7,274 matches
-
în secolele al XV-lea și al XVI-lea (160.000 numai în Constantinopol și Thessalonik) mutând centrul de greutate, cel puțin al economiei de schimb și al vieții spirituale iudaice, din Occident în Orientul european. Cum nimic nu e static în diaspora iudaismului, ceea ce era valabil în timpul domniei lui Ludovic I, adică restricțiile ori prigoana, nu mai rămâne aidoma în vremea lui Matei Corvin. Mai mult, lucrurile primesc o cu totul altă turnură, Matei arătând o atenție deosebită pentru evreii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ci ziua când te afli față în față cu cazanul închisorii, tu cu foamea ta neiertătoare, el cu zeama lui, a cărei simplă vedere îți întoarce mațele pe dos. Efectul acestei confesiuni evocatoare este remarcabil. În orice caz, descrierea fiind statică și virtual plicticoasă, bine este să o concentrăm pe spații mici și mai ales să evităm monotonia, prin îndrăzneală, prin alăturări semantice surprinzătoare, jocuri stilistice inedite: „Luna, ca o limbă de câine”, cum spune Fănuș Neagu. Chiar dacă în sine comparația
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Demetriad” [...].Din păcate, umbra moare odată cu omul. (Teodorescu-Braniște, 1989, p. 287) Credem că nu putem lua în discuție finalul ca un element textual în sine. Simpla taxonomie propusă, spre exemplu, de D. Husson și O. Robert (1991, pp. 84-85) este statică și mai puțin utilă: 1. paragraf sinteză; 2. final umoristic; 3. circular; 4. interpelare; 5. deschis; 6. paradox. 4.3. Structura textului de presă Diversitatea genurilor publicistice, avalanșa necontenită de noutăți și schimbări (unele aproape insesizabile pentru cititor) îngreunează orice
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presă nu există obiectivitate, ci doar o subiectivitate dezinteresată”. Școlile de jurnalism evită să recunoască acest adevăr, vizualizând discursul presei ca pe un imens dulap plin cu sertare, aranjat militărește după criterii arbitrare sau trebuințe de moment. Discutăm separat și static despre știre și reportaj, despre anchetă și editorial, însă rareori privim ziarul ca pe un întreg - un text uriaș, care impune celorlalte texte (ordonate sub formă de articole, rubrici, pagini) stilul și particularitățile sale distincte. Mult mai înțelept și mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un spațiu tipografic și mai mare. În această situație, intervine logica paginii tematice, unde textul de bază poate fi susținut de informații suplimentare: un crochiu, un scurt interviu (declarație în exclusivitate), un scurt istoric etc. 6.2.1. Procesul verbal. Static și fără pic de valențe expresive, acest gen este prea puțin folosit în presa centrală. Îl putem întâlni însă în presa municipală și de întreprindere, în munca de agenție. Strict informativ, dar nu stenogramă, procesul verbal impune o anume selecție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
afirmă că relatarea repovestește o întâmplare a doua zi după apariția știrii: A doua zi, știrea va fi dezvoltată fie prin rescriere, fie prin texte suplimentare: localizare, continuare (running story) etc. Din păcate, această definiție ne oferă o imagine prea statică a unui gen preponderent activ, scris (așa cum spuneam) la fața locului, concomitent întrucâtva cu producerea evenimentului. Să reținem totuși o trăsătură fundamentală: Textul nu se raportează decât la fapte - toate faptele care par importante pentru jurnalist și interesante pentru cititor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
poate să apară din nimic. Virtualul se adaugă, firesc, la conduitele care s-au realizat prin programele educative clasice. Ceea ce se schimbă fundamental în noile ipostaze ale educației este raportul față de cunoaștere. Aceasta nu mai este o entitate dată, definitivă, statică, fixă, sigură și unică, ci devine o realitate permeabilă, deschisă, fugitivă, dilematică, plurală. De aici și schimbarea modului de percepție și pricepere a ei. Relația cu cybercultura devine interactivă, sumativă, completivă. Consumatorul de informație devine generator, girant și gestionar al
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
experiment, o lecție, un curs etc., fiind o alternativă sau un complement față de metodele educaționale tradiționale (tabla, creta etc.; vezi și Vlada, 2003). La acestea se pot adăuga și unele ipostaze multimedia ce pot dezvolta expresii mult mai complexe, integrând staticul și dinamicul, sunetul și vizualul, bidimensionalitatea, tridimensionalitatea sau chiar n-dimensionalitatea. Noile tehnologiile informaționale și de comunicație au o influență evidentă asupra demersurilor globale de formare și asupra politicilor educaționale. Iată câteva accente evolutive (vezi Michel, 1999): structurarea unor conținuturi de
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
