5,507 matches
-
testarea pragului la durere. Pentru ca stimularea uni - sau multimodală să determine durerea este necesară o intensitate supraliminară a stimulilor. În condiții experimentale stimulii algogeni fizici sau chimici activează durerea și separat. În durerea patologică (durerea clinică) intervine un lot de stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, în durerea din inflamații intervin, atât factorii fizici (presiune și distensie), cât și cei chimici apăruți prin lezarea țesuturilor. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune înțelegeri, stimulii
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
stimuli de natură diferită și cu acțiune simultană. De exemplu, în durerea din inflamații intervin, atât factorii fizici (presiune și distensie), cât și cei chimici apăruți prin lezarea țesuturilor. Cu toată acțiunea lor simultană, din necesitatea unei mai bune înțelegeri, stimulii algogeni se analizează separat: mecanici ; termici ; chimici. VI.3.5. MECANISMELE DURERII BOALĂ Durerea de la nivelul membrelor, din peretele toracic, abdominal și spate (durere somatică) este semnalată de un sistem neuronal, ce include nociceptorii, circuitul de procesare din cornul dorsal
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
Nociceptorii cutanați După mărime, starea de mielinizare a aferențelor primare și tipul de excitație la care răspund se împart în: Nociceptori mecanici Ad: sunt deserviți de axoni subțiri, mielinizați, cu viteză de conducere de 4 - 44 m/s; răspund la stimuli mecanici intenși și nu la cei chimici sau termici; pot fi sensibilizați de stimuli calorici noxici, dar pot răspunde și la stimulare termică. Nociceptori Ad mecano - termici: răspund atât la stimulare mecanică intensă cât și la căldură noxică, chiar de la
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
la care răspund se împart în: Nociceptori mecanici Ad: sunt deserviți de axoni subțiri, mielinizați, cu viteză de conducere de 4 - 44 m/s; răspund la stimuli mecanici intenși și nu la cei chimici sau termici; pot fi sensibilizați de stimuli calorici noxici, dar pot răspunde și la stimulare termică. Nociceptori Ad mecano - termici: răspund atât la stimulare mecanică intensă cât și la căldură noxică, chiar de la prima stimulare; Nociceptori polimodali C : sunt deserviți de fibre amielinice, cu viteză de conducere
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
mecano - termici: răspund atât la stimulare mecanică intensă cât și la căldură noxică, chiar de la prima stimulare; Nociceptori polimodali C : sunt deserviți de fibre amielinice, cu viteză de conducere de 0,5 - 1 - 2 m/s; pot fi activați de stimuli noxici mecanici, termici și chimici; sunt denumiți astfel, pentru că în condiții experimentale reacționează la excitanți mecanici și termici; există și nociceptivi C cu sensibilitate restrânsă la stimuli noxici mecanici și câteodată, la rece. Nociceptori tăcuți, ce în mod normal nu
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de conducere de 0,5 - 1 - 2 m/s; pot fi activați de stimuli noxici mecanici, termici și chimici; sunt denumiți astfel, pentru că în condiții experimentale reacționează la excitanți mecanici și termici; există și nociceptivi C cu sensibilitate restrânsă la stimuli noxici mecanici și câteodată, la rece. Nociceptori tăcuți, ce în mod normal nu răspund la stimularea nociceptivă ; după sensibilizare prin fenomene noxice (exemplu inflamație), pot răspunde la stimuli noxici mecanici și termici; sunt de fapt nociceptori chimici, ce răspund la
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
excitanți mecanici și termici; există și nociceptivi C cu sensibilitate restrânsă la stimuli noxici mecanici și câteodată, la rece. Nociceptori tăcuți, ce în mod normal nu răspund la stimularea nociceptivă ; după sensibilizare prin fenomene noxice (exemplu inflamație), pot răspunde la stimuli noxici mecanici și termici; sunt de fapt nociceptori chimici, ce răspund la produșii eliberați în cursul inflamației. Nociceptorii articulari La nivel articular există de două ori mai mulți axoni aferenți amielinici decât cei mielinizați. Pentru nervii articulari și ai mușchilor
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
puternică articulară în sens nociceptiv. Unii receptori articulari sunt tăcuți pentru mișcările normale articulare, dar pot fi sensibilizați de inflamație răspunzând apoi și la mișcări ușoare. Nociceptorii musculari sunt deserviți de fibre aferente din grupul III și IV; răspund la stimuli mecanici, termici și chimici; unele fibre din grupul IV sunt puternic activate de ischemia musculară; unele fibre, un subgrup, funcționează mai curând ca ergo - receptori (pentru lucrul mecanic muscular), decât ca nociceptori. Receptorii somatici și calitatea durerii Tipuri diferite de
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
