2,409 matches
-
deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii" și a "bărbatului", iar portretele au fost mai nuanțate), iar scorurile mari la colectivism sînt asociate unui consens ridicat privitor la stereotipurile de gen
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate de imaginea "femeii" și a "bărbatului", iar portretele au fost mai nuanțate), iar scorurile mari la colectivism sînt asociate unui consens ridicat privitor la stereotipurile de gen, "bărbații", respectiv "femeile" fiind clasați limpede, imediat și "natural" (în jurul unor formule caricaturale de tipul "locul femeilor e la cratiță" sau "bărbații trebuie să fie capii familiei în toate situațiile"). într-o asemenea situație se constată că membrilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cu mai multă acuratețe fețele femeilor decît ale bărbaților, căci în cultura japoneză există o toleranță mai ridicată pentru exprimarea emoțiilor de către femei decît de către bărbați, care trebuie să învețe să fie "impenetrabili". Tendințele semnalate confirmă valențele transculturale ale unui stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
semnalate confirmă valențele transculturale ale unui stereotip de gen evidențiat în studiile din registrul autodezvăluirii (care afirmă că "bărbatul reprimă, iar femeia exprimă" din punctul de vedere al expansivității interpersonale în descrierea de sine), dar înclinația de a favoriza acest stereotip este mai pronunțată în culturile colectiviste. K. Scherer și colaboratorii (1983) au realizat o anchetă psihosociologică în 27 de țări în care au cerut subiecților, toți studenți, să raporteze cît de frecvent trăiesc "în mod natural" o listă de emoții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la emoțiile pe care le-au descris și au generat mai multe reacții verbale la aceste emoții, iar pe ansamblu, subiecții individualiști au reacționat mai intens emoțional decît japonezii. O altă cercetare însemnată pe această temă pornea de la unul dintre stereotipurile etnice cele mai influente în registrul expresivității emoționale, ce afirma că profilul tipic al asiaticului este cel al "orientalului impenetrabil", pornind de la premisa că locuitorii din estul Asiei sînt mai retractili expresiv și mai greu "descifrabili", comparativ cu "occidentalii". în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
său cotidian cu cei din in-grup (care nu poate fi pliat decît pe tiparele sărăciei inerente și cumpătării impuse), atunci cînd ajunge în fața străinului "occidental", încearcă să-și mascheze neîmplinirile și lipsurile, exhibînd o prosperitate și o disponibilitate excesivă (numită stereotip "ospitalitate"). Așadar, în culturile colectiviste, străinii (calificați astfel pe baza atributelor diferite de "culoare" a pielii, status cultural revendicat, identitate culturală prezumată), ca membri ai out-grupului, nu sînt tratați similar cu autohtonii. Natura normelor culturale proprii, precum și relevanța pentru in-grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
activează. Totodată, se impune să înțelegem că nu există dimensiune a personalității care să nu fi fost modelată de determinările culturale, sociale, istorice și politice ale societăților. Fie că e vorba, ca în ultimele capitole, de diferențele de gen și stereotipurile asociate acestora, de expresivitatea facială, de modelele personalității, de agresivitate și comportament prosocial, pretutindeni s-au putut observa înrîuririle adînci pe care le generează factorii culturali. în toate aceste arii ale comportamentului social există principii generale exprimate în moduri particulare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
europene, în universitățile din România, chiar și după 25 de ani de reconstrucție democratică, cercetările asupra dinamicii relațiilor de gen tind să fie marginalizate sau chiar ignorate, în bună parte și din cauză că problematica de gen este încă marcată de multe stereotipuri și, drept urmare, insuficient sau ineficient analizată și contextualizată. Argumentarea teoretică a tematicii care stă la baza proiectului editorial se raportează, așadar, la perspectiva de gen, ca demers transversal/intersecțional și pluridisciplinar, care pornește de la premisa că raporturile sociale dintre sexe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
