9,389 matches
-
în poziții ierarhice inferioare percep distanța la care se situează față de putere. În culturile în care distanța față de putere este mare, indivizii consideră că puterea și autoritatea sunt prestabilite, predeterminate, acceptă ierarhia socială și inegalitatea; respectă statutul și rangul; acceptă subordonarea (și, de pildă, ideea că subordonații nu iau parte la decizii). Cu cât distanța față de putere este mai mare, cu atât posibilitățile individului de „a urca pe scara socială” sunt mai limitate. Cei care dețin puterea își asumă responsabilitățile care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe relații interpersonale Strategii ale negocierii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
confirmarea poziției sociale prealocate pe care o are fiecare membru al societății, în reiterarea tradiției în relațiile ingroup și intergrup. În timp ce culturile occidentale valorizează originalitatea, sinceritatea ca expresie a propriilor opinii, argumentativitatea și asertivitatea, culturile orientale valorizează conformismul, șablonul, proverbul, subordonarea opiniei individuale viziunii de viață a grupului. Dacă în culturile occidentale cuvântul primează în raport cu elementele nonverbale, care ocupă un loc secundar, în culturile orientale elementele nonverbale și cunoștințele implicite împărtășite cultural joacă un rol decisiv în comunicare. Un rol important
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
leadershipul în reformarea culturii. La nivelul Comisiei Europene reforma nu este facilitata suficient de cunoștiințele desprinse din cercetările empirice întrucât nu este o organizație bazată pe leadership, ci pe proceduri. Instituțiile publice sunt organizații birocratice în care este aplicat principiul subordonării ierarhice, fără a minimaliza importantă procedurilor de funcționare. Deși în literatura de specialitate, cultura și schimbarea culturii nu au fost abordate suficient în cazul instituțiilor publice, putem aprecia că în procesul de schimbare pentru integrarea europeană instituțiile publice pot beneficia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
moarte; mori; mulțumit; neatins; de neatins; necunoscut; nemărginire; nivel; la nord; obiectiv; om de succes; optimism; orientare; panoramă; pe; pește; priveliște; privi; privire; progres; putere; puternic; rang; rege; respect; reușită; ridicat; rugăciune; pe scări; speranță; spirit; o stea căzătoare; stele; subordonare; în sus; mai sus; șef; trambulină; treapta; țel; țintă; uimire; undeva; up; a urca; urcat; utopic; văzduh; vezi mai bine tot; vise; vizibil; voință; vreau; zmeu; zvon(1); 923/159/50/109/0 șarpe: venin (179); frică (64); veninos (43
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
creat anterior și disponibil în lista de modele), butonul permite adăugarea unui operator, iar butonul permite adăugarea unui obiect pentru mai multe tipuri de activități). De asemenea, în figura 2.18 se observă în coloanele Predecesor și Succesor modalitatea de subordonare a elementelor care țin de fluxul procesului (coloana a doua). În ultima coloană (nu este cuprinsă în captura prezentată) sunt adăugate informații suplimentare sub forma unor documente, care susțin activitatea sau evenimentul respectiv. Aceasta permite efectuarea de ajustări prin tehnic
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
învățământ cu clasele I-XII/XIII A. Date de identificare a postului • Denumirea unității de învățământ: • Adresa: • Denumirea postului/funcției: • Pregătirea profesională a ocupantului postului/funcției: studii universitare de lungă/scurtă durată, gradul didactic II/I: B. Structura organizatorică funcțională • Subordonare: față de Inspectoratul Școlar Județean, reprezentat de inspectorul școlar general. • Colaborare: cu autorități ce reprezintă administrația publică locală, cu instituții sanitare, culturale, religioase, obștești, cu organizații sindicale, cu asociații ale elevilor sau ale părinților acestora, cu Casa Corpului Didactic. • Autoritate: față de
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
în situațiile în careprocesul de comunicare în cadrul organizației nu este încurajat și stimulat. 3. Comunicarea pe diagonală (oblică) - apare între persoane sau compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite, fără să existe între ele relații de autoritate de tip ierarhic 1 (subordonare directă), și este specifică mai ales structurilor matriceale. Comunicarea oblică reprezintă modalitatea de comunicare cel mai puțin folosită, din cauză că traversează liniile ierarhice tradiționale de autoritate. Angajații situați pe poziții ierarhice inegale în diferite departamente pot simți totuși nevoia de a
