4,708 matches
-
casei. • În tradiția populară s-a încetățenit obiceiul ca, de la moarte până în ziua înmormântării, să se acopere oglinzile din casă cu o pânză albă, să se răstoarne oalele cu fundul în sus și altele. Aceste practici - care sunt, evident, superstiții străvechi - ar avea darul de a împiedica întoarcerea defunctului sau poposirea lui mai îndelungată în casa unde a trăit și, eventual, a murit. • Rudele apropiate ale decedatului poartă pe reverul hainelor o panglică mică de culoare neagră, numită doliu. De regulă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
denunță puterea dependenței, că schimbarea minții înseamnă mai întâi de toate conștiința că mintea, în gândirea ei obișnuită, este departe de a deveni un mijloc de receptare a harului divin, de aceea este necesară transfigurarea ei până se ajunge „la străvechea frumusețe a rațiunii”, potrivit spuselor Cuviosului Nichita Stithatul. Sămânța de grâu se introduce în pământ, unde putrezește și moare. Pentru ca apoi să încolțească și să se ridice încet, încet tulpina spicului de grâu. Aceasta crește, se dezvoltă, se maturizează, se
METANOIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346937_a_348266]
-
lucruri mărețe și la hotărâri de o mare importanță și de aceea toate hotărârile pe care le lua imperiul în legătură cu partea aceea de lume erau chipurile trecute și adoptate de stăpânii provinciilor ori regatelor clientelare printre care se aflau și străvechile ținuturi unde acvila romană își întinsese stăpânirea: Samaria, Iudeea, Edom, Decapole, Itureea, Trahonitida, ori tetrarhia lui Irod: Pereea și Galileea. Așa și făcuse procuratorul Ponțiu Pilat în acea dimineață când îl trimisese la Irod Antipa pe acel Iisus, pentru judecată
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
la mărțișor, însă aceasta mi-a plăcut mai mult fiind ca un basm al copilăriei noastre. Această tradiție există și-n Bulgaria al cărui popor susține că ei ar fi fost primii care l-au adaptat încă din cele mai străvechi timpuri... - Unde vrei să mă inviți? îi stopa Minodora pofta de a spune basme cuiva, ca și când ar povesti unui micuț ce așteaptă de la bunicul său o poveste înainte de culcare. Ce zi frumoasă! Parcă nu ar fi doar ziua de începerea
MARTISORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346934_a_348263]
-
fiecăruia este subliniată de legământul pe care-l fac prin punerea mâinilor pe Sfânta Evanghelie și pe Sfânta Cruce. - Cât mai cotează acest jurământ, Părinte Nicolae? Fiindcă mulți dau impresia că se cunună la biserică doar pentru că este un obicei străvechi. - Pregătirea aceasta o face duhovnicul, pentru fiecare, respectiv conștientizarea legăturii pe care se bazează Cununia, făgăduiala făcută înaintea Lui Dumnezeu. Ca orice jurământ, poate fi și încălcat, dar ferească Dumnezeu să se întâmple așa! Biserica nu dorește să se ajungă
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
Scriem ca să nu se uite! Țara noastră a intrat în Primul Război Mondial, în vara anului 1916, alături de Antantă (Franța, Imperiul Rus, Imperiul Britanic, Italia și SUA), urmărind realizarea „României dodoloațe” prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei și Bucovinei, străvechi teritorii locuite de români. Vis de aur, plătit adesea cu jertfă de sânge și viață de Neamul românesc, mereu trădat, mereu furat, mereu „drumeț în calea lupilor”... Nu peste mult, în ziua de 7 noiembrie se vor împlini 95 de
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
cerul pare-un sat,/ Precum în orice sat e cerul,/ Aici e, parcă, mai curat/ Și mai puternic adevărul.// Și de la Dorna-n Câmpulung/ Și de la Putna la Suceava/ Atâtea ceruri ne ajung/ Că parcă ne-mbrăcăm cu slava.// Acest străvechi pământ de frați/ Cu lacrimi l-a plătit lumina/ Oricâte țări ai să străbați/ Nu-i nicăieri ca-n Bucovina.// Aicea fiecare an/ Cu brazi ne-mpodobește pragul,/ Pe când Vitoria Lipan/ Reintră-n basme cu Baltagul.” (Adrian Păunescu, „Cântec pentru
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
voce importantă a lirismului spaniol și european modern. Poemele, distribuite în mai multe capitole, stau sub semnul motto-ului, o meditație extrasă din scrierile lui Pero López de Ayala: Așa precum umbra se trece viața noastră. Melancolia acestei constatări, cu străvechi rădăcini în Ecclesiast, adevărul ei situează discursul poetic al lui Andrés Sánchez Robayna într-un discret context metafizic. Oricare ar fi sursa inspirației, o măruntă floare de ciulin (“UMBRA ta doar/ apasă pe lut/ mai puțin decât tine.// Și încă
