2,009 matches
-
iar Alfonso ne strigă să avem noi grijă de armadillo cât timp el va pleca în căutarea unei bucăți mai mari de tablă (articol greu de găsit prin zonă având în vedere că toate casele erau făcute din lemn sau stuf). După multă hărmălaie, armadillo se dovedește mai puternic decât Cristian și în curând nu mai vedem decât vârful cozii, și acela pe punct de dispariție. Pe principiul că doar n-o să meargă vertical în jos, luăm decizia unanimă de a
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
asemănătoare celorlalte case Secoya; mai neobișnuit, în fața casei, la vreo zece metri distanță se află o maloca ceremonială, rotundă, dublă ca mărime față de o casă normală, complet fără pereți, de asemenea construită la distanță de pământ și cu acoperișul din stuf sprijinit de un par mai gros central plus câțiva pari de jur împrejur, ceva mai subțiri în diametru. În centrul casei ceremoniale, pe jos, câteva mucuri de țigară și o sticlă de plastic cu o substanță groasă maronie ayahuasca, gândesc
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Chris și nu îi mai dau drumul până la urcatul în barcă. Pornim, răsuflu ușurată, dar după vreo zece minute motorul începe să gâfâie și barca se oprește chinuit în semiobscuritatea dimineții. Privesc apa tulbure și contururile neclare ale tufișurilor de stuf și aud un fel de chemare uscată și amenințătoare din adâncuri, râzând de naivitatea noastră și de tentativa de a scăpa. Un gând foarte clar mi se conturează în minte: suntem doi vestici într-o barcă în jungla peruană, în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și restaurant. Cindy vrea să construiască în armonie cu natura, să distrugă cât mai puțin din mediu și să recicleze orice este posibil să fie reciclat. Casa este încă neterminată, podeaua este din lut umed din cauza ploilor recente, acoperișul din stuf este neterminat și protejat cu un plastic și ferestrele sunt doar găuri mari în perete. Toaleta, până una-alta, este afară, la vreo zece metri de casă și Cindy ne spune să fim atenți la șerpi. De jur împrejur este
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
împărțiți cu noi un borș de pește." Aburi îmbietori se ridicau din oala suspendată de un trepied. Invitația nu putea să cadă mai bine, nu mai mâncase nimic din ajun. Nelăsându-se rugat, se așeză lângă ceilalți sub acoperișul de stuf, sprijinit pe patru pari negeluiți de salcâm. Cel mai tânăr, judecând după barba lui mai puțin stufoasă, distribui farfuriile de pământ și lingurile de lemn. Apoi a venit rândul bărbii mijlocii să pună borșul, cu un polonic care servea și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un Steinway foarte frumos." Ar trebui să cer permisiunea superiorilor mei și asta mă plictisește. O să văd... Ploua. O ploaie măruntă și monotonă. Ploua peste mare și peste plajă. Peste zonă și peste barăci, peste fluviu și peste estuar, peste stuf și peste salcâmi. Ploua să facă totul să putrezească, frunzele moarte, hainele îngreuiate de absorbția apei și creierele. Locotenentul se întorcea călare, cu fața pe jumătate ascunsă sub glugă. Înaintea porții mari a vilei, văzu doi brancardieri, cu halatele trase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe uscat și, ca din întâmplare, tocmai la ceasul când, în apropierea estuarului, pescarii, întorși cu prada lor, erau pe cale să pregătească borșul de pește, chiar acolo, pe plajă. Se așezau la masă, claie peste grămadă, sub un acoperiș de stuf sprijinit pe patru țăruși de salcâm, negeluiți, și mâncau cu linguri de lemn, dinaintea mării lipsite de suflu, orbitoare și depărtată ca un vis. Și atunci, veștile, cui îi mai păsa de vești? De altminteri, noutățile din lumea largă nu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aprobarea stăpânului, sau cu gând păgân. De nu mă credeți, întrebați acest mitralior din litografie care se află în plină acțiune și "discuție" cu inamicul. Să nu mai pomenesc de forțarea Siretului cu mijloace improvizate, cu lemne, garduri, snopi de stuf, camere de roți auto, dar am avut noroc, cât am atacat pe jos și chiar cât am mers în mașina, că nu ne-am răsturnat cum au pățit alții. Aveam niște Gazuri din alea rusești, parcă erau niște capre, cum
