2,407 matches
-
a unei biserici este grandoarea, inspirând sentimentul de respect pentru creator. - Și bisericuțele noastre erau frumoase. . - O fi fost, nimeni nu neagă, însă la un oraș mare avemnevoie de biserici mărețe. . - De ce s-o faceți de ciment, ca abatoarele? Biserica strămoșească e din cărămidă. - Știi că ai haz? O fac din ce am. Ce are de-a face materialul? Aș face-o și din sticlă dacă aș avea, din fier. Sunt biserici din piatră, din lemn. Betonul se încheie bine, rezistă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l acuza, luă în serios zvonul. - Așa spun unii. Adevărul nu-l știu.Primarul fu convocat curtenitor de ministrul de interne. . - Ascultă, primare, umblă zvonul că biserica dumitaleare o semnificație politică. . - Sigur că are! O operă edilitară și întărirea credinței strămoșești prin ridicare de locașuri sfinte sunt demonstrații de politică urbană și culturală. . - Nu asta, frate! Se zice că Mișcarea și-ar fi ales-o casimbol. . - Vorbe de clacă! Ce-are de-a face Mișcarea cu biserica mea? . - Fondurile de la cine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
omeniri, fiindcă orice om suge la sânul mamei sau din sticlă și-și primește de acolo mesajul, ulterior întărit când învață să se poarte frumos, fie că se întâmplă în junglă, în mahala, într-un apartament sau în sălile castelului strămoșesc" (pp. 115-116). Cele patru poziții de bază, Eu+Tu+ (cea a succesului), Eu+Tu(cea a aroganței), Eu-Tu+ (cea depresivă) și Eu-Tu(cea a inutilității), rareori pot fi schimbate doar prin circumstanțe exterioare, consideră părintele Analizei Tranzacționale. Majoritatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Diacon Ioan Caraza, op. cit., p. 113. footnote>. Necesitatea Botezului a arătat-o Mântuitorul mai limpede în această convorbire cu Nicodim (In. 3, 5 6), de unde reiese că Botezul este necesar și pentru copii, căci și ei, născându-se cu păcatul strămoșesc, care a trecut pe calea nașterii naturale asupra tuturor oamenilor (Ps. 50, 6), deci și a copiilor, trebuie să îngroape în Botez pe omul cel vechi al păcatului, pentru a se naște oameni noi în Hristos (Rom. 5, 12; 6
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
doua oară „din apă și din Duh”. Deci, faptul că Mântuitorul îi lua ca model de curăție sufletească spunând că „a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” nu-i scutește nici pe ei de Botez, care-i spală de păcatul strămoșesc. Dacă Botezul produce, prin unirea cu Hristos, desființarea păcatului strămoșesc sau originar al despărțirii de Dumnezeu, imprimată în firea noastră, și dacă fără această unire cu Hristos nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu, evident că Botezul ne este
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Mântuitorul îi lua ca model de curăție sufletească spunând că „a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor” nu-i scutește nici pe ei de Botez, care-i spală de păcatul strămoșesc. Dacă Botezul produce, prin unirea cu Hristos, desființarea păcatului strămoșesc sau originar al despărțirii de Dumnezeu, imprimată în firea noastră, și dacă fără această unire cu Hristos nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu, evident că Botezul ne este absolut necesar pentru mântuire (In. 3, 3), indiferent de vârstă
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
puteau să-și îngăduie să lipsească de efectele mântuitoare ale Botezului pruncii „pe care moartea îi răpea, e adevărat, înainte de a fi avut putința să greșească, dar care prin însuși faptul de a se fi născut purtau în ei păcatul strămoșesc?”<footnote Ibidem, p. 134-136. footnote> Pruncii au primit botezul odată cu părinții lor? Întrucât în Sfânta Scriptură Botezul este condiționat în mod clar, de credința și pocăința convertiților, este și firesc că botezul viza în primul rând pe adulți (Mc. 16
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
