se exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
instituția „megieșilor”, a „oamenilor buni și bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș, după cum rezultă dintr-un act de întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia Filipeni ajunge în stăpânirea familiei Rosetti. Nu știm ce s-a întâmplat cu vechile familii răzășești din Filipeni, dacă, după ce și-au vândut sau dăruit ocinile, au rămas în sat sau au plecat în alte sate, în aceeași condiție socială, sau în cea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au dezvoltat satele răzășești Oțelești, Filipeni și Fruntești care, până la un punct, au avut o evoluție identică, stăpânind hotarul aceleași moșii, a pisarului Oțel. Legăturile dintre răzeșii celor trei sate, în principal răzeșii din Oțelești și Fruntești, care aveau stăpâniri, părți de moșie, părți din sat, cu țarini, vii, mori, grădini în hotarul satului și moșiei Filipeni, erau întărite și de legăturile de familie. Răzeșii din Fruntești și Oțelești s-au solidarizat în fața amenințărilor venite din partea unor boieri care voiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
câștig de cauză urmașilor lui Filipaș Dunavăț, ca unii care moșteneau pe urice jumătate din poiana lui Coste Călugărul. în secolul al XVII-lea, când începe asaltul unor boieri mari asupra moșiilor răzășești, multe părți din moșia Fruntești ajung în stăpânirea logofătului Pătrașcu, apoi a boierilor din familia Rosetti, cu care răzeșii din Fruntești s-au judecat zeci de ani, procesele încheindu-se la jumătatea secolului al XIX-lea. Un șir de procese s-a încheiat în 1797, când Costache Conachi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această cauză și din altele, printre care și aceea că ei nu au putut dovedi prin „uricul satului” „Talpa” Frunteștilor, actul care să le arate începutul și hotarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celorlalte. într-adevăr, în secolul al XVIII-lea au loc șase războaie pustiitoare între ruși și turci, desfășurate pe teritoriul Moldovei și șării Românești, populația plecând în bejenie, în zone mai ferite sau la sudul Dunării. Imperiul Habsburgic își întărește stăpânirea asupra Transilvaniei, acceptă legislația veche ungurească de nerecunoaștere a românilor ca națiune în stat, ceea ce va determina apariția conștiinței național-politice românești (Supplex Libellus Valachorum, 1791, document elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene), condiționează acordarea de drepturi românilor, dacă se unesc cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii familiei trecuți de 18 ani. La aceasta se adaugă abuzurile nobililor și a angajaților domeniilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018 suflete, din care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru insistența lui, turcii l-au asasinat în anul 1777, anul în care populația din Bucovina a fost chemată să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic. Noua stăpânire a promis populației românești că va păstra vechile legi și rânduieli sociale, raporturile dintre țărani și boieri, va respecta religia și limba țării, proprietatea, viața supușilor, va întemeia școli, va construi drumuri etc. Trebuie spus, în baza mărturiilor documentare, că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]