1,728 matches
-
Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul lor niște monștri, care jumătate vor iubi până la nebunie neamul În mijlocul căruia au văzut lumina, iar jumătate Îl vor urî cu Înverșunare. Să ferească Dumnezeul străbunilor noștri pe orice român sau orice româncă să dea naștere la așa specimene teratologice !” <endnote id="(336, vol. II, p. 517)"/>. „Un pește și o pasăre se pot iubi - spune un proverb -, dar unde Își vor construi ei cuibul ?” Dacă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crucea aia ce caută acolo, tov. autor?! Organul de partid căruia i se adresase cu propunerea de poemectomie, ca să zicem așa, a fost de acord cu „extirparea” acestor putregaiuri reacționare și decadente din conținutul revistei. d.i. „Duhuri rătăcite ale străbunilor”?! Nu sunteți sănătoși, tovilor...! La refec venise rândul și unei „...culegeri literar-artistice” editată de Însuși „Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă” care, vorba ceea, avea specialiști unul și unul, peste care autorii vasluieni greu ar fi trecut. Tăietorul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
autorii vasluieni greu ar fi trecut. Tăietorul de serviciu al cuvintelor, P. Necula, a inserat În raportul său textul integral al poemului „Stampă” despre care avusese o opinie extrem de proastă: „De un timp, vin În sate nevăzute/ duhuri rătăcite ale străbunilor,/ stăm ascunși sub pături și le auzim/ mersul În vîrful picioarelor/ se-așează cu gîtul Întins spre zări/ la locurile noastre de odihnă,/ oftează și ne-ntreabă cum stăm/ cu problema pămîntului./ Marin răspunde: -Nu vedeți?!/ Priviți În jurul vostru o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ne-ntreabă cum stăm/ cu problema pămîntului./ Marin răspunde: -Nu vedeți?!/ Priviți În jurul vostru o clipă/ nu e nevoie să vorbim prea mult,/ vă poate duce și pe voi capul!// O stea alunecă și cade/ scrîntindu-și un picior pe boltă./ Străbunii se-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1936 la Cârțișoara. Am îndrăgit acele locuri și pe oamenii de acolo. Era ceva cu totul nou pentru mine. Oameni deosebiți, locuri de un pitoresc și farmec nemaiîntâlnit până acum, obiceiuri altfel decât la noi, costume românești ce veneau de la străbunii noștri și o primire ce mi-au făcut gazdele mele și chiar satul întreg!... Ce se întâmplase? Băiețelul acela blond, sfios și cu priviri agere, inteligente, povestise tuturor că-l ajutasem și-l ocrotisem. Familia, rudele apropiate, învățătorii și preotul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
că de la Bahrim ieși tobă de carte, dar noi Învățam de frică. Într-o bună zi am venit la școală ras În cap, decizie radicală care m-a salvat de trasul zilnic de perciuni, o specialitate a Învățătorului, moștenită din străbunii glorioși. Rasul În cap nu i-a fost pe plac nici lui Bahrim și nici lui Papago, Îngrozit de cât de neatrăgător arătam. Drept consolare, În loc să-mi fac lecțiile, preferam să stau singur În fața oglinzii ore În șir și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
trecerea! Să-i terminăm! Pe cai, vitejilor! La Dunăre! Pe cai!! La Dunăre!! La Dunăre! strigă vitejii Măriei sale îndemnând spre cai. Mă mir că n-am sforăit câteva cuvinte "mari" care să sune din coadă; despre glorie, sânge, oase... Oasele străbunilor, bineînțeles! Aistea ajută la luptat și la murit, filozofează Ștefan. Dar am izbândit Ștefane... altfel cum? spune Vlaicu. Desigur, altfel nu se poate... Cronicarii vor izvodi în letopiseți: "Marți, ghenarie, 10, anul Domnului văleat 6983 de la Zidire, la Vaslui, în locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Câte n-avem! De toate avem! Pe piele de vițel! Cu chenare aurite și floricele pe margini! Și cu peceți cât roata carului! Grozave tractate! Despre jurămintele cu care-s întărite nevoie mare! Sfinte jurăminte! Pe Crucea Mântuitorului! Pe oasele străbunilor! Pe locul din Rai! și Ștefan scoate din scrin un vraf de pergamente, suluri cu peceți, pe care le aruncă pe masă, cu