1,708 matches
-
o domnie structurată" ar fi putut veni de la "ultimii barbari", care au stăpânit teritoriul dintre Carpați și Dunăre, pecenegii și cumanii. De la cumani, mai mult decât de la ceilalți barbari, "ne-am fi putut aștepta" să înființeze "o formațiune statală mai statornică", dar năvălirea mongolă din 1241 "i-a alungat din părțile noastre pe cei mai mulți din ei. Pe mulți, dar nu pe toți.". Autorul crede că ("îndrăznesc să afirm") închegarea statului românesc medieval la sud de Carpați este urmarea unei "acțiuni viguroase
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Documentul acesta specifică instalarea (prezența) dominației Coroanei ungare asupra regiunii est-carpatice, prin instituirea unui organism politic (marca-stat), condus de români, dar subordonat Angevinilor. În Diplomă se vorbește despre "restaurarea țării noastre a Moldovei (terra nostra Moldavensis)" și readucerea "pe calea statornicei credințe...a românilor răzvrătiți", ceea ce atestă că regele Ludovic considera drept legitimă suzeranitatea ungurească asupra țării din răsărit. Prezența regelui ungar în Transilvania, în iarna 1359-1360, a fost determinată și de evenimentele din Moldova. Faptul că regatul Ungariei făcuse mari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
meritat, pe care sărbătoritul - aflat deja într-o stare de sănătate tot mai precară - nu s-a sfiit a-l întâmpina cu rezerva, vecină cu nemulțumirea, generată de propria-i repulsie la ceea ce el numea „revigorarea prin sfeștanii”, ca păcat statornic al întregii societăți românești. „Statura mea socială - i se confesa omagiatul, în cuprinsul unei corespondențe destinată altui coleg aflat atunci în suferință - și motivațiile strict personale nu-mi îngăduie să primesc omagii publice ! [...] Culmea: volum omagial ! [...] Sunt dezbrăcat de orice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
structură numerică a începuturilor, adică „minuscul” - cum însuși l-a definit. Marcând un evident jalon în propria-i carieră științifică, dominată până atunci de preocupările de istorie economică și socială, noua direcție de cercetare, transformată deîndată într-un riguros și statornic program, reclama însă și resurse umane pregătite corespunzător, pe măsura ambițioaselor proiecții tematice. Pentru aceasta, n-a pregetat a-și consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie pigmentate sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai apoi (precum Alexandru Moșanu, Andrei Eșanu, Emil Dragnev sau „moscovitul” Filip Grecul), istoricul ieșean a constituit un reper valoric, un suport moral și o speranță a izbăvirii, întemeiate toate pe nostalgia traiului cândva comun, pe dragostea-i profundă și statornică (rămasă neîmpărtășită) pentru Dondoșanii natali, spre a nu mai invoca sincera-i compasiune pentru soarta vitregă a fraților de peste Prut. Supralicitând încrederea în oameni, în colegi și colaboratori îndeosebi, pentru ajutorarea și stimularea profesională a cărora și-a sacrificat cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoricului ieșean, prin „ruperea cercului strîmt în care erau încătușați <românii>, spargerea unor vechi tipare politice și accesul pe calea împlinirii emancipării naționale”. Glosând pe tema contribuțiilor sale istoriografice în limpezirea incidențelor românești cu problema sau problematica orientală, unul dintre statornicii lui colaboratori, profesorul Gh. Platon, avea să consemneze: „lui Leonid Boicu i-au rămas străine speculațiile sterile, divagațiile empirice, encomiastice. Îl caracterizează soliditatea și sobrietatea expresiei (o excesivă sobrietate, chiar), selectarea cu rigurozitate a materialului, ascuțimea spiritului critic, concizia și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a bolii care-i va măcina, progresiv, doar energia, nu și înțelepciunea sau luciditatea - se va angaja eroic în materializarea celui de al doilea volum al sintezei, acoperitor segmentului cronologic care-i lipsea din scenariul analitic prestabilit. Cu excesivă și statornică scrupulozitate, Leonid Boicu își avertiza cititorii încă de la primul volum asupra rostului, locului și obiectivelor propriului studiu, conceput ca o „continuare a efortului de sinteză” (ilustrat prin lucrarea colectivă din 1980), cumulat însă cu necesare abordări analitice, impuse de complexitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și nemiloasă a suferinței, cartea n-a apucat să mai vadă lumina tiparului cu autorul ei în viață, pentru că, la numai o zi după ce trecuse în a 67 primăvară, marele om de știință a părăsit definitiv această lume. Prin grija statornică a familiei și prin osârdia admirabilă a istoricului Victor Spinei, apropiat de Leonid Boicu nu doar prin profesie, ci și prin obârșie comune, cartea manuscris - rătăcită o vreme prin sertare de birou sau rafturi de bibliotecă - a apărut totuși, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