socio-profesional, este interesat de înțelegerea opțiunilor și a traseelor școlare și profesionale din perspectiva articulării vieții private/ personale cu viața publică /profesională. Cartea se adresează tuturor celor care își doresc să obțină un plus de conștientizare și înțelegere, degrevate de stereotipuri, cu privire la reconfigurarea permanentă a relațiilor femei- bărbați în sfera vieții publice și private, tuturor celor care sunt deschiși dialogului și povestirii (gender storytelling), angajându-se împreună cu autorii acestui volum într-un proces de schimbare a atitudinilor, practicilor și mentalităților cu privire la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau au blocat schimbările identificate sau cele pe care le-ați fi dorit? Imaginile/ modelele/ normele/ simbolurile de feminitate și masculinitate din familie, comunitate și societate, care v-au marcat propria construcție a identității de gen și parcursul de viață. ▪ Stereotipurile de gen (percepute ca negative/ pozitive) cu care v-ați confruntat cel mai frecvent în familie, în școală, în alte contexte sociale. ▪ Avantaje și dezavantaje percepute ale feminității și masculinității, limitări și autolimitări; valorizare și devalorizare; posibilitatea (libertatea) unor alegeri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ușor, ca femeie, să inițiez dialoguri și să pun întrebări mai mult sau mai puțin dorite de intervievați. Nici o editură serioasă n-a vrut să publice convorbirile cu fostul prim-ministru Ion Gheorghe Maurer, prima mea carte de acest fel. Stereotipurile culturale și politice funcționau în sens invers. Întocmai cum regimul comunist îi ,,aruncase în groapa de gunoi a istoriei" pe fruntașii partidelor interbelice, tribunii noii democrației voiau să le impună ,,foștilor" tăcerea. Se reactivase și alt stereotip de tristă carieră
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de acest fel. Stereotipurile culturale și politice funcționau în sens invers. Întocmai cum regimul comunist îi ,,aruncase în groapa de gunoi a istoriei" pe fruntașii partidelor interbelice, tribunii noii democrației voiau să le impună ,,foștilor" tăcerea. Se reactivase și alt stereotip de tristă carieră: ,,cine nu-i cu noi, e-mpotriva noastră". În anticomunismul general declarat, puteam reprezenta periculosul pattern al ,,împăciuitoristului", tratând ,,dușmanul" în spirit ,,obiectivist", ,,altă crimă de gândire" a anilor '50. Existau însă și motive mai pragmatice. Arhivele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
legislativ, au lucrat foarte mult pentru promovarea legii privind prevenirea și combaterea violenței domestice (ratificată în 2003), dar și la modificarea și completarea legii în martie 2012; campania împotriva legalizării prostituției; campania internațională Women Together in Politics; campania pentru combaterea stereotipurilor de gen și a atitudinilor sexiste în media, de formare a jurnaliștilor din presa scrisă și audio-vizuală în spiritul egalității de șanse și de gen; acțiunile de conștientizare în legătură cu campaniile internaționale Sixteen Days of Activism against Gender Violence sau V-Day
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în medie bărbații dispun de forță fizică mai mare decât femeile, aceasta nu justifică puterea lor mai mare (mai ales) în societățile care nu mai depind la fel demult de forță fizică, ci de cea intelectuală, cognitivă. Apartenența sexuală și stereotipurile de gen Oamenii au încercat să se adapteze lumii în care trăiesc, complexitatea ei fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai ales) în societățile care nu mai depind la fel demult de forță fizică, ci de cea intelectuală, cognitivă. Apartenența sexuală și stereotipurile de gen Oamenii au încercat să se adapteze lumii în care trăiesc, complexitatea ei fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite de stereotipurile personale, care reflectă convingeri personale, mai idiosincrasice. Cu toate acestea, faptul că stereotipurile de gen au
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
intelectuală, cognitivă. Apartenența sexuală și stereotipurile de gen Oamenii au încercat să se adapteze lumii în care trăiesc, complexitatea ei fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite de stereotipurile personale, care reflectă convingeri personale, mai idiosincrasice. Cu toate acestea, faptul că stereotipurile de gen au un grad ridicat de consens social, în sensul că oamenii sunt de acord cu conținutul lor general