dispreț. Am aici tractate, hrisoave, scrisori, firmane, de la illustrissimi, seremissimi, luminății, regi, șahi, hani, sultani, de la însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la chinezi, la egipteni, la babilonieni, romani... a fost și pentru trăitorii "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", în "grădina Maicii Domnului", cum numea Papa Ioan Paul al II-lea binecuvântata noastră țară. Se spune că străbunul Decebal avea "oameni" la Roma, atenți la toate mișcările străbunului Traian și că au continuat tradiția și Mircea cel Bătrân, și Ștefan cel Mare și Sfânt și... Dacă Mihai Viteazul ar fi fost mai atent cu "informațiile", n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pentru trăitorii "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai", în "grădina Maicii Domnului", cum numea Papa Ioan Paul al II-lea binecuvântata noastră țară. Se spune că străbunul Decebal avea "oameni" la Roma, atenți la toate mișcările străbunului Traian și că au continuat tradiția și Mircea cel Bătrân, și Ștefan cel Mare și Sfânt și... Dacă Mihai Viteazul ar fi fost mai atent cu "informațiile", n-ar fi rămas fără cap, la fel Constantin Brancoveanu și alții. Principele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
aici s-a născut Wagner. De adăugat că orașul și-a legat numele și de vestita bătălie a armatelor Austriei, Rusiei, Prusiei și Suediei împotriva lui Napoleon. De reținut că pentru noi, românii, Leipzig-ul a intrat în viața cotidiană a străbunilor cu feluritele "lipscanii", mărfuri de tot felul, prețuite de cucoanele și duducile noastre, ca și prin vestita stradă Lipscani din centrul Cetății lui Bucur. Dresda, Florența Nordului! Nu știu de ce americanii și sovieticii n-au fost condamnați pentru bombardarea atroce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
țării În care zicea: „Din porunca M.S. Împăratul tuturor Rușilor armata intră azi În țara voastră, care nu pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar a Înghițit-o, căci era momentul când România voia să le evite pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
piraterească are și Pantazi, unul din cei trei boemi aristocrați din Craii de Curtea-Veche (1929), romanul picaresc al lui Mateiu Caragiale. Cu aroma barocă a limbajului, personajul-narator îi ascultă spovedania : Sunt grec, urmă el, și nobil, mediteranean ; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaisprezecea, tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n larg, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Profilul urban decadent al poveștii nu a lăsat
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și glorificarea autocratului (consecratio), corpul său era însoțit de purtătorii unor obiecte simbolice, "chipurile" (măștile de ceară ale) strămoșilor eroi. Funcțiile acestui cortegiu, după cum atestă sursele, erau fundamentale pentru relația dintre populus și defunct: de a reaminti valoarea ascendenței împăratului (străbunii erau din același neam nobil sau figuri mitice ale cetății), de a ocroti fizic catafalcul (constituiau o barieră materială), dar și spiritual comunitatea ("preluau" mortul și-l conduceau în lumea lor), de a gira memorarea colectivă a evenimentului și a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. În Testament se începe cu ideea legăturii între generații, se accentuează asupra sforțării pe care o depune natura spre a obține un rezultat, apoi ochiul are o viziune de sus a germinației antropologice. Străbunii vin din noapte prin gropi și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și râpi, bătrânii se târăsc pe brânci, iar trudnicul lor efect este un morman de oseminte vărsat în poet: Nu-ți voi lăsa drept bunuri, după moarte, Decât un nume adunat pe-o carte. În seara răzvrătită care vine De la străbunii mei până la tine Prin râpi și gropi adânci, Suite de bătrânii mei pe brânci, Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă, Cartea mea-i, fiule, o treaptă. După aceea poemul apare ca o estetică, plină de probleme și de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să fiu de-a pururi și niciodat' La mine-acasă?!... Au fost străbunii-mi hoți de cai?... Au fost ciobani pribegi, Stăpâni, fără hârtii de stăpânire pe pământul țării-ntregi?... Cu Mâine, Aron Cotruș a început o variantă nouă a poeziei sale, scurtă, amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
