7,161 matches
-
luna iscodind Arcadia și găunosul Cyllene din grotele căruia ieșise ca din pușcă zgîmboiul Hermes abia născut, Cronos părăsit „în Atlantida unei gări de provincie”, lecția despre zbor și aripi a lui Anteu (matahala „depanată” de Hercule prin tăierea „împămîntării”, strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade, licurici fantomatici, șopîrle întinse pe stilobați, „iedera crispată pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
de neam, Străinilor de-aiurea ce-ar vrea ca să ne plece Le strigă din gropi morții : -“Pe-aicea nu se trece!” Luptăm să ne-ntregim ca țară și ca neam. În lupte vulturi și-n gând ne-nduplecați, Cu Decebal strămoș, mereu în șa, pe cai Cu Mircea, cu Ștefan și cu Mihai Nu știm ca să trăim îngenuncheați. Ne-apleacă unii, ne calcă sub copită Și revenim la statul drept cu greu, Mereu râvnit ai fost pământul meu, Cu soarta ta
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
rutinei - pentru alții odihnitor, pentru ea ucigător, din prea frecventa reflexivitate la care fusese condamnată, poate chiar dinainte de naștere, prin înțelepciunea dezvoltată în familii de intelectuali, preluase prea mult din preocuparea pentru forma perfecta, din gena filologului, lingvistului, literatului, de pe la strămoși, sau poate din vieți anterioare ? » Cam așa aș răspunde la întrebarea despre perfecțiunea formei. - Ce rol are spontaneitatea în transpunerile tale? - Mi se întâmplăsătraduc ceva, sădepun traducerea undeva, într-un loc mai ferit din computer, care mi se pare secret
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
În vorbele rostite din bătrâni Și-n cei ce te vor scoate din ocară, Mai cred în omenie și-n cuvânt, În fumurile care ies pe coș, Mai cred în răsucirea în mormânt A celor ce ne-au fost iubiți strămoși. Mai cred în soarele ce urcă-n zi. Mai cred în răsărit și-n asfințit, În cei ce-au fost și cei ce vor veni, Dar nu mai cred în cei ce m-au mințit. Le pun în grai cuvântul
MAI CRED IN VOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356002_a_357331]
-
și neghiobi. Cu toată bogăția-n care stau Vor fi bogați cu suflete de robi. Blesteme vă vor prinde din cuvânt În timp ce fumuri tot mai ies pe coș. Vă veți întoarce și voi în mormânt Dar nu cu răsucirea de strămoși. <-- Precedentul [] Urmatorul --> Referință Bibliografică: Mai cred in voi... Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 244, Anul I, 01 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
MAI CRED IN VOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356002_a_357331]
-
construiește acest palat în cinstea mamei sale Romula, purtându-i numele. Senzația pe care mi-a creat-o acest unic perimetru fabulos (mă simțeam acasă, fiindcă eram în Dacia) a adus la suprafață o schemă mintală uitată, un semn de la strămoșii daci, descifrând un mesaj. Pe acest teritoriu dac, cucerit de romani, se consumase o iubire iar mesajul venea de la strămoși. De aceea acest palat regal l-am simțit ca un spațiu sacru, care scoate la iveală lucruri uitate, readuse în
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
perimetru fabulos (mă simțeam acasă, fiindcă eram în Dacia) a adus la suprafață o schemă mintală uitată, un semn de la strămoșii daci, descifrând un mesaj. Pe acest teritoriu dac, cucerit de romani, se consumase o iubire iar mesajul venea de la strămoși. De aceea acest palat regal l-am simțit ca un spațiu sacru, care scoate la iveală lucruri uitate, readuse în actualitate, ca dintr-o antropologie culturală, „cultura ce se definea ca un alter-ego uman, dorind depășirea în semnificație”(ȘT. Lucian
SERBIA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354796_a_356125]
-
Strofe > Creatie > CLOPOTUL Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 455 din 30 martie 2012 Toate Articolele Autorului Prin veacurile trecerii fugare, Cu noi în legea vieții prins, El sparge liniștea din zare Dând grai metalic bocetului stins. Prin el strămoșul meu uitat - Cu tânguiri de bronz în glas Și răsuflarea-i rece - și-a strigat Cuvântul frânt de bun-rămas. Prieten bun a fost și cu bunicul Căci despicând în două valea, Mai lesne boii-i trăgeau dricul, Mai lină parcă
CLOPOTUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354821_a_356150]
-
surorile sale, ba la București, la Arhivele Naționale, ba la prieteni, ba la Budapesta ori Viena, unde studia în săli de bibliotecă sau prin arhive. Era fericit că, încă sănătos, în ciuda vârstei, are șansa de a descoperi documente noi despre strămoșii săi cei viteji ce și-au dat sufletul prin războaiele Imperiului, așa că nu îi prea păsa de faptul că tinerii l-au făcut să se simtă tolerat în casa sa. Își impunea să stea cât mai puțin pe acasă, căci