din Efes (Fap. 19, 2 6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele precizări contestatare, mai putem menționa, pe de o parte, că cei ce se botezau aveau ei înșiși copii ce nu erau absolviți de păcatul strămoșesc, la care cu toții suntem părtași (Rom. 5, 12-19), deci au și pruncii ceva care trebuie să li se șteargă, neexistând altă posibilitate de a-i scuti de aceasta, iar pe de altă parte, cei ce se botezaseră au putut avea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a doua» și «început de înnoire a Duhului Sfânt» (Tit 3, 5), ci pur și simplu o ceremonie simbolică”<footnote Ibidem, p. 184. footnote>. Mai putem adăuga încă un argument inexorabil: Botezul nu are numai rolul de a spăla păcatul strămoșesc (de care, așa cum am precizat, sunt cuprinși și pruncii) și păcatele personale (pe care pruncii nu le au), ci, referindu-ne la efectele pozitive ale acestei Sfinte Taine, subliniem faptul că Botezul sfințește pe cel botezat, este un scut față de
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată anabaptiștilor ar putea fi și aceasta: voi cum îi lăsați pe prunci nebotezați, când ei pot muri și rămâne fără curățirea de păcatul strămoșesc și implicit fără comuniunea cu Dumnezeu pe care numai botezul o dă? Modul înțelept în care a procedat Biserica botezând pruncii se vede și din aceea că a așezat rânduiala ca ei să aibă nași, adică, afară de părinți, persoane care
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
trupească (Rom. 5, 12) „este germenul bolii și morții. Dacă o boală a fost vindecată și un mort a fost înviat prin credința altora, cu atât mai mult se va milostivi Hristos spre un copil, spre a-i șterge păcatul strămoșesc și a-l reînnoi la o viață nouă, prin credința Bisericii, mărturisită de nași”<footnote Ioan Saucă, „Taina Sfântului Botez de-a lungul vremii (II) ...”, p. 438. footnote>, patroni sau ocrotitori spirituali și garanți în creșterea copilului întru credința creștină
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
introduce elemente de nestabilitate. Regulamentul organic, mult lăudat și cu drept cuvânt pentru unele părți ale sale, cuprinde o mică dispoziție, nebăgată în samă și totuși destructivă; boierul are voia de-a alunga oricând de pe moșiile sale și din vatra strămoșească pe țăranul iobag. Invaziile rusești aduc jocul de cărți. Într-o societate în care munca ar fi fost lucrul principal jocul de cărți n-ar fi fost nimic - într-o societate de privilegiați, fără nici o treabă, care căuta să-și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
slăbiciunei și dezbinării poporului românesc. Și într-adevăr, ce rușine mai mare putea să ni se întîmple? După ce ni se luase bucata de pământ unde zac oasele domnilor noștri de la Dragoș Voievod până la Petru Rareș, după ce ni se luase vatra strămoșească, începătura domniei și neamului moldovenesc și în care doarme cenușa lui Alexandru cel Bun, legiuitorul și părintele țării, și a lui Ștefan Vodă, pavăza creștinității întregi, după ce am pierdut pământul nostru cel mai scump, se asasinează, prin influența morală a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cel mai scump, se asasinează, prin influența morală a Austriei, domnul care au îndrăznit a protesta contra nerușinatei răpiri. Popor românesc, mari învățături îți dă ție această întîmplare! Dacă fiii tăi ar fi fost uniți totdeauna atunci și pământul tău strămoșesc rămânea unul și nedespărțit. Dar veacuri de dezbinare neîntreruptă te-au adus la slăbăciune, te-au adus să-ți vezi rușinea cu ochii. Nu merge la mormintele domnilor tăi cu sămânța dezbinării în inimă, ci precum mergi și te împărtățești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel împărtășește-ți sufletul tău cu reamintirea trecutului; fără patimă și fără ură între fiii aceluiași pământ, care oricât de deosebiți ar fi în păreri, frați sunt, fiii aceleiași mame sunt. Aniversarea asasinării lui Grigorie Vodă și a răpirii pământului strămoșesc ne-am reamintit - o cu durere și alaltăieri, cu ocazia descoperirii bustului pe care Măria Sa Preaînălțatul nostru Domn l-au dat în dar orașului Iași. Serbarea a fost tot atât de frumoasă și de demnă ca și în anul trecut. După serviciul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e mișcată inima Sa generoasă pentru toate durerile și bucuriele poporului și țărei Sale. Căci și acuma mulțămim bunei voinți a M. Sale ridicarea acestui monument întru vecinica amintire a lui Grigorie Vodă, ce cu viața au plătit întregimea pământului strămoșesc și acea sfințită coroană ce prin slăbiciunea veacurilor și nu din vina Domniei au pierdut o neprețuită piatră scumpă. Fie voia stăpânului tăriilor ca din neamul M. Sale Preînălțatului nostru Domn să se nască răzbunătorul pierderilor noastre și întregitoriul patriei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult mai curând sceptrul din mâna osmanilor decât o agitație sterilă. Înainte de toate se cer drepturi civile egale pentru toți. Dacă li va plăcea turcilor să monoplizeze serviciul militar pentru dânșii și să se mărginească cu lene la cultura pământului strămoșesc, atunci vremea nu e departe în care scumpirea traiului li va face cu neputință viața în țara lor proprie. Ei vor avea soarta rasei Mandgiu, cari au biruit China, iar pământul Mandgiuriei a trebuit să-l cedeze chinejilor. Munca este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