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
neumblate. Învelișul albastru brodat cu stele, îți veghează liniștea si'ți destramă ceața sufletului ! Somn ușor ! Te așteaptă o nouă existență ... O dimineață solară spălată în apa sfântă a reînvierii, ce poartă semnătura din pergamentul îngălbenit de vremuri al civilizațiilor străvechi ! Pecetea unui alt început, din punctul zero. Camelia Constantin 2011 Referință Bibliografică: STELE ÎN OCHI / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Camelia Constantin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
abordări teoretice întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată "Prelegeri de estetica Ortodoxiei". Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează o creație teoretică fundamentală, una dintre cele mai
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
au fost și ce comentarii au făcut, ca de întâmplări venite din povești. Pe atunci nu erau televizoare, nu aveau nici radio, nu au văzut niciun spectacol la oraș, își duceau viața în lumea lor arhaică, păstrând cu strășnicie obiceiurile străvechi. Pentru că în multe privințe eu eram altfel decât localnicii, se amuzau pe seama năzbâtiilor mele, dar mă priveau cu înțelegere și chiar cu duioșie, simțeau că le dărui cu caldură năvala avântului meu tineresc. Respectul și dragostea reciprocă s-au păstrat
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
poate s-o alege praful de ele cât mai curând în credința unora, ca să aibă culoar larg noua ordine mondială spre a-și arăta, în sfârșit, fața-i hidoasă în văzul tuturor). Înclin să cred că dracul de pe icoanele creștine străvechi va deveni în scurtă vreme un simplu ageamiu inocent într-ale răului față de colții malefici ai monstrului ocult, care își tot fâlfâie de multă vreme coada între hotarele imaginare ale unui spațiu public contemporan mult prea tăcut și naiv. Magdalena
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
Percep cu o „plenitudine” extraordinară taina ființelor și a lucrurilor, fața ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei. Această paternitate - asemenea celei dumnezeiești, pe care o reflectă - depășește, integrând-o, dualitatea sexuală. Sfântul Serafim, reluând o străveche recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Andrei Scrima, în cartea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Spre lumină Vine cu târlia Moș Crăciun: Sacul plin cu alte indexări... Că El a rămas același bun Și ne mângâie la supărări. Iar pornesc voioși colindătorii Pe la case - datină străveche - Sunt cuprinși de spaimă râmătorii; Eu tot caut gândului pereche. Ținte de argint pe cerul iernii, Scârțâit vioi cu pași grăbiți, Noi însă rămânem tot eternii Visători, prin ani ce trec uimiți. Vine cu târlia Moș Crăciun, Opintindu-se, mai-mai
SPRE LUMINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345076_a_346405]
-
-și veșmântul Ghețuri trudind să ucidă cuvântul Stropi de sudoare pe frunte-mi apasă. Căldură în suflet, alb în privire O insulă rece, ce iarnă sihastră... Marea cântând simfonia albastră Ruine ce-ascund povești de iubire. Destine strivite în mituri străvechi Zei și zeițe râvnind „paradisul” Vise ce mor înecate-n abisul În care nisipul și marea-s perechi... Scriu cu petale de floare de nalbă Cumintea-mi trăire, dragoste lină Nouri se zbat dar mi-e inima plină Notele-ngână
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]
-
la București și conducerea ei este luată de Nichifor Crainic. Această publicație apare până în 1944. Scriitorii care se înscriau în curentul tradiționalist au căutat să surprindă în operele lor particularitățile sufletului național prin valorile miturilor autohtone a situațiilor și credințelor străvechi. La acest curent au aderat Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale și dramaturgii Adrian Maniu și Lucian Blaga. Aici intră „Revista fundațiilor regale” care apare lunar la București în două serii. Această publicație
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