ELIBERAREA de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354884_a_356213]
-
mult mai ușor să lecturați, după aceste două prime materiale, tot ceea ce paginile vă oferă în limbă românească neviciată de termeni filosofici ori de expresiile greu de „tradus” ale inițiaților actuali. Este limba cea mai bogată și curată, moștenită de la strămoșii noștri, despre care se spune, cu dovezi științifice, că au avut mulți inițiați printre ei, vorbitori, care apreciau că „mult e dulce și frumoasă limba ce o vorbim”... Dacă nu mă credeți, las să vă convingă doamna Cezarina Adamescu prin
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
ce se zice Topolnița , unde-i hramul Sfântul Arhanghel Mihail , cu toate moșiile și cu tot venitul ,veri cât se va alege ,pentru că mi-a fost moștenire această sfântă mănăstire Topolnița , de mai sus scris și făcută din temelie de strămoșii domniei mele de mai înainte vreme din zilele altor domni bătrâni . Iar după aceia când a fost acum în zilele domniei mele ,când a fost acum în zilele domniei mele , când m-a învrednicit Domnul Dumnezeu pe domnia mea ca să
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Iar după aceia când a fost acum în zilele domniei mele ,când a fost acum în zilele domniei mele , când m-a învrednicit Domnul Dumnezeu pe domnia mea ca să fiu domn și guvernator Țării Românești ,peste moștenirea moșilor și a strămoșilor domniei mele ,dar domnia văzând că se află în depărtare sfânta mănăstire Topolnița , la marginea țării , la Severin , și că a rămas săracă numai piatră și în lipsă de toate și fiind aproape de Casa boierului domniei mele, lui Buliga căpitanu
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
cărora Lupu Buliga a fost protagonist , respectiv începutul furtunos al domniei lui Matei Basarab , luptele de la Finta ,Șoplea etc. Prin tot ce a înfăptuit, Lupu Buliga Mehedințeanu apare ca o figură reprezentativă pentru vitejia , spiritul de sacrificiu , patriotismul și generozitatea strămoșilor . NOTE 1. Edificator în acest sens este un document din 9 februarie 1629 . prin care Alexandru Ilieș Voievod scutește de dări rimânii fugiți din satul Șovârlov , al mânăstirii Topolnița , în caz că se vor întoarce de peste Dunăre , menționând totodată , că veniseră trei
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
în Madrid. la a doua traducere a unei cărți mele de proză scurtă - în limba spaniolă - am fost invitat de un profesor universitar să le vorbesc studenților despre... mine. Erau de la ziaristică, mi-au pus întrebări. Multe au fost despre strămoși, mai ales despre tata. I-am întrebat dacă pot să le spun două „povestioare”? Tata a fost țăran și sunt mândru de asta, Un țăran mai altfel. Copil fiind tânjeam după cireșele timpurii de la un vecin foarte zgârcit, care le
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
a urmat și soția și... a avut și dânsa succes! A fost bucurie în familie! Scriam amandoi și aveam și cititori... Am simțit atunci că nu suntem singuri, chiar daca ne aflăm la o distanță destul de mare de casa, de glia strămoșilor... Comunicam cu lumea prin literatura scrisă... Apoi a venit împlinirea unui an de la înălțarea către Luceafăr, a marelui poet patriot român, bădița Grigore Vieru! Așa a fost o seară și apoi o dimineață: ziua întâi! Adică, nașterea unei noi poezii
TAINA SCRISULU (22) – ADEVĂRUL SAU DESĂVÂRŞIREA de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355029_a_356358]
-
e porunca tatei - la primii mei pași - de-a întâmpina omenia rostind „bună ziua!”. Limba Română-i incantația din Liturghia la care mi s-a rostit prima oară numele de botez - Gheorghe. Limba română-i ecoul adâncului în care-mi rostesc strămoșii șoapte testamentare. Limba Română-i graiul vorbit - de-a valma cu oamenii - chiar și de Sfânta Creație. La noi, de la Geneză, vântul adie ori vijelește, izvorul racoarea-și șopotește, albina mierea-și urzește, privighetoarea trilu-și măiestrește - în Limba Română. O
OMAGIU, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355301_a_356630]
-
Combaterea Incompetenței, întru exprimarea în universal de la Toronto pân' la Sydney, printr-o Mare Recuperare item cu item față de ce-au dat frații noștri de gintă latină - italieni, francezi și spanioli, din Antichitate până la Expresionism, așa să ne ajute Dumnezeul strămoșilor noștri! Dar e mai comod, unde suntem noi niște loaze, vrăjite de orgia palavrelor bizantine, să aruncăm blamul pe națiune și întreaga ei istorie! N-avem nice o Misie la Gurile Dunării, n-am apăratu nice o dată creștinătatea, fiindcă drumul