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
dintre cunoaștere/experiență și putere. Oportunitățile de autocontrol asupra propriului corp grație biocybertehnologiilor nu sunt lipsite de latura întunecată a autodisciplinării, a pseudolibertății de comportament și de manifestare a identității și a normalizării ca metodă de menținere a relației de subordonare. Asupra acestei perspective postumane vom reveni în următorul capitol, cu precizări nuanțate și critici punctuale. Până atunci, să zăbovim asupra altei chestiuni vulnerabile pentru ontologia virtuală, și anume problematica infomedicală care face de asemenea trecerea înspre noi teritorii existențiale, cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este teleprezentă („omniprezentă”Ă în spațiul virtual al transmisiilor. Ideologic, Orlan vrea să denunțe ideea de fumusețe feminină naturală, să artificializeze și să defamiliarizeze conceptul de naturalețe. Nasul artistei este remodelat după tiparul nasului Dianei (Fountainebleauă, zeița care a refuzat subordonarea în fața zeilor-bărbați. Respingerea standardelor de conformism și de armonie se continuă cu reconfigurarea ochilor după modelul Psyche (Gerômeă, simbol al nevoii de iubire și de frumusețe spirituală. În fine, buzele Europei (François Boucheră și bărbia zeiței Venus (Botticelliă sunt alese
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de vederi fenomenologice, îndreptându-se mai degrabă înspre conceptul de construct discursiv-poststructuralist, maleabil și manipulabil, corporalitatea nu-și poate pierde calitățile fizic-biologice și senzoriale, atât în conjuncturile recent ivite, ale comunităților electronice sau ale democrației digitale. Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceasta se constituie în obsesia culturii masculine occidentale în legătură cu aceleași teme ale dominării și ale autorității. Astfel, cyberfeminismul, respingând dualismul cultural occidental, respinge însăși problematica identității de la care se revendică. Delimitări în cadrul feminismului electronic operează fie ca o ideologie împotriva subordonării la patriarhat sau rasiale (precum la Chela Sandovală, ca o ideologie politic-activistă (precum la Judith Squires sau Donna Harawayă, fie ca o practică apolitică a imaginarului feminin (spre exemplu la Claudia Springer sau Sadie Plantă. Toate aceste perspective încearcă să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teoreticienei se îndreaptă înspre relația dintre masculinitate și tehnologia computerului, astfel încât teama sa este una față de complicitatea patriarhat-mașină. În viziunea sa, cybercultura, ca un montaj de feminism digital, știință cibernetică și cultură cyberpunk poate să degenereze într-o formă de subordonare masculină a epistemologiei care relaționează mintea umană computerului. Cyberfeminismul teoreticienei se angajează în luarea unei poziții active față de tehnologism și se diferențiază de perspectiva cyberpunkului. Această orientare științifico-fantastică este învinuită, la rândul ei, că integrează tehnologismul într-un colaj al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transformarea birocrației într-o formă inovativă este posibilă prin adaptarea unei serii de principii proprii mecanismelor economiei de piață la nivelul administrației: împuternicirea cetățenilor prin transferarea controlului de la birocrație la comunitate; promovarea competiției între furnizorii de servicii publice și private; subordonarea regulilor și reglementărilor misiunii asumate; evaluarea performanțelor după succesele/insuccesele înregistrare, și nu în funcție de resursele folosite; preocuparea prioritară pentru satisfacerea nevoilor comunității; abandonarea comportamentului reactiv în favoarea unei abordări pro-active, prin care să se prevină potențialele probleme; focalizarea asupra câștigurilor, și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
sunt caracterizate prin interdependența dintre actorii care compun rețeaua. Distincția dintre structura de rețea care conține o multitudine de actori și actorii complet autonomi nu este fără semnificație. Aceasta înseamnă că independența totală a actorilor nu este echivalentă cu absența subordonării ierarhice a actorilor. Guvernul va avea în rețeaua de politică publică o poziție diferită față de ceilalți actori privați sau publici. Guvernul nu poate domina și dicta unilateral, dar niciodată nu va fi complet echivalent cu ceilalți actori. Aceasta nu este
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