viață liniștită și proprie, cu deosebire că de aceaste s-ar bucura nu numai transilvanii, ci în mod egal bănățenii, simpaticii crișeni și străvechiul Maramurăș. Așadar idealul românilor din toate părțile Daciei lui Traian este mănținerea unității reale a limbei strămoșești și a bisericei naționale. Este o Dacie ideală aceasta, dar ea se realizază pe zi ce merge, și cine știe dacă nu-i de preferat celei politice. Românul de baștină e dotat cu o doză mare de răceală, el nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în cultul lor pe pământul românesc, apoi armenii, calvinii, protestanții, evreii, toți sunt față și pot spune dacă guvernele românești au oprit vro biserică sau vro școală armenească, protestantă sau evreiască. Nici una. Ni se pare deci că pe pământurile noastre strămoșești, pe care nimene nu le stăpânește jure belli, am avea dreptul să cerem să ni se respecte limba și biserica, precum le-am respectat-o noi tuturor. Ce se va zice însă când vom arăta că pe pământ românesc, în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nimeni până la acești parveniți să ridice pretenții asupra averei unei biserici neatârnate, neconfundabile cu statul austriac. În fine cabinetul Hohenwart, care din nenorocire pentru naționalități, avu o durată atât de scurtă, dacă nu le-a dat românilor siguranța averei lor strămoșești, cel puțin a neutralizat rapacitatea predecesorilor săi, căci în vremea lui s-au pus în fața lumei, într-o adunare de proprietari, preoți și țărani în număr de 4000 inși din toate unghiurile pământului clasic al Bucovinei, drepturile necontestate, neatacabile ale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
5 naționalități conlocuitoare molocului jidovesc, de ce persistă ei în alianță cu elementul evreo-german, răspunsul va fi simplu. Din deșărtăciunea de a stăpâni naționalitățile. În loc de a se împaca cu ele, de a asigura lor și sieși un trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au adunat pentru a regula starea celor cari au suferit și s-au sacrificat, nu a acelora cari din aceste suferințe și sacrificii s-au folosit și astăzi ca totdeauna. Cine nu-și varsă sângele pentru petecul său de pământ strămoșesc poate să precupețească înainte chibrituri și vax, dar va face bine să ne lese în pace. Puterile europene au recunoscut înșile că pretențiile evreilor în România sunt neîndreptățite. Austria și Rusia au încheiat deja tractate în acest senz cu România
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
franci, ce s-ar fi cheltuit pentru premiile lor; după analogia anilor trecuți, lipsindu-se astfel de această dulce răsplată a muncei lor de un an, pentru a ușura suferințele fraților lor, cari cu arma în mână apără drepturile noastre strămoșești. Iată o acțiune patriotică care merită să găsească imitatori și la alte școli. [17 iunie 1877] CARTĂ STRATEGICĂ D-nii F. Budicu și V. Havrda, ingineri în București, au publicat o cartă strategică a teatrului războiului turco-rus din Europa și Asia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea care le asigura dreptul de stăpânire și de folosință
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă pe săteanul din obște, spiritul lui de cinste și nepărtinire, de într-ajutorare și cooperare în folosul obștii și al fiecăruia în parte, stimulând și întreținând dragostea și atașamentul pentru pământul strămoșesc. Toate aceste trăsături distinctive, susținute prin practici și obișnuințe moștenite și transmise din tată în fiu, reprezintă calități și virtuți de incontestabilă noblețe și ele vor sta la baza intransigenței răzeșilor noștri față de orice aspect cu tentă denigratoare, răzeșii având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]