51,621 matches
-
experiența cu un pas mai departe. Este istoria mariajului ratat al unui personaj care se numește chiar Cezar Paul-Bădescu. Fostul pionier din perioada comunistă a devenit studentul la Litere din anii tranziției, orizontul său cultural a suferit mutații majore, iar stilul narațiunii ține pasul cu noul său statut intelectual. Naivitățile stilistice de compunere școlărească a unui copil din clasele I-IV au dispărut, ironia și autoironia bat la porțile sarcasmului, referințele culturale (în special la filme de autor, dar nu numai
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
că se află, totuși, în fața unui produs de ficțiune. Cartea lui Cezar Paul-Bădescu, Luminița, mon amour este un bulversant document de existență, dar, ca roman, un eșec. Construcția este previzibilă, lipsită de subtilitate, clin d'oeil-urile autorului sunt banale, iar stilul foarte direct este mai degrabă un loc comun în literatura celei mai tinere generații. Zdravăn ancorat în realitate, romanul poate stârni interesul prin povestea propriu-zisă (cu siguranță, mulți o vor percepe ca pe adevărul pur) și în mult mai mică
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
stat acolo, am reușit să aflu și locul de unde se poate auzi cel mai bine și cel mai omogen acest concert incredibil: Neuer Ebracher Hof, chiar curtea imobilului în care am locuit, loc pe care l-am botezat criptic, în stilul lui Frank Herbert: Vortexul Stării Celor 11 Beri (prescurtat: VSC11B). Dar după câteva sâmbete de audiție și extaz acustic mi-a venit o idee: ce-ar fi să scriu o compoziție pentru clopotele acestui oraș? În febra ideilor, am schițat
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
-ntrebăm. Totuși, în prefața ediției pe care o am în față, Editura pentru literatură, 1967, închizînd, în ilustrațiile elegante, din curbe subțiri, ale lui Mihai Sânzianu, ceva final, Matei Călinescu se întreabă. Să fie la dolce vita, între dame cu stil și boemă cu frondă, să fie sistematică boicotare a unui sistem ridicat pe tomuri? Sau, mai poetica ipoteză a criticului, "își concepea, în chip obscur, volumul ca pe o cristalizare definitivă a personalității: și nu este definitivul aproape echivalent cu
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]
-
mai mulți dintre "politologii" momentului abdică ușor de la logică și bun-simț în folosul unei mai lucrative atitudini preconcepute, fără însă ca prin pledoaria lor pătimașă și schimonosită să fie din cale afară de convingători) și, nu în ultimul rând, prin eleganța stilului. În lumea politologiei contemporane, Vladimir Tismăneanu este un erudit, dublat de un artist, iar textele sale sunt o încântare pentru cititor. Nimic nu este simplu în politică și, atunci când judecă o situație, Vladimir Tismăneanu o face dintr-o dublă perspectivă
Lecții de democrație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10305_a_11630]
-
îmi scapă: muzica. Așa cum treptat mi-a scăpat și entuziasmul la întâlnirea cu un parc - La Vilette - aflat, în afară de Cite de la Musique, într-o curioasă și imprevizibilă hibernare. Jeu des hombres. Năluca vechilor temple grecești, a armatelor napoleoniene cuceritoare; umbra stilului clasic, sobru, uneori chiar rece, degajată de interior, a gesturilor subtil megalomane, copleșitoare, totodată monumentale exhibate de exterior, în fine, fantoma lui Penderecki ce îmi însoțește de câteva zile traseele pariziene ca o reverență a muzicii nestatornice, lipsită de ancoră
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Sus, turiști, blitz-uri, pliante. Jos, credincioși plini de speranțe, dar și de frica lui Dumnezeu. Sus, în cea mai mare biserică din Paris, din care cresc două turnuri gemene (pe unul fiind reprezentat însuși Jahve), mă surprinde melanjul de stiluri și epoci, linia de cupru ce simbolizează meridianul zero al orașului, frescele pictate sub directa asistență a lui Delacroix, mărturiile despre botezul lui Baudelaire și al marchizului de Sade ori despre căsătoria lui Victor Hugo. Jos, în cripta Saint-François, mă
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
pe care să o răscolească." (pp. 9-10). Dincolo de apele, deocamdată liniștite, ale nebuniei, dramaturgul speculează în modalitate realistă autocaracterizarea verbală. Intervențiile nu aparțin unor voci convenționale, golite de substanță umană și de personalitate, ci unor indivizi cu tipar mental și stil de exprimare inconfundabile. Deocamdată, cele mai bune efecte fiind scoase din exploatarea filonului licențios, atât de bogat în imaginația pacienților și a personalului: "OLIMPIA (după ce a examinat, crâncenă, vreo doi pacienți, întreabă): Unde-i? TANASÂCU (intervenind iute, din teama ca