a) un bun pedagog? b) o persoană organizată? 15. Atunci când un coleg vă mărturisește o problemă personală, aveți tendința de a: a) încerca să îi oferiți o soluție plauzibilă? b) simți și de a oferi compasiune? 16. În relațiile de subordonare la serviciu, responsabilitățile între părți ar trebui să fie: a) exprimate clar în formă scrisă sau orală? b) nescrise, pentru a fi flexibile și deschise noilor oportunități? 17. Atunci când vă întâlniți cu un nou angajat, aveți tendința: a) de a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
prevenție/profilaxie), dar și cu pacienții sau cu asiguratorii privați, pentru serviciile care nu sunt decontate de CNAS. Privatizarea urma să schimbe statutul MF, să-i crească veniturile și deci satisfacția, dar totodată cresc și răspunderile ce-i revin. Fragmentarea: subordonarea administrativă și profesională față de spital este înlocuită de un sistem bazat pe relații de colaborare, în care MF controlează accesul în sistem, dirijând bolnavul și apoi urmărind atât evoluția sa medicală, cât și satisfacția față de serviciile obținute în segmentele secundar
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în perioada 1950-1975, două etape: 1950-1960, caracterizată prin proliferarea poeziei de inspirație și atitudine civică, și 1960-1975, diferențiată de precedenta prin sporita preocupare pentru natura specifică poeziei și efortul de eliberare al artei (pe cât posibil, în condițiile social-istorice date) de subordonarea față de orice alte valori, de sincronizare a mișcării literare de la noi cu cea universală nu fără a menționa că, în fiecare etapă, caracterele particularizante se precizează prin creația unor poeți din toate generațiile, o seamă dintre ei traversând toate mutațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de spectacol, introducându-i cu abilitate pe spectatori în acest univers claustrat, unde fermentează nimicnicia sufletească, abuzul criminal, prostia agresivă, trufașul spirit de castă. [...] Tânărul regizor a învățat, de la început, să-și alăture actorii, solicitându-i spre creație nu spre subordonare, după cum arată a ști să construiască o metaforă scenică atotcuprin zătoare... (Valentin Silvestru) ...Examenul de licență a fost susținut cu brio de studentul-regizor Alexa Visarion. Modificarea spațiului scenic constituie prima operație reușită. Evadând din dreptunghiul micii scene italiene de la Casandra
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Arătând filmul Înghițitorul de săbii unor producători de la Hollywood am discutat despre ceea ce îi interesează și ce nu. Din aceste discuții foarte sincere, foarte colegiale se vede că ceea ce primează în arta maeștrilor lumii noastre contemporane este, din păcate, o subordonare a viziunii unei realități comerciale. Spuneau "e minunat dar noi când ne vom permite să riscăm?" Intr-o artă producătoare de venituri nu se vor îndeplini toate dezideratele. Eu știu că trebuie să încerc totul dar în același timp știu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori asidui, făcu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
între discursul direct și cel indirect, având ca efect stilistic suprapunerea vocilor narative - a naratorului și a personajului citat. Stilul direct legat (specific vorbirii familiare, neliterare) se caracterizează prin dependența sintactică a discursului citat de vocea naratorului. Prezența conectorului de subordonare între secvența textuală asumată de narator și discursul raportat al personajului, precum și menținerea persoanei I/a IIa în vorbirea reprodusă sunt principalele semnale tex tuale ale acestui stil derivat: [...] intra și dădea bună seara numai Catrinei, spunând de fiecare dată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că la proștii ăilalți nu dau bună seara. (M. Preda, Moromeții). Stilul indirect liber are de asemenea efect polifonic, dar discursul naratorului și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că se duce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acesteia", spune Kant în Prolegomena zu einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können (Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1979, p. 30). 95 L. Blaga, Despre conștiința filozofică în Opere, 8, București, Editura Minerva, 1983, p. 78. Această subordonare a filozofiei fusese combătută anterior de Max Scheler: "Filozofia nu poate fi o simplă slujitoare a științelor, nici a unei credințe religioase" (Philosophische Weltanschauung, p. 1). 96 Pentru o orientare sumară în ceea ce privește poziția lui Dilthey, încercăm aici să rezumăm principalele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]