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
noi: creșterea vitelor, agricultura, olăritul și meșteșugurile casnice. Societatea neolitică este o societate de producători de bunuri, sedentarizați, în sate neolitice, cu locuințe făcute din pari și nuiele peste care se aplica o lipitură și cu acoperiș din resturi vegetale (stuf, paie, fân), sate așezate pe terasele râurilor, unde exista posibilitatea apărării în fața atacurilor altor grupuri neolitice. Noile ocupații au dus la apariția unor noi culte, având punctul de plecare în adorarea Soarelui, legate de fertilitatea pământului, animalelor și oamenilor, concepte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vatră de lut și piatră, un inventar simplu (vase de lut, o cofă etc.) acopereau necesitățile unui trai modest. Până foarte târziu, tot bordei se numea o locuință de suprafață, monocelular (cu o singură încăpere, eventual o tindă) acoperită cu stuf, paie, fân, alte resturi vegetale, care a constituit locuința țăranului român. Cât privește termenul argea care a început a desemna o clădire anexă în care se țineau stupii sau era instalat războiul de țesut, a fost înlocuit cu termeni de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pintilescu, Călin, Ignătescu (zis Ciulină), Tabarcea, Bucșa, Iacobeanu (zis Ștefan cel Mare), Abureanu, Vraciu și altele. Pe dealul Bisericii, pe sub Dealul Beșicata, s-au stabilit familiile venite din Botoșana, Udești și Todirești. La locul numit Bahnă (un teren mlăștinos, cu stuf și altă vegetație de baltă) s-a așezat familia Boca (zis Bahnă), venită din Botoșana. Un Ștefan Boca și soția sa Nastasia Boca (străbunica dinspre mamă a lui Gheorghe Călin -Călinescu) au avut, la fel ca alții, posibilitatea să-și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din gura bunicului meu Neculai tefan Boca și a fratelui lui Vasile Ștefan Boca, ambii porecliți „Bahnă”, căci străbunicul meu, Ștefan Boca, când a venit din Bucovina, s-a așezat sub dealul numit Beșicata. în apropiere era o baltă cu stuf și rogoază pe care oamenii o numeau bahnă. Și așa le-a rămas numele din tată-n fiu și de Bahnă. Acestea le-au auzit de la agronomul Toader Boca și de la moș Costache Știrbu care a fost logofăt la curtea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a feri intrarea de intemperii și s-a adăugat în față un pridvor numit în zona noastră și cerdac. În funcție de zonă, acoperișul a fost făcut din scoarță de copacă (brad, tei, mesteacăn, salcie), crengi și resturi vegetale, paie, cereale și stuf rezistent la intemperii, bun izolant și rezistent în timp. Mai târziu sa folosit dranița (șindrila), tabla și țigla, plăcile de eternită etc. Despre locuințele luncașilor, cele rămase în Bucovina, după bejenia lor în Moldova, avem mărturii scrise, din care trebuie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele plante, atârnate la porți, la derigii casei; în alte locuri: teiul, salcia, sânzienele, culese la date fixe. În ceea ce privește materialul din care erau confecționate casele, materiale folosite în mare parte și astăzi, sunt cele cunoscute: lemnul, lutul, huma, lutul galben, stuful, paiele, chirpiciul, cărămida, tabla, țigla, dranița, piatra, cimentul și toată gama de materiale folosite în noile construcții, după 1989. Exceptând locuințele improvizate, sezoniere, vom spune că pe o temelie de piatră se așeza o structură de lemn, de formă rectangulară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și floral, casele erau văruite fie cu var alb (la exterior, mai rar), fie cu var cu o culoare albastră, mai intensă sau mai deschisă, obținută dintr-o substan numită local chindros. Anexele gospodărești erau construite tot din lemn, paie, stuf, lut și piatră. Puține gospodării aveau hambar, întâlnit la unii gospodari din Fruntești, cei care aveau o recoltă mai însemnată care trebuia depozitată în condiții de siguranță, altfel se foloseau alte spații de depozitare. Coșarele, inițial făcute dintr-o împletitură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nut și feder = una în alta ). Hornul sobei mergea până în podul casei unde avea două despărțituri pentru ca fumul să iasă în lături. Capătul ridicat al hornului acoperit