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
glas de catifea):/ "Pentru că n-am avut mașină." Cum se amestecă, ape-ape, valurile de material, bătînd ba spre lucrurile pe care le-mbracă, ba spre oamenii pe care-i descriu, la fel îi reușește lui Șerban Foarță un simultan de stiluri. De la tuluri care se desfiră și se-adună, trase-strînse de potriviri de sunete, la plușuri epice, pe care te lungești de plăcerea unei istorii poetice a poeziei, de la beauté avant toute chose, și la petice de catifea sau de piele
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
unui intelectual, ci a unui muncitor la partitură, cu un vechi antrenament la limba de lemn. Gradul său de competență lexicală nu depășește decît accidental acest nivel. Într-un autoportret postat pe site-ul Ministerului Culturii, dl Iorgulescu folosește căznit, stilul înalt, într-un fel de parodie involuntară care te înveselește cînd autorul vrea să fie grav și te face să ridici din umeri cînd încearcă să fie spiritual. Din acest autoportret se vede că dl Iorgulescu are ceva cu intelectualii
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
soluțiile la care un om care se simțea în pericol apela in extremis. Cei implicați în "Afacerea Meditația Transcendentală" fuseseră amenințați cu proces penal pentru o acuză care-ți aducea automat ani grei de temniță: "subminarea ordinii de Stat". În privința stilului în care erau redactate aceste texte, la care mulți au recurs, și nu dintre aceia care erau apărați de Securitate, el era clar delimitat. Nu te adresai lui Ceaușescu cu Domnule, nici cu Dragă Nicușor, nici fără Stimate, că textul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10322_a_11647]
-
în faptă și idee. 8) Am fost martorul acestui salon așa cum salonul însuși este spectatorul virtualelor avataruri ale marketingului muzical internațional. Un instrument cu suflet. Dar și un suflet cu multiple instrumente la îndemână. Fiind întrebat de către împărat în ce stil e construită Opera, o clădire saturată de atâtea sosuri și creme rococo, baroce ori neo-renascentiste, arhitectul Charles Garnier a dat o replică rămasă de pomină: "vai, Sire, dar este stilul Napoleon al III-lea! O sală de 2100 de locuri
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
multiple instrumente la îndemână. Fiind întrebat de către împărat în ce stil e construită Opera, o clădire saturată de atâtea sosuri și creme rococo, baroce ori neo-renascentiste, arhitectul Charles Garnier a dat o replică rămasă de pomină: "vai, Sire, dar este stilul Napoleon al III-lea! O sală de 2100 de locuri, o scenă ce poate găzdui simultan aproape 500 de artiști, o cupolă stimulatoare de vertijuri, pictată de Marc Chagall, un candelabru de șase tone, marmură și cristale din abundență, extravaganță
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
sale obsedată de modele, de pattern-uri. Astfel că ajunge în apropierea unui alt absurd, anume cel derivat din paradoxurile matematicii și ale limbajului. Admirația sa pentru tradiția engleză a nonsensului va da naștere unor capodopere (Nonsense Madrigals) inspirate de stilul absurd-fantastic al lui Lewis Carroll. Sub forma unor poezioare, jocuri de cuvinte, Ligeti realizează adevărate opere în miniatură, precum acel genial Cadril al Homarilor. De altfel, un proiect neterminat al lui Ligeti avea ca scop scrierea unei opere după îndrăgitele
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
putut-o strica nici una din normalele alterări ale sufletului uman. Indiferența lui pentru valorile neliterare era așa de profundă, încît în preajma lui ședeai, ca intelectual, într-un aer purificat, responsabil". Lărgind sfera la alte genuri, nu putem lăsa neremarcată evoluția stilului călinescian din cronici de la liric și epic la pur critic. Unele dintre primele articole sînt impregnate de literatură. Așa scrie Călinescu la început despre Blaga, Arghezi (dar observațiile fundamentale sînt de pe acum la acesta din urmă), ba chiar despre Crainic
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
paradoxurilor zilnice, a haosului identitar în care se scaldă tragicii moștenitori ai sistemului. Cascadorii râsului și plânsului Atitudinea generalizată a autorilor față de confruntările sinelui cu timpul și spațiul în care se integrează (sau nu!) se reflectă la nivelul atitudinii și stilului. Umorul cu variante mai mult sau mai puțin aspre (deriziune, ironie, autoironie, sarcasm) se înscrie printre opțiunile preferate. Neconstituind unica dimensiune a discursului, el intervine în fundalul majorității romanelor ca procedeu de obiectivare, de detașare față de realități altfel angajante. Persiflarea
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