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cognitivă. Apartenența sexuală și stereotipurile de gen Oamenii au încercat să se adapteze lumii în care trăiesc, complexitatea ei fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite de stereotipurile personale, care reflectă convingeri personale, mai idiosincrasice. Cu toate acestea, faptul că stereotipurile de gen au un grad ridicat de consens social, în sensul că oamenii sunt de acord cu conținutul lor general, le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
gen Oamenii au încercat să se adapteze lumii în care trăiesc, complexitatea ei fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite de stereotipurile personale, care reflectă convingeri personale, mai idiosincrasice. Cu toate acestea, faptul că stereotipurile de gen au un grad ridicat de consens social, în sensul că oamenii sunt de acord cu conținutul lor general, le oferă o mare credibilitate. Oamenii sunt
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
fiind simplificată cu ajutorul stereotipurilor. Acestea sunt structuri de cunoaștere care asociază membrii categoriilor sociale cu anumite atribute, ce formează conținutul stereotipului. Stereotipurile culturale pot fi deosebite de stereotipurile personale, care reflectă convingeri personale, mai idiosincrasice. Cu toate acestea, faptul că stereotipurile de gen au un grad ridicat de consens social, în sensul că oamenii sunt de acord cu conținutul lor general, le oferă o mare credibilitate. Oamenii sunt influențați de multe ori de zicala conform căreia "dacă toți spun așa, atunci
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
acord cu conținutul lor general, le oferă o mare credibilitate. Oamenii sunt influențați de multe ori de zicala conform căreia "dacă toți spun așa, atunci înseamnă că e adevărat", mai ales când este vorba de perceperea unui grup social 3. Stereotipurile ajung să sacrifice acuratețea cunoașterii prin simplificarea operată. Astfel, în general, observatorii percep grupurile externe ca fiind mai omogene (ei sunt toți la fel) în comparație cu grupurile din care fac parte (noi suntem toți unici). Această tendință este cunoscută sub denumirea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Astfel, în general, observatorii percep grupurile externe ca fiind mai omogene (ei sunt toți la fel) în comparație cu grupurile din care fac parte (noi suntem toți unici). Această tendință este cunoscută sub denumirea de efectul omogenității grupului extern. De obicei, acuratețea stereotipurilor se evaluează prin cât de bine estimează oamenii diferențele medii dintre grupuri. În ansamblu, atunci când este vorba de estimarea diferențelor medii dintre sexe, se pare că oamenii nu au tendința de a le supraestima, așa cum credeau inițial cei care studiază
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de bine estimează oamenii diferențele medii dintre grupuri. În ansamblu, atunci când este vorba de estimarea diferențelor medii dintre sexe, se pare că oamenii nu au tendința de a le supraestima, așa cum credeau inițial cei care studiază problematica prejudecăților. Dar acuratețea stereotipurilor rămâne încă în discuție. Chiar dacă oamenii pot estima corect diferențele medii dintre sexe, ar putea totuși să se înșele în alt sens: supraevaluând asemănările din cadrul fiecărui grup, în special a grupurilor externe. Atunci când oamenii interacționează, au obiceiul de a interpreta
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
grup, în special a grupurilor externe. Atunci când oamenii interacționează, au obiceiul de a interpreta informațiile ambigue despre ceilalți ca fiind în conformitate cu așteptările stereotipice și de a obține un comportament care să confirme aceste așteptări. Mai mult decât atât, oamenii au stereotipuri de gen implicite (sau automate) care pot provoca judecăți sau comportamente fără ca ei să fie conștienți de ele4. Prima informație care este oferintă mamei la naștere este cea referitoare la sexul copilului: "E fetiță!" sau "E băiat!" Îmi imaginez o
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sexul copilului: "E fetiță!" sau "E băiat!" Îmi imaginez o mama auzind aceste cuvinte, urmate de afirmațiile privitoare la starea de sănătatea a copilului - relaxându-se ulterior, epuizată de efortul travaliului nașterii. Toate interacțiunile ulterioare cu copilul sunt structurate în funcție de stereotipul corespunzător apartenenței sale sexuale. Rezultatul constă în producerea unor persoane al căror comportament, feminin sau masculin, corespunde definiției date de societate masculinității și feminitățiii, altfel spus, care-și asumă rolul dictat de apartenența la un anumit sex5. Dar stereotipruile nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]