10,694 matches
-
sferelor. Îl văd pe maestrul Gheorghe Zamfir cum privește la tânărul îndrăgostit, care-și imortalizează marea iubire, în scoața copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
copacului falnic, pentru cea care... încă o crede aleasa sufletului său pentru o viață, iar naiul său glăsuiește versuri alese: „Pe stejarul din vâlcea, / Sculptată-i inima mea.../ Atuncea când o ciopleam, / Pentru tine o făceam, Floare dragă, te iubeam./ Stejarul când s-o usca,/ Ai să vezi inima mea.../ Uitată a fost de tine,/ Când te-ai despărțit de mine; Ai lăsat tristețe-n lume; Suflețelul tău, ce spune?” Apoi deslușesc șoaptele rostite de mama sa, rămasă singură, care, în
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
probabil, la cosmogonia scandinavă, despre care se spune că dă frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, întrucât viața cu toate bucuriile și suferințele ei, nu este decât amânarea unui sfârșit... V-ați gândit la “Frasinul cosmic”, din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul, / închideam ochii / și mă
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
se spune că dă frisoane cititorilor, frisoane metafizice desigur, întrucât viața cu toate bucuriile și suferințele ei, nu este decât amânarea unui sfârșit... V-ați gândit la “Frasinul cosmic”, din mitologia europeană: Frasinul si Stejarul. Da! Sufletul ascuns de frunzele stejarului și iarna venind și vântul scuturând frunzele și rămânând doar sufletul fără haină... Da, el, sufletul care nu cere niciodată „odihna”! - „În zilele de vară / când căldura / îmi învăluia trupul, / închideam ochii / și mă rugam soarelui. Din prea multă iubire
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
era pe cale de a se „zbârli” provocator la „stârvul” cominternist ce-și evacuase ultimile pale fetide dinspre mausoleul din Piața Roșie, și care mirosea cam de multișor a faliment doctrinar, codimenta primejdios aerul autonomiei și suveranității naționale, vânturat strașnic de „stejarul de la ... Scornicești”, sosit la cârmă de ceva vreme ... Și, ceva mai târziu, Brejnev, cu al său concept al „suveranității limitate” cu care primul se va bate „cap în cap”. până se va alege praful de tot! Pe când îmi puneam în
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
acolo, am atins racla cu moaștele și m-am cutremurat. Până și soarele părea a se fi domolit, de drag și de emoție, zâmbind chipului de lut frământat în cuptoarele sufletului de tânărul, minunatul Aurelian Bădulescu și odihnind pe trupul stejarului retezat. Splendidă reprezentare a Domnitorului, această atât de profundă, în egală măsură telurică și celestă, compoziție a artistului! Sacru și profan, într-o îngemănare ideală. Tulburătoare în rezonanța sa imemorială, acolo, atunci, secunda de absolut a lirei trace a Orfeului
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Strâns înfășată lăsată să se-nmoaie-n răsuflarea albastră Strâns înfășată nea în mâini diafane cu miros de alice Julia May vedea gălbenuș sub un castron de sineală umbre de ființe trezite în orașul ei de himeră cu uși din stejar casă fără adresă pe insula ei de acum Strâns înfășată o gură stâlcită sorbea din pământ Strâns înfășată în somn fluid hohot prefăcut în piatră Strâns înfășată jucărie din argint alungată din loc în loc de vântul de la prânz De departe oglinda
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
May Se făcea între pereți de himeră tapetați demodat de bunica Elisa Volume lucioase dormeau legate în piele de zimbru Cavaler naviga prin hârtii și trofee câștigate la baluri Îmbrăcat în beige, moțăia tăcut la masa de lucru cioplită-n stejari Cu ochii scăldați în antice tomuri - Sufletul ei se legăna lunatec de candelabrul pestriț de Murano, răscoală peste obiecte spartane - Se ascundea prin dulapuri îndesate aliniat cu dulcețuri de vișine răscoapte din pomii secerați fără veste în grădina Domnului Ion
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
unde tapiserii agonizează de-a lungul sălilor de așteptare, cusute-n petit point După-prânzuri, cu mișcări lente de dimensiuni, din alte lumi în pregătire, pajiștile serii căutau iubirea ce-ar fi putut să fie vorbe de dor la gura sobei stejari flămânzi să ascundă lebede muribunde de gripă aviară pe apele putrezinde din canalele urbei emoții uscate de voci iritate în ecou din alte iatacuri - o petrecere la aniversarea zilei de naștere ar fi fost mai dorită Neliniștea măicuței se urca