și cu cele două deschideri laterale se numea ursoaică. Casa era acoperită cu stuf, dar nu ploua în ea. În ogradă mai era o casă veche bătrânească, mai mult pătrată cu o lai groasă și lată unde se putea dormi. Partea de deasupra era netedă și lungă cât ținea peretele casei. Casa era foarte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu știu dacă participă întreaga Africă, însă aș fi curios să-mi arunc privirea în zona rezervată Republicii Sud-Africane, prezența cea mai performantă, presupun, tehnologic vorbind, pentru că tot ce vedem în rest sunt ogrăzi de răzlogi și căsuțe acoperite cu stuf, sălașuri tribale cu menajul lor nesofisticat, exponate a ceea ce am numi noi „artizanat”, „artă populară”, „folclor”: măști, unelte de lucru, arme primitive, obiecte de cult etc. Sonuri muzicale de mare varietate, unele te liniștesc, altele te irită și te fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
noastră, îndepărtându-se cu toate enigmele sale nepătrunse. Prindem ocazia pentru a face fotografii cu Felicitas Hoppe, cu VITALIE CIOBANU și cu Andrei Bodiu pe punte, având drept fundal turnurile medievale. Admirăm malurile verzi ale râului, cu sălcii pletoase și stuf - o vegetație foarte bogată, un verde pe care ploaia parcă îl face și mai intens, mai puternic. VITALIE CIOBANU: Corrine are mult umor și un fel de a-și pune o mină serioasă, vorbind despre lucruri rizibile, ceea ce sporește comicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sat, cu siguranță că se retrăgea cu draga lui în locuri numai de ei știute, feriți de ochii lumii. Învelită cu olane, mai târziu cu tablă, era numai "casa din deal". Locuințele țăranilor de atunci se făceau din vălătuci, din stuf și lut. Prispa toată din lut. Odăile rămâneau joase, mărunte, fără cerdac, de jur împrejur despărțite de grădină sau de vecinătăți cu garduri împletite din nuiele de salcie, mai rar cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în aceeași încăpere. Iarna, spun bătrânii, aduceau și vițelul în casă "să nu dejere". Drept coperișuri, cât cuprindea priveliștea, căciuli de stuf tăiat din iazurile lui Chiriță sau al Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sunt făptură din făptura lor, dar și pentru că sensibilitatea lor aduce adesea cu cea a micului imaginativ curat ca lacrima. Era în continuare vremea când făceau, în insula cea verde, imaginare bătălii cu broaștele: Și pe șură ne primblam/ Peste stuf și paie/ Și pe munți ne-nchipuiam/ Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie./ Cântam: Trararah!103 Era vremea pe care și-o va aminti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dintâi, exuberantă și melancolică, a poetului, ar trebui să ne imaginăm totul cinematografic, de sus și de foarte departe. Spiritele moderne, prin excelență grăbite, abia de au timp să înțeleagă incursiunile eminesciene în țara florilor neatinse, unde Iarba-i moale, stuful mare/ Nu te vezi [din el] călare 145, în țara fânațului care n-a văzut niciodată coasa. Se poate ușor închipui cum, în libertatea singurătății, Mihai se lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lua la întrecere cu fratele său Ilie, înotând spre insula cea verde din mijlocul lacului, speriind sărmanele broaște numai de dragul de-a câștiga supreme bătălii iluzorii, alergând prin iarbă cu un coif de hârtie pe cap, călărind nevinovate căpițe de stuf și paie, închipuindu-se pe munți: Cu fiece bătaie/ Mărșileam alături.// Și pe cap mi se îmfla/ Casca de hârtie./ O batistă într-un băț,/ Steag de bătălie 146. Într-un cuvânt alergând. Este verbul revelator pentru energia copilăriei ipoteștene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
În Călin (File de poveste) spre exemplu se dau câteva elemente "concrete" în jurul cărora se desfășoară tot restul, într-o coerență cromatică susținută de oglindire: Sură-i sara cea de toamnă; de pe lacuri apa sură/ Înfunda mișcarea-i creață între stuf la iezătură 165. Foarte adesea oglinda lacului este un bogat izvor de translații în domeniul existențialului: Și privind în luna plină/ La văpaia de pe lacuri,/ Anii tăi se par ca clipe/ Clipe dulci se par ca veacuri 166. La fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]