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Autoelita nu o declară dar grăiește numai în termeni de valori euroatlantice, după o uriașă inginerie speculativă, că noi asistăm la sfârșitul istoriei naționale, când Neamul Românesc a devenit populație, fiindcă valorile noastre de patrimoniu, pentru care s-au jertfit strămoșii, nu e bune de nimic, nu sunt recunoscute neam de economiile de piață nicăieri pe mapamondul spiritual. În consecință, e și normal, și drept, și comic, că se vor infiltra în secolul XXI alte seminții, mutătoare sau mutante, pe meleag
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
de râde Dușmania cum că e firesc să fim o generațiune de postaci din clasa de mai jos de mijloc a spiritului, deoarece așa e toată istoria Neamului Românesc, o fecală, te piși pe ea în acest chaosmos levantin, nice strămoșii noștri și ai altora pe meleag n-au realizat vreodată ceva măreț, însăși Marea Unire de la 1918 fiind de tot autodisprețul, câștigată norocos la un fel de Bingo, iar modernismul e neglijabil, de ce să ne mai canonim noi cu Luminarea
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
să și-o contureze din alte surse, care nu sunt la prima vedere atât de ușor accesibile (adică nu-ți dă nimeni de-a gata niște prototipuri care să-ți spună: așa stau lucrurile pentru simplul motiv că moșii și strămoșii...). Poate pentru că nu le e rușine atunci când au o problemă care le perturbă sănătatea emoțională, mentală sau fizică și nu există teama de degetul străinului care să îi arate cu milă sau dezaprobare. Poate caută calitativ o viață mai bună
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
măsline, și nea Ilie Busuioc, pus la început pe arțag, s-a dedat la dezmățul incipient, pe care nu-l dezvoltăm, da-l Newton-iem! La un cap îl durea capul, la celălalt îl zgîndărea napul. Bărbat și el, cum ziceau strămoșii noștri, latinii, vier adică, cu trupul viermuind de dorinți, altfel om cumsecade, cu o fostă nevastă fugită de acasă, cu o fostă concubină fugită la mă-sa, cu o fostă nu mai știa nici el de care, suferea ca un
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Am cărat cu mine, ca mai toți românii emigranți, valize pline de carți românești. Vroiam să mă înconjor de o mică Românie... literară, pentru a nu fi chiar atât de singur printre străini, pentru a nu uita de prieteni, de strămoși, de limbă, de cultura mea națională. Cărțile m-au ajutat să suport mai bine dezrădăcinarea și m-au făcut să îmi reiau meteahna scrisului. Noi, cei aflați în afara granițelor perimetrului național am încercat deseori să ne aducem aportul la literatura
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
nu mai aparține, prin fiindul ei, gândirii mărunte, este un ego teluric prin trup însă prin idee despică universul unindu-se cu angelicul maestru al artei versului: Și-a legat visul de cifra opt, la adăpost de stâncă / Prin limbajul strămoșilor. În sălașul lunii / Poezia i-a rămas speranță, călătorind, încă. / Are cheia secretelor - formula filozofală a cununii (Era poetului). În numerologie, cifra 8 semnifică numărul influențelor karmice, poeta fiind trăitoare în filosofia tainelor budiste, conștientă de chemarea asumării unor răspunderi
TIMP ŞI SENS ÎN DESCIFRAREA CODULUI POETIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356916_a_358245]
-
de redacție al monografiei, consemnează mai departe, în amintita adresă, următoarele argumente, menite să convingă Direcția presei, în vederea obținerii BT-ului: “Am cercetat documentele și am subliniat viața de robie, lupta pentru un trai mai bun, pentru independență, dusă de strămoșii noștri. Am prezentat, după aceea, actualitatea eliberată de exploatare, progresul economic, tehnic și cultural, viața nouă ce se construiește în era socialistă, în drumul spre comunism. Au colaborat la această lucrare, în afară din localitate, prof. univ. dr. docent D.
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
care filozofia de viață, îmbinata cu un anume tragism specific firilor creatoare, sensibile, înclinate spre esoterism, devin lesne destin implacabil. Eroina, “este proprietara de drept a unei arhive de codecsuri pentru care ar putea fi invidiata”. Sufletul locului își cheamă strămoșii. “Dacă zidurile acelea ar avea gură, ar spune desigur și povești cu domnite ce au împletit cosita albă tot așteptând vești de la cavalerii plecați în cohorta spre Ierusalim”. Dar cine să mai ia aminte la istorii înscrise de cavaleri cruciați
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]