STANCU Specializat în poeme scurte de câte o strofă, Zaharia Stancu nu e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
forme sensibile a tainelor de sus." Ca poet, Nichifor Crainic continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
continuă cu știință spiritul lui Vlahuță, sacrificând invenția lirică lapidarității gnomice: Trecutul adormit și viitorul În clipa care bate le-mpreuni: Când fericiți lipim la piept feciorul, Îmbrățișăm într-însul pe străbuni. De profundis tratează sobru, nu fără gravități, sentimentul eredității: Străbunii mei din vremuri legendare, Al vostru suflet de umili țărani A dormitat sub secolii tirani Ca sub un greu de lespezi funerare. De reținut de asemeni o îmbarcare mistică: Voi sfărâma sub pleoape tot spațiul din jur Și-mi voi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mult de faza hoardei și a instinctelor primare. O asemenea comunitate care cunoș-tea prelucrarea și arderea lutului, a realizării unor obiecte pentru a simboliza o gîn-dire abstractă, care știau că nu sînt singuri în existența lor, își venerau cu pioșenie străbunii și natura. În jurul cultului strămoșilor și al naturii au apărut formele incipiente ale religiei crucii. În cartea mea Limba noastră-i o comoară susțineam cu o puternică argumentație lingvistică(2976 cuvinte comune limbii române și sumeri- ene) și terminologie socială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stăpîn și slugă. Răscoalele nenumărate ale geților ocupați și vizitele neanunțate ale geților liberi prin castrele romane sau peste Dunăre dovedesc că acești cotropitori chiar dacă aveau sub control o parte a Geției nu au învins și dorința de neatîrnare a străbunilor noștri, așa cum ne dăscălesc cu această poveste însăilată pe sub togă despre binefacerile civilizației Romei. Romanii au urmărit să pună mîna în special pe tezaurul geților și pe minele de aur și argint din munții Apuseni, vitale pentru acest popor prădător
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
împins granițele puterii sale pînă în India, fondînd imperiul macedonean pe care profesioniștii minciunii din epoca modernă l-au numit ,,elenistic.” Capitala regatu- lui macedonean se numea Pela(pel: a plimba, a fi întunecat, a murdări + a: a adăpa vitele, străbun, rădăcină, braț, armă, neam), cuvînt provenit din vechea limbă a mi-leniului lV î.e.n. adică baștina păstorilor sau rădăcina neamului păstorilor. Pe același teritoriu al munților din nordul Greciei cîteva secole mai tîrziu istoria îi menționează pe vlahii machidoni sau aromâni
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
niște scapeți cucuieți, spun de la o vreme că am fi numai daci curați și prin față și prin dos, deși zicerea este o calchiere tîrzie făcută de romani asupra cuvîntu- lui strămoșesc dage care nu are nici o legătură cu identitatea străbunilor noștri. Că situația este cea prezentată mai sus, am să le arăt îndrăciților clocitori de ghicitori aiuritoare, cuvințelul getbeget cu sensul din moși strămoși sau din străvechimea neamului get, adică ,,get pe get” să le fie și lor cu respect
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
stoku Karpat al polonezului Alexandr Stad-nicki, apărut în anul 1848 la Lvov. În lucrare se amintesc în ordine cronologică mai multe documente crăiești unde se precizează existența valahilor/românilor cu organizarea lor aparte și cu legile lor proprii avute din străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla în slujba sa, cîmpul și satul Hodla de pe malul Tărnovei, iertîndu-l de biruri și lăsîndu-i a se cîrmui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]