director al acestei opere - identificabil, în expresia acad. Al. Zub, prin „orizont amplu, construcție judicioasă, rigoare metodologică” - în perfectă conjuncție cu o exemplară conduită morală, o vor prețui mai mult decât au făcut-o contemporanii. Pentru că, reluând și reafirmând o statornică convingere, deloc intimă, deși s-a impus de timpuriu în rândul breslei ca un autentic expert în problematica largă și complexă a modernității (fiind încununat cu premiul Academiei la vârsta de 33 de ani) și cu toate că a fost mereu solicitat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Germania etc.; în 1858-1859, dreptul internațional a fost respectat în România în întregime; Moldova și Muntenia n-au fost contopite; apoi, românii alcătuiesc o națiune, au drepturile lor etc. În martie 1859, P. Kiselev, ambasadorul Rusiei la Paris, veche și statornică cunoștință a românilor, care i-au păstrat o înduioșătoare amintire ca legislator interimar și ca om practic, fără să i se cunoască substratul intențiilor politice, îi declara lui Firmin Rogier, ministrul Belgiei în capitala Franței, că dubla alegere e nulă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
militare ale Statelor Unite au fost în special sprijinite de majoritatea oamenilor, cel puțin în fazele de început, televiziunea este extrem de potrivnică criticării acțiunilor militare obișnuite. De asemenea, mijloacele de difuzare a știrilor se bazează pe un număr redus de comentatori statornici și siguri și care mai mult ca sigur nu vor ajunge la opinii noi și controversate într-o perioadă de criză națională. Mass-media în general așteaptă pînă cînd o figură politică importantă sau un expert recunoscut ia atitudine împotriva unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
italiană (G. Fillangieri) sunt realizate de Al. Hurmuzachi, T. V. Ștefanelli ș.a. În ultimele numere, sub semnătura lui Șt. Nosievici și a lui I. Vorobchievici, se tipăresc partiturile muzicale pe care se cântau unele dintre poeziile lui Alecsandri, cel mai statornic și fecund colaborator. Câtă vreme a stat sub înrâurirea fraților Hurmuzachi, „foaia” era scrisă într-o frumoasă limbă românească și se bucura de o largă răspândire în toate provinciile românești. Mai târziu, încercările abuzive ale lui I. G. Sbiera de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
pentru a face să strălucească și mai tare bunătatea sa și divina sa înțelepciune, n-o să te scăpăm din ochi. Data viitoare n-o să mai scapi de condamnare, felul tău de a vorbi n-o să mai știe a pune stavilă statornicelor tale neascultări. Călătoria de întoarcere spre casă a fost precum ar fi dus în spate o cruce împovărătoare; faptul de a merge să se închidă în acea văgăună de inerție și de timp fără de timp, de unde plecase, îl făcea furios
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa răsăriteană. Între inițiatori se găsesc oameni de credință fermă, de talent și de carte. Este, de asemenea, cert că o colaborare statornică din lumea ortodoxă de peste hotare a fost câștigată viitoarei reviste. Nume strălucite ale gândirii creștine dreptcredincioase s-au alăturat deja, prin consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diferite sfere de acțiune. Iar unde începe acțiunea, încetează răgazul contemplativ. Și totuș, cutez a zice că la cei care mai sunt în viață din vechea „Junimea“ literară și chiar la cei dezbinați astăzi prin luptele politice a rămas ceva statornic și comun: în viața lor privată amintirea orelor petrecute la Junimea printre cele mai fericite momente ale tinereței lor, în viața publică o mai mare accesibilitate pentru orice idee de interes general.<ref id=”1”>Titu Maiorescu, Opere, vol. I
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
o grea rămășiță a trecutului. Dar ce înțeles mai poate avea boierimea în România de astăzi? Lasă că și în trecut o boierime vremelnică, legată de înaltele funcții ale Statului (cel puțin în Muntenia), nu se putea asemăna cu nobilimea statornică din alte țări; dar în fapt Constituțiunea noastră actuală a înlăturat aristocrația hereditară, și nu există la noi partid politic care să tindă a o introduce în viitor.<ref id=”1”>Ibidem, p. 45.</ref> Dinasticismul este, în această economie
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de douătrei sute de mii de țărani și moșiile Statului sunt toate împărțite și atunci mă întreb: oare ceea ce am făcut noi astăzi, dacă nu vom lua măsuri contra divizibilității, nu va fi zadarnic? Oare am ajuns noi la rezultate statornice sau numai trecătoare pe timpul cât ține o generațiune? S a atacat ideea majoratului; nu țiu la dânsa, deși în această privință vă pot asigura că este o mare mișcare chiar în Franța, și nu voi veni nici cu cărți retrograde