un cuvânt-cheie sau pe un nume, mergem într-un alt spațiu informativ, cu noi incitări. Se poate concretiza și o situație mai avansată, hipermedia, ce vine cu o a patra dimensiune - timpul. Selecționând un anumit element grafic sau o imagine statică, se poate pune în mișcare un videoclip cu sunete, texte și imagini dinamice. Nu mai există un centru unic al iradierii cunoașterii sau, dacă acesta există, el este mutabil, schimbător, relativ. Centrul este dat de cel care vine cu noua
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
intra în posesia informației din orice loc posibil, cu condiția posesiei instrumentarului tehnic adecvat; interpelarea rapidă, în timp real, a actorilor interesați de conținuturile specifice; exploatarea mai multor tipuri de medii de învățare (text scris, fond sonor, suporturi imagistice, secvențe statice și dinamice, structuri spațio-temporale virtuale etc.); corelativitatea informațională, prin antrenarea și a altor surse în generarea sau întreținerea unor idei, teze, opinii. Structura conținuturilor asociată internetului educațional este conexată la o serie de date care transgresează cunoașterea propriu-zisă, incluzând modele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Fax Scris Calculator Telefon Fax PAO Telematic Fax PAO Telematica Scris Audiovizual „în flux” Funcționalitatea schimburilor multi-utilizatori Sincron Informare Comunicare Chat Telefonie Luarea la cunoștință Tablă albă Jocuri în rețea Priza de control Videoconferință Știri Transfer de fișiere Pagini Web statice Forumuri Mesagerie Streaming “on-line” Pagini Web adaptative Asincron Fonctionalități monoutilizatori Student Profesor Curriculum Clasa Școala Internet Conținut adițional și resurse curriculare Profesor Curriculum Școala Student Clasa mobila ca loc al învățării INTERNET Animare în timp real Simulare interactivă Modelizare în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
motricitatea exprimă o caracteristică globală, cuprinzând ansamblul de procese și mecanisme prin care corpul uman sau segmentele sale se deplasează, detașându-se față de un substrat, prin contracții fazice sau dinamice sau își mențin o anumită postură prin contracții tonice sau statice. În acest context este necesar să precizăm că ceea ce deosebește indivizii între ei este nivelul la care aceasta funcție se realizează, măsura în care ea face individul adaptat și adaptabil la situațiile complexe și variate ale mediului. Acest nivel este
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Funcțiile motorii cu caracter esențial, neuromuscular, își găsesc locul în acest proces general al funcțiilor de execuție, ele sunt puse în joc de funcțiile de execuție și sunt produse de acestea. Funcțiile motorii sunt determinate de forța, impulsul , viteza, precizia statică, precizia dinamică, coordonarea și suplețea cu care este executată mișcarea Redăm în continuare modelul cibernetic elaborat de Guilford ( Fig.1). 2.2. Etapele procesului informațional Deși existența definiției conform căreia între un stimul și un răspuns sunt etape, procese separate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
funcțiilor motrice și psihice nu numai în ceea ce privește mișcările și expresiile observabile, dar și în ceea ce le determină și însoțesc voință, afectivitate, nevoi, impulsuri.”( M. Epuran, 1975). Principalele componente ale psihomotricității și conduitei motrice sunt: schema corporală. coordonarea dinamică, lateralitatea, coordonarea statică, echilibrul, coordonarea perceptiv-motrică, rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
componente, permițând astfel evidențierea evoluției evenimentului preferențial al sistemului. Surprinzând schimbările calitative desfășurate în interiorul sistemului, gradul de organizare și progres constituie un barometru statistic deosebit de semnificativ, facilitând analiza fenomenului cercetat. Acest indicator poate fi folosit atât în comparații cu caracter static studiind gradul de organizare și progres a două sau mai multe sisteme evolutive, cât și în dinamic surprinzând schimbările structurale în fiecare punct al seriei de timp-, permițând astfel obținerea unor informații utile pentru deciziile privind perioada viitoare. Meritul de
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
unică din cele șase sau opt oferite pe aceeași planșă pentru completarea corectă a matricii. Probele sunt grupate în cinci serii de câte 12 matrici, fiind notate de la A la E. Fiecare dezvoltă o temă diferită. Seria A cuprinde matrici statice omogene. În seria B fiecare matrice se compune din 4 elemente, în care cel de-al patrulea lipsește. Seria C este formată din matrice cu 9 elemente, ordonate 3 ori 3, din care lipsește unul. Seriile D și E cuprind
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
grupe musculare ale organismului uman; b. forță specifică (specială), în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, doar una sau câteva din grupele musculare ale organismului uman; 2. În funcție de caracterul contracției musculare, forța poate fi clasificată în: a. forță statică (sau,,izometrică"), când, prin contracție, nu se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efectuarea actului sau acțiunii motrice; b. forță dinamică (sau,,izotonică"), când prin contracție, se modifică lungimea fibrelor musculare angajate în efort, dacă fibrele se scurtează, pe baza