mângâie și mă scoate din această stare de lehamite arătându-mi că surâsul ei învirginează clipa unui fiu rătăcit prin azurul sidefat al neantului beat de infinitul finitului zarea cu plopii ei se apropie de ochii mei și ascult pașii străvechi care-au trecut pe sub umbra lor ca niște umbre telurice trecute în baladele speranței atunci îmi număr bucuriile și tristețile le îngrop și le păzesc de moarte încuidu-le nu mă surprinde vidul din mine și nu mă părăsesc mimii care
VREAU SĂ SCRIU... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345252_a_346581]
-
Acasă > Stihuri > Prietenie > CA-N STRĂVECHEA.. IARNĂ! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 806 din 16 martie 2013 Toate Articolele Autorului Un gând și-a ascuns a sa realitate, Câteodată de sub pleope străbate, O picătură fierbinte cu al său dor, Menține viata-n clocot să
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
zboara-n a soarelui înălțimi, Salvând lumea de ale ei negre tintirimi!.. E-un gând vesel ce fricile rele alunga, Paienjenisurile-ti vrea să le străpungă, Doare numai când relele-ti persistă, Și în ale 'mâlurilor' gânduri rezista! Ca-n străvechea... iarnă! Referință Bibliografica: Ca-n străvechea.. iarnă! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
lumea de ale ei negre tintirimi!.. E-un gând vesel ce fricile rele alunga, Paienjenisurile-ti vrea să le străpungă, Doare numai când relele-ti persistă, Și în ale 'mâlurilor' gânduri rezista! Ca-n străvechea... iarnă! Referință Bibliografica: Ca-n străvechea.. iarnă! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 806, Anul III, 16 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CA-N STRAVECHEA.. IARNA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345284_a_346613]
-
inculpați ca martori în sala de ședințe . Au omorât un porumbel al păcii . Făcuse peste Prut un pod de flori și sălcii . Era un simbol al întregirii nații, Făuritor de Limbă, nu trădător ca alții, Era un Eminescu al Daciei străvechi, Era și este între poeți, ce nu își au perechi . Avea o inimă cât Harta României, Iar inima-i pulsa în ritmul bucuriei, Că niciodată durerea nu și-a spus-o, Deși era lovit; știa, dar nicăieri n-a scris
POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345467_a_346796]
-
printre nemișcatele lumi astrale și însingurat va rămâne pentru totdeauna să bată cu oarece urmă de speranță de astă dată la poarta tărâmului de dincolo de aici în așteptarea îndelung promisei pentru omenire mântuiri cristice. Numele acestui frumos copil al Nilului străvechi și al întunecatei Sene cu umbre sângerii împrăștiate în tăcere printre aleile cernite din Montmartre ori peste zidurile triste ale Rue d'Orchampt-ului parizian e unul singur - DALIDA... Magdalena ALBU București 17 martie 2013 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - DALIDA - FORȚA
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
camere, în care trăiau, ca în colivie, tinere fete predestinate în viitorul lor, fie să fie soții ale unor mari demnitari, fie să fie trimise ca daruri în alte împărății. Și ca să fie mai frumoase, în accepțiunile chinezilor din vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța, liniștea cu pustietatea și
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
sfidare și o umilire a românilor și a strămoșilor lor, ca să le spunem că limba lor, cuvintele lor provin de la alte popoare, fără să se țină seama de adevărul istoric. Ritualurile credințelor precreștine, apoi ale credinței noastre ortodoxe, tradițiile, obiceiurile străvechi, creațiile populare (basme, cântece, colinde ș.a.) nu au fost considerate de către autorii DEX-ului „surse științifice”, demne de luat în seamă. De ce nu au pus problema invers? Adică, de ce atâtea cuvinte românești se regăsesc în limbile popoarelor vecine? Dacă ar
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
renumitul taraf “Continental”, completat cu muzicanți de la orchestra teatrului de estradă “Fantasio”, pentru partea de muzică ușoară. A fost o nuntă la care renumitul vin ghiurghiuliu și tămâios al lui tata curgea din oale de lut smălțuite, ca la hanurile străvechi despre care citisem în copilărie. Luni dimineața, după debarcarea din taxiuri, m-am văzut singur-singurel cu noua mea familie, într-o casă străină, lângă mireasa mea frumoasă și iubită ca lumina ochilor, înconjurat de tot felul de cheflii, stolnici[ Stolnic
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]