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
virtuali alchimiști Atunci, fratele Măicuței Juliei May, Constantin, mai târziu General Brigadier, se apropiase pe vârfuri, pâș-pâș, prin jungla grădinii model inventată de Domnul Ion - director de școală rurală de băieți - și cu o mișcare dibace trăsese taburetul meșterit din stejar chiar de stăpânul grădinii Visând un vis de pe vremuri Măicuța Juliei May se lăsă cu credință pe taburetul solid din stejar Îl simți din piatră în casa ei cea nouă de peste drum Măicuța Iuliei May ar fi vrut să ia
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
inventată de Domnul Ion - director de școală rurală de băieți - și cu o mișcare dibace trăsese taburetul meșterit din stejar chiar de stăpânul grădinii Visând un vis de pe vremuri Măicuța Juliei May se lăsă cu credință pe taburetul solid din stejar Îl simți din piatră în casa ei cea nouă de peste drum Măicuța Iuliei May ar fi vrut să ia ceașca cu ceai aromat Ca să nu-i fie în drum, soțul ei cel înțelept, Profesorul trase taburetul deoparte să-și facă
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
gară și de-aici deschisă spre lume livada cu cireși pârguiți hăituire, selectare, țipete răgușite livada tăcută, via zglobie uși tainice, coridoare cu mită tainice strângeri de mână falsuri, iscoade, porunci, lăcomie Dărâmați! Năruiți! hornuri, cărămizi și faianță lemn de stejar, tencuială în ton de lumini, forme distincte himere distruse în vreme de pace în nopțile cele mai negre din suflet Dărâmați! Năruiți! ploaie de cireșe, fantasme-n furtună beton, buncăre, uitare... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Mirajul pădurii de stejar Urmărindu-și planul de a o seduce pe fată și ca nu cumva să-i trezească suspiciuni, Cristian a stabilit cu sora sa ca sâmbătă după ora zece să iasă la o plimbare în afara orașului. Destinația era pădurea Gârboavele, situată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
în aerul curat al naturii vii. Andrada era în elementul său. Fată născută la țară și crescută în acest mediu natural majoritatea timpului se simțea perfect. Era plină de viață, veselă și predispusă la ghidușii. Lua câte o frunză de stejar și-l gâdila pe Cristian pe față, lăsându-se cuprinsă de acesta cu mâna de după mijloc și în pași ritmați dansau pe alee, apoi se smulgea din îmbrățișarea lui fugind pe alee, dar nu așa tare să nu fie prinsă
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
și cu băieții. Chiar, ce-o face Deea acum? își punea ea întrebarea puțin geloasă pe ea și mai ales pe Robert. Când se întoarse, privind în urmă își văzu prietena sărutându-se cu pasiune rezemată cu spatele de un stejar bătrân. Robert o ținea fixată cu o mână de mijloc, iar cu cealaltă îi masa ușor sânii în timp ce gura îi era ocupată într-un sărut pasional. Această scenă a produs o stare excitantă în întregul său organism care tânjea la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
cu nemții în 1918, nu și-au adus aminte în ce loc și alături de cine a fost îngropat. Anica i-a făcut toate rânduielile creștinești. În mormântul, unde trebuia să se odihnească Nicolae, a îngropat un cosciug de scândură de stejar, în care a așezat costumul de haine cu care fusese îmbrăcat la nuntă, înștiințarea venită din partea regimentului patru Ploiești și fotografia lui cu ea (pe care o făcuseră la bâlciul de sfântul Ilie, cu un an în urmă), peste care
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Când mai venim, în pace să vă găsim, popor mânios Până atuncea SHALOM ! Cu obuze nu faci cărare ! *Odor (fr) - miros COPACII ȚĂRII SFINTE Pe-aici peisaju-i arid, peste tot domnesc bolovanii plăvalnici Verdeața-i doar câte o pată, nici măcar stejarii nu-i văd falnici Spre Pustiul Iudeii sunt lemne de cruci și spini de coroană... Pelerinii când ajungeți pe aici... luați-o mai degrabă la goană! Se-avântă cu vârful spre cer, mai răzleț, câte un biet chiparos, Ca semn
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