primare și respectiv, secundare din anumite arii, ca membrele inferioare și superioare. Durerea ascuțită (primară) apare, când este stimulat electric un nerv cutanat, la o intensitate suficientă, ce activează fibrele Ad. Durerea de tip arsură (secundară) se produce, când un stimul electric activează fibrele C, dar și în timpul stimulării nervului, atunci fibrele A ale nervului periferic sunt blocate iar microstimularea fibrelor C produce senzație de arsură. Distincția dintre durerea primară și secundară se poate face în arii distale față de SNC. Durerea
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
durerea primară și secundară se poate face în arii distale față de SNC. Durerea musculară are o calitate ascuțită și poate fi obținută prin stimularea nervului muscular. În concluzie, nociceptorii pot fi definiți ca structuri sensibile la diferite noxe sau la stimuli noxici potențiali, când la nivelul nociceptorului se produce un semnal, atunci acesta poate preveni sau precede ca o dereglare (info)energetică leziunea. Fenomenele inhibitoare Limitează transmisia semnalului și mărimea câmpului receptor al neuronilor nociceptivi la toate nivelele SNC oferind în
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
măduvei. Fenomenele ce au punct de plecare din câmpurile receptive inhibitorii depind de circuitele supraspinale probabil, ca acelea responsabile de controlul difuz noxic inhibitor pentru neuronii din cornul dorsal medular. În acest caz inhibiția depinde de activitatea sistemului analgezic endogen. Stimulii viscerali adecvați În condiții experimentale la subiecții oameni și la animale, stimulii mecanici, cum sunt tracțiunea mezenterului, întinderea țesutului seros, compresia organelor și distensia organelor cavitare produc durere. Natural există destui stimuli asociați cu durerea viscerală: distensia organelor cavitare, ischemia
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
de circuitele supraspinale probabil, ca acelea responsabile de controlul difuz noxic inhibitor pentru neuronii din cornul dorsal medular. În acest caz inhibiția depinde de activitatea sistemului analgezic endogen. Stimulii viscerali adecvați În condiții experimentale la subiecții oameni și la animale, stimulii mecanici, cum sunt tracțiunea mezenterului, întinderea țesutului seros, compresia organelor și distensia organelor cavitare produc durere. Natural există destui stimuli asociați cu durerea viscerală: distensia organelor cavitare, ischemia, inflamația, spasmul muscular, tracțiunea. S-a observat, că distensia intestinală este mai
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
caz inhibiția depinde de activitatea sistemului analgezic endogen. Stimulii viscerali adecvați În condiții experimentale la subiecții oameni și la animale, stimulii mecanici, cum sunt tracțiunea mezenterului, întinderea țesutului seros, compresia organelor și distensia organelor cavitare produc durere. Natural există destui stimuli asociați cu durerea viscerală: distensia organelor cavitare, ischemia, inflamația, spasmul muscular, tracțiunea. S-a observat, că distensia intestinală este mai dureroasă, când se produce la nivelul mai multor segmente, unul în continuarea altuia și simultan relevându-se astfel rolul sumației
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
a stabilității sociale și a asistenței sociale 64. Se poate concluziona că nu s-a făcut nimic concret pentru redresarea economiei, au fost luate măsuri cu impact economic foarte slab, singura măsură cu impact a fost cea a șomajului tehnic. „Stimulii” incluși în programul cu fonduri de 13 miliarde euro anunțate de Guvernul României în februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost până în prezent „mai mult imaginari decât reali” iar efectul programului asupra creșterii economice a țării a fost neglijabil, întrucât
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
cu o altă ființă a propriei specii considerate mai puternice și în măsură să protejeze. Nevoia de atașament face parte din necesitățile de bază ale ființei umane, este înnăscută și are drept scop supraviețuirea. Interacțiunea genotipului cu factorii de mediu: stimuli, persoana de referință și nișa de protecție duc la formarea matricei primare de atașament. De exemplu atașamentul copilului este activat din cauza dureri, oboseli sau orice îi determina stări de frică sau atunci când mama apare sau este innaccesibilă 21. Securitatea s-
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
stări de frică sau atunci când mama apare sau este innaccesibilă 21. Securitatea s-ar defini prin asigurarea unui spațiu în care nivelul de stres perceput de copil e minimum și prin faptul că-i permite o explorare interesantă, stimulativă, cu stimuli pozitivi pentru constituirea unei matrice de atașament sigur. Prin repetări și experiențe succesive, se structurează scheme comportamentale, care asigură formarea unui sistem coerent, cu semnificații clare pentru partenerii în acțiune, generând la copil un tip de atașament sigur. Absența fizică
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