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
motori), forța dinamică este de tip învingere iar dacă fibrele se alungesc, intrând în acțiune mușchii antagoniști (,,frenatori"), forța dinamică este de tip cedare (regim pliometric); c. forță mixtă, combinată, când pentru învingerea rezistenței se întâlnesc contracțiile dinamice cu cele statice, alternând într-o succesiune diferențiată în raport cu natura actelor sau acțiunilor motrice. 3. În funcție de capacitatea de efort (în relație cu,,puterea" individuală), forța se clasifică în: a. forță absolută (sau maximă), manifestată într-o mișcare, independent de greutatea corporală proprie, ea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ea poate fi: a. forță în regim de viteză; b. forță în regim de rezistență; c. forță în regim de îndemânare. Tipuri de manifestare a forței: 1. forța generală; 2. forța specifică; 3. forța dinamică numită și izotonică; 4. forța statică, denumită și izometrică; 5. forța limită; 6. forța absolută; 7. forța relativă; 8. forța maximă. Forța (după Martin 1993 și Komi 1994) este calitatea sistemului neuromuscular de a învinge o anumită rezistență (30% din maximumul individual) prin contracții musculare, respectiv
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
spre exemplu genuflexiuni libere sau genuflexiuni cu anumite sarcini de 32 echilibru, cu cantare laterală, etc. Modalitățile de lucru ale mușchilor scheletici. Musculatura lucrează pozitiv dinamic/ concentric (spre exemplu, la desprindere) sau negativ dinamic/ concentric (spre exemplu, la aterizare) sau static/ izometric (spre exemplu, încordare fără scurtare). Viteza Adrian Dragnea (1991) definește această calitate motrică ca fiind „iuțeala sau rapiditatea efectuării mișcării sau a actului motric în unitatea de timp”. După Gheorghe Cârstea (2000) viteza este capacitatea organismului uman de a
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
se îmbunătățească constant și simultan până la vârsta pubertății. Pentru antrenamentul de forță trebuie avut în vedere faptul că, mușchii de sprijin și susținere, mai ales în zona trunchiului, sunt lucrați de regulă insuficient. În concluzie, este deosebit de importantă realizarea unei statici corespunzătoare a corpului (un „corset” muscular echilibrat între partea superioară și cea inferioară a corpului, între jumătatea dreaptă și cea stângă a corpului, între partea din față și cea din spate a corpului), aceasta până în momentul în care ar începe
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
etc. Exercițiul nr. 20 Descriere: sprijin pe coate/ brațe, respectiv braț/ cot drept, braț/ cot stâng cu ridicarea piciorului și brațului opus (în diagonală), fixare a poziției de 3-5 ori și schimb. Greșeli de execuție: pieptul nu este stabil, lipsește statica corpului. Notă: este un exercițiu foarte dificil; este bun pentru control la sfârșitul ședinței de pregătire. Exercițiul nr. 21 Descriere: sprijin lateral, fie pe cot, fie pe brațul întins, șoldul sus până ce corpul este întins, respectiv se creează o linie
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
extensiv; REP: 15-20 la început și peste 30 către sfârșitul fazei prepubertare; Treceri: 2 (2-7 ateliere în circuit); Pauze între ateliere: 30-60 sec.; Pauze între treceri: 3-5 min. Notă: obiectivul acestei ședințe de antrenament este acela de a asigura o „statică echilibrată” a corpului, aceasta fiind baza viitoarelor antrenamente de forță sau a schiatului propriu-zis. Se acționează astfel asupra întregii mobilități, fiind vizate toate funcțiile acesteia și, totodată, se întărește musculatura de stabilitate. Conținut 1. Încălzire generală 2. Mobilitate: toate exercițiile
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
tip declarativ, simbolică. Învățarea se bazează, în acest context, pe o acumulare succesivă de informații segmentate, izolate, care ne fac capabili să judecăm și să reprezentăm realitatea în termeni de propoziții adevărate sau false. Este o învățare/cunoaștere de tip static, legată de senzațiile, percepțiile și reprezentările noastre în raport cu obiectele, fenomenele și persoanele din lumea înconjurătoare. 2. Cunoștințele procedurale conduc la ceea ce se cheamă know-how: capacitatea de a face ceva, de a îndeplini o sarcină, de a rezolva o problemă. Utilizarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
care nu există adevărate identități personale, Sfântul Maxim Îi opune eterna odihnă mobilă În dragostea și contemplarea lui Dumnezeu etc.” De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal; de o parte, o lume statică, Împietrită În ritmul ei glacial și deznădăjduit; de cealaltă, o lume dinamică, pentru care libertatea este legea Întemeietoare. „Este evident”, conchide Stăniloae, „că opera De principiis abundă de tot felul de idei eretice, păgâne, chiar dacă sunt propuse de multe ori
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]