veniți să facem fântâni Îs rocile acestea minune sfințită, depozit de apă sau, poate, plămâni Ți-e dor de verdeață; ai vrea să-ntâlnești smochini, măslini seculari, Dar apa-i puțină și nu-i mai adapă, minune că mai există stejari. Anotimp secetos, aici, tu cât mai rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
era după-amiaza și numai foamea l-a determinat pe Cris să se dea jos din patul primitor și dătător de vise plăcute, vise care de data aceasta nu l-au prea încântat. Se visase cum se plimba prin pădurea cu stejari bătrâni de la Gârboavele de mână cu Andrada, profitând de aerul curat și liniștea tulburată doar de fâlfâitul aripilor câte unei păsări ce se plimba din copac în copac, căutându-și hrana sau perechea. O ciocănitoare bătea cu ciocul ei iscoditor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
anii copilăriei mele fericite, cele la care privind cu tot mai împăienjeniți ochi, în fiecare seară am plâns cu lacrimile neputinței, pe toate o să le strâng, o să le duc în pădurea lupului Fendrik, iar acolo, în scorburi și sub rădăcinile stejarilor o să le ascund, căci dintr-o pădure au venit și-n adâncurile ei trebuie să se întoarcă. Dar până atunci, te implor, nu mai spune nimic. Nu mă mai întreba, după cum îți e obiceiul, in ce fel se rezolvă problemele
SHIFT DEL de RAUL BAZ în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349178_a_350507]
-
Abimelec l-a vădit Poporului din Israel, spunându-i ce a greșit... Iefta-nseamnă : "el deschide !", poporu-și "eliberează" Cu ajutorul DOMNULUI' Judecător el guvernează ! Ibțan, se tâlcuie : "splendid" ; însă și strălucitor Și 7 ani în Israel a fost pus Judecător ! Apoi, un "stejar puternic", Judecător a fost Elon Care după 10 ani, a murit la Aialon... Abdon, înseamnă : "serviabil", un om bun și slujitor Lui DUMNEZEU, dar și lui Iuda, în slujba de Judecător! Samson : "Soare", dar și "mic", în Israel Judecător, Primi
PERSONAJE BIBLICE (DE LA MOISE LA DAVID) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348519_a_349848]
-
patriarhilor, Nicolae Sabău este un artist-simbol care susține meșter-grinda folclorului în fața muzicii orășenești. Și-a îndeplinit misia ce o avea pentru neamul său campestru, însă nu se oprește aici, ci îi ajută pe tinerii interpreți să intre sub greutatea de stejar a artei...” ( Nicolae Goja ); „...Nicolae Sabău este rapsodul Codrului, al Chioarului, al Lăpușului, al Oașului și al Maramureșului, în întreaga sa ființă spirituală, cum nu sunt mulți iviți din acest pământ de legendă.” ( Mihai Florea ); „Rostirea în dulcea limbă românească
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
de a mă elctrocuta dacă nu aruncam mai repede din mână fiarele cu care mă înarmasem, când am simțit primele zgâlțâituri în coate și genunchi. Vedeam cum se confecționează cofrajele, cum se fixează armătura, cum se închid cu scânduri de stejar de jur împrejur bătându-se în cuie, cum se toarnă betonul. Cum se urcau sacii de ciment și alte materiale la etaj cu bobul, de fapt un scripete cu cablu de oțel cuplat la un motor electric care punea în
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
patrii, ROMÂNIA... ca poporul să trăiască liber în plai sfânt - moștenit de la înaintașii noștri; dar în același timp vedeam și pe vașnicii luptători, veteranii din al Doilea Război Mondial, pe ale căror „piepturi de aramă" strălucea „Virtutea Militară" - mândri ca stejarii munților, fiind înconjurați de fiii de nădejde, Victor Ponta și Crin Antonescu, care vor duce pe mai departe gloria nepieritoare a acestui brav neam. Știam că Excelența Sa, d-ul Victor Pointa fusese la Târgu Jiu însoțit de ministrul Culturii, Mircea
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
deasupra coloanelor au fost lucrate în stilul și în conformitate cu canoanele iconografice ale Bisericii Ortodoxe. Mergând mai departe trebuie să remarcăm că în apropiere de Hebron, pe drumul central ce duce la Ierusalim, se mai află un loc de pelerinaj creștin - Stejarul Mamvri sau Templul Ramat El - Halil. Tradiția veche iudaică face legătura între acest loc și Stejarul lui Mamvri Amoreul din Vechiul Testament (Fac. 14, 13) fiind locul în care s-a sălăjluit Avraam și i-a ospătat pe cei trei îngeri
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]