repetări și experiențe succesive, se structurează scheme comportamentale, care asigură formarea unui sistem coerent, cu semnificații clare pentru partenerii în acțiune, generând la copil un tip de atașament sigur. Absența fizică a persoanei care acordă îngrijiri sau incoerența și inconsistența stimulilor, impredictibilitatea cu care îl invadează sau îl lasă în așteptare, oscilațiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor, bruschețea manipulărilor sau absența oricărei atingeri creează un haos în interpretări care nu lasă loc sistematizărilor și decodărilor necesare și ca urmare vor conduce
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
clare pentru partenerii în acțiune, generând la copil un tip de atașament sigur. Absența fizică a persoanei care acordă îngrijiri sau incoerența și inconsistența stimulilor, impredictibilitatea cu care îl invadează sau îl lasă în așteptare, oscilațiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor, bruschețea manipulărilor sau absența oricărei atingeri creează un haos în interpretări care nu lasă loc sistematizărilor și decodărilor necesare și ca urmare vor conduce la formarea unei matrice de atașament nesigur sau dezorganizat. O precizare importantă a lui Bowlby este
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ce pot fi constatate, înregistrate, apreciate, dând astfel prilejul să i se pună un diagnostic și să se facă inferențe asupra sentimentelor, inteligenței și personalității sale" (idem, p. 226). Percepția umană nu se reduce doar la o reflectare (activă) a stimulilor fizici în diferitele segmente ale sistemului nervos central; ea poate fi înțeleasă și ca "oglindire a omului în alt om, ca imagine a noastră în alții și altora în noi înșine. Prin aceasta precizează P. Golu (2003) percepția se transformă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
el însuși; actele lor se interpenetrează și, în consecință, se reglează reciproc", scrie P. Golu (2003, p. 227). Relațiile interperceptive au drept conținut oglindirea unei persoane în altă persoană (cu care interacționează) și se realizează cu ajutorul unei serii date de stimuli vizuali, tactili, auditivi, olfactivi, care-i parvin subiectului receptor de la înfățișarea externă, vocea, gesturile și acțiunile partenerului de interacțiune (Golu, M., Păiș-Lăzărescu, M., 2000). Aspectele perceptive se manifestă pemanent în relațiile interpersonale. La serviciu, în cadrul departamentului sau al sectorului de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
c. paradigmele sau ansamblurile de presupoziții, de obicei implicite, referitoare la tipul de elemente care alcătuiesc lumea, la modul în care ele acționează, la raportul dintre ele; d. structurile cognitive, care se construiesc în situațiile concrete și care supervizează identificarea stimulilor și colectarea răspunsurilor; e. tradiția, lucruri care au fost create, care au fost făcute sau crezute în trecut și care sunt sau au fost transmise din generație în generație; f. povestirile (în măsura în care oamenii gândesc mai degrabă într-un mod narativ
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
găsim și lezează stima de sine, greu de suportat"; ea ne arată că "nu suntem atât de perfecți sau de împliniți pe cât credem" (Wilks, 2003, p. 146). Deși conține note de răutate și de ranchiună, ea poate fi și un stimul pentru dezvoltarea pesonală. b. să ne examinăm gândurile de inferioritate. Invidia este cu atât mai violentă, susțin autorii, "cu cât ea "trezește" un ansamblu de idei devalorizante față de noi înșine, adormite până atunci, dar gata să se manifeste imediat ce întâlnim
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din cauza lipsei de sprijin afectiv în copilărie, sunt mai predispuși la ură ca răspuns emoțional la o situație dificilă. Dar toți suntem capabili să urâm în situațiile care ne fac să ne temem, să fim furioși sau vulnerabili" (p. 204). Stimulii urii sunt, în general, acele lucruri care ne fac să ne simțim neajutorați și șubrezi. Când urâm, simțim o nevoie imperioasă să scăpăm de ceea ce ni se pare detestabil: "ochii noștri devin pumnale, inima ne e plină de fiere, vrem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoană are un gând sau simte ceva în mediu, are loc o activitate electrică asociată cu o activitate mentală. Expunând o persoană la un ecran în timpul înregistrării activității creierului cu EEG, un cercetător poate examina natura activității electrice asociată cu stimulul. ERP este folosit pentru a diagnostica dificultățile de atenție ale copiilor care pot suferi de această tulburare. Astfel, CT, PET, MRI, EEG și ERP sunt folosite să investigheze diferențele structurale și funcționale între activitatea creierului unei persoane care suferă de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care pacientul face acest raport. Cu toate acestea, pacientul poate să își facă o introspecție a comportamentelor care declanșează comportamentul, astfel putând să îl schimbe. 2.2.8. Testele proiective Un test proiectiv este bazat pe presupunerea că oamenii au stimuli neclari, ei vor interpreta stimulul în linie cu preocupările și sentimentele de moment, relațiile cu ceilalți și conflictele sau dorințele care nu sunt la suprafață. Se spune că oamenii proiectează aceste aspecte descriind conținutul stimulului, de unde numele de teste proiective
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]