principiile sfidării cu pretenții, asemenea cărți evită perspectiva amuzată asupra unui cotidian descris ca atroce, atitudinea construită din dubla perspectivă autor-narator situându-se mai degrabă de partea extremelor, sarcasmului feroce, auto-flagelărilor și umorului absurd, cu tentă negru-morbidă. Cu toate acestea, stilul virulent până la isterie, îmbrățișat cu note de amuzament, constituie tenta dominantă a romanelor din serie. O bună parte a autorilor s-au impus, de altfel, folosind tocmai acest procedeu. Variind în funcție de conținut, coordonatele ce țin de construcția prozei fac deliciul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
susțină exact contrariul: "nu sintezele, oricât de bine articulate ar fi și oricâtă acribie ar presupune, educă gustul public, nu ele impun ierarhii valorice, nu ele discern, cu toate că necesitatea lor este indiscutabilă. Mai mult decât atât, am convingerea că și stilul acesta fragmentar, sincopat, poate conduce la alcătuirea unei sinteze: efortul cronicarului literar înseamnă tot selecție, drămuire a verdictelor, încadrare în context, rezultatul în timp fiind o construcție unitară, nu un simplu mozaic aleatoriu." (p. 94). Totul e bine când se
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
nesofisticată punctele de vedere avansate și argumentate, Bogdan Crețu se impune ca o voce credibilă. Or, credibilitatea cronicarului literar este condiția cea mai importantă a reușitei lui, atuul cel mai important, pe termen lung. Treptat, ea se transformă în autoritate. Stilul nu e încă limpezit cu totul și unitar, fără reproș, câteva formulări zgâriind literalmente urechea: "acest statut prea puțin comun al lor le și izolează și le adapă, abundent, melancolia" (p. 32), "nici un demers critic, oricât de breaz ar fi
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
ea, găsesc numai bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță neagră a pus așa: Maria (caligrafiat, stil semnătură) REGINA ROMÂNIEI. PATRU ANOTIMPURI DIN VIA}A UNUI OM. Jos: ILUSTRA}II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever. Traducerea o semnează Margareta Miller-Verghy, în Bucurestiul belle-époque: 1915. (Delavrancea). Patru anotimpuri pentru un secol de viață... Primul
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
îndeobște filozofie analitică - și logică. Legătură într-adevăr excepțională, fiindcă împreună s-au născut și au evoluat acestea două. Vorbim despre filozofie și metodă analitică, despre analiză conceptuală și avem în vedere nu "dogmatica" unei anumite teorii, ci un anumit stil de gîndire care cultivă anumite valori (dar, vor adăuga unii, contestă sau împing în penumbră alte valori, de semn opus). Idealul declarat al filozofiei analitice a fost - mai ales în perioada inițială, sfrșitul de secol XIX și primele decenii ale
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
aspect, dar universal ca putere de exprimare, îi era oferit, după cum se părea, de către logica formală. Apărută ca alternativă la metafizica tradițională, la ceea ce este dincolo de cunoașterea naturii și mai presus de ea, nouă filozofie a avut ca reper paradigmatic stilul și științificitatea logicii simbolice. ș...ț Așa stînd lucrurile, o gîndire chibzuită și neaventuroasă va discerne și va alege din instrumentarul filozofiei prezente instrumentul adecvat. Va prefera, de exemplu, să folosească cu prozaică precizie busola logică în locul orientării după stele
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
lîngă un fel de modernitate și de înrădăcinare a lor în ceea ce a fost, au un foarte deosebit sentiment al artei. în meșteșugurile lor, unul purcede de la întreg, celălalt de la detaliu. Unul de la substanță, celălalt de la accident. Unul are un stil de ansamblu și cultivă în primul rînd viziunea (cuvîntul decurge din ea); celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
foarte deosebit sentiment al artei. în meșteșugurile lor, unul purcede de la întreg, celălalt de la detaliu. Unul de la substanță, celălalt de la accident. Unul are un stil de ansamblu și cultivă în primul rînd viziunea (cuvîntul decurge din ea); celălalt are un stil de detalii și cultivă în primul rînd amănuntul (cu plasticitatea și savoarea ce rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii sale față de Arghezi, încununîndu-și observațiile cu paradoxala concluzie că acesta "n-are stil"... Poate că sînt singurul om în viață care, copilandru fiind de 18-19 ani, a avut prilejul de a-l întreba pe Arghezi ce părere are despre Blaga și pe Blaga ce părere are despre Arghezi. Arghezi mi-a răspuns: "Blaga
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]