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ca în cazul vieții monahale din secolul IV. Aceiași idee este împărtășită și de Ignațiu din Antiohia, episcop martir (+107), scriind episcopului Policarp (+155) (cf. Apoc 2, 8-11), episcopilor, preoților și diaconilor diferitelor comunități creștine, care le cere să fie statornici și robuști în virtute, asemenea armelor pe care le au soldații: Căutați să plăceți Celui în a cărui oaste sunteți (2Tim 2, 4), de la care primiți și plata. Să nu fie găsit careva dezertor. Botezul vostru să vă rămână armă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
un mod care a rămas fidel spiritului, însă nu și literei textelor fondatoare. Scriind în prima parte a secolului XX, austro-marxiști precum Karl Renner și Otto Bauer susțineau că Marx și Engels subestimaseră impactul diferențelor culturale asupra istoriei umane, puterea statornică a loialității naționale și nevoia de a satisface cererile de autonomie culturală în viitoarea lume socialistă (Bottomore și Goode 1978). Pe câtă vreme Marx și Engels fuseseră vagi în ceea ce privește supraviețuirea sau dispariția diferențelor naționale în orânduirea socialistă a lumii, austro-marxiștii prevedeau un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mici, lăsați-l să doarmă./ Fiți buni, îngeri mari, lăsați-l să creadă./ Nu-i spuneți nimic, nu-l tulburați/ Pe naivul meu tata,/ Pe tragicul Gheorghe". (Requiem) Nemaigăsind resurse suficiente, în interior, poeta caută refugiu în spiritualitate, singura punte statornică de legătură, între contingent și transcendent. Ca la majoritatea autorilor, însă, spiritualitatea se menține doar interioară, intimă, fără să se reverse și asupra trăirii propriu-zise, exterioare: "Iată, cocorii trădează, copacii renunță,/ Înțelepciunea se-ntinde./ Prevăzătorul meu tată,/ Vei fi mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mai putea să învie?/" (Psalm) Presupusul dialog cu divinitatea este, de fapt, o tăcere reflexivă, vocea interioară, devenită și ea mută, fiind supusă, în permanență, degradării trecerii timpului. Din nou, cu ascendență în lirica blagiană 87, a cărei influență este "statornică"88, poezia Anei Blandiana, "reflexivă, gravă, simplă (...) nu mai cunoaște acum afectarea sentimentală și stilistică din volumele anterioare, izbutind să-și asume deplin problemele morale și existențiale, pe care le consideră esențiale, și să le individualizeze ca trăiri veritabile 89
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
frica și singurătatea. "Exilată în țara din creierul meu/ Unde nu e nici iarnă, nici primăvară,/ Ci numai timpul în care mi-e dat să visez,/ Mi s-a făcut dor de țara de-afară." (Exil), iar prezența morții este statornică în fiecare vers prin peisajul apocaliptic, care se construiește treptat treptat, anulând orice speranță a unei posibile evadări: "Liniște. Începutul sfârșitului,/ O groapă adâncă se sapă încet, încet,/ Și din când în când cade pământul pe cineva/ Care moare înăbușit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
își pierde deseori mobilitatea și, devenită rigidă, fixează personajele în tipare, reducându-le la o funcție precisă. Să cităm, cu titlu de exemplu, un text emblematic, Gaițele, de Alexandru Kirițescu. Protagonistele (într-adevăr, toate femei) și-au făcut un obicei statornic din a-și supraveghea vecinii, de unde și comentariile și analizele vieții orășelului, întreprinse pe baza informațiilor astfel dobândite. Din nou, funcționarea perfectă a supravegherii de proximitate se dovedește a fi legată de delimitarea clară a mediului observat care, prin însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
numai ca subiect al poeziei, ci și ca o nevoie interioară; parcă un orgoliu profesional îl face să nu mai teoretizeze în metafore cum să scrie și ce să scrie, și pe fondul unei sensibilități lirice, al unei structuri solare statornice, se va întoarce la valorile depozitate cândva în "Cântece de pierzanie". Poetul devine reflexiv, poet al metamorfozelor firii, un cântăreț grav al "Comunei de aur", al timpului, expresie a rodului său, a trecerii, în contactul viselor cu materia. Germinația ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fiecare câte ceva, timp în care extratereștrii au tot aterizat în patul meu și și-au luat zborul, fiecare cu defectele și calitățile lui... Numărul unu, înțelegător până la limita patologicului; numai eu știu câte a înghițit de la mine. Bărbat rezistent și statornic, după o lună de meniuri alcătuite din pâine cu pâine mă iubea la fel ca-n prima zi... Sper că și-a găsit fericirea alături de blonda aia grasă cu care a fugit. O merită... Numărul doi, cu simțul său de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]