2,018 matches
-
pct. 1 lit. a) subpct. 7 și pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicată va fi zero sau de 20%, în funcție de colateralul în discuție. Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afara bilanțului, reprezentate de garanții având caracterul substitutelor de credit și care sunt integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci care îndeplinesc condițiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu condiția ca garantul să beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral. 5
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
20 august 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 26 august 2004. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, guvernator București, 15 decembrie 2003. Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a acțiunilor și titlurilor parțial plătite; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
elemente purtătoare de risc maxim. Risc mediu: - credite documentare emise și confirmate; - garanții cunoscute pe plan internațional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare) cu caracter irevocabil, a căror scadenta inițială este mai mare de un an și a caror utilizare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
riscul. Neonorarea obligațiilor de plată de către contrapartida în numele căreia a fost scrisă garanția poate declanșa o pierdere imediată sau, măi uzual, va rezulta în achiziția unei creanțe substandard, respectiv care este foarte probabil să genereze pierderi. Multe dintre aceste operațiuni sunt substitute directe de credit. Exemple și definiții ale celor mai tipice tipuri de expuneri din această categorie sunt prezentate mai jos. 1. Garanție: o operațiune a unei instituții de credit de a-și asuma obligațiile curente ale unei terțe părți și
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
de credit I. Garanții și obligații contingențe similare 1. Garanțiile și acceptările (care, în unele țări, sunt raportate în bilanț) sunt obligații prin care o instituție de credit își asumă riscul aferent unei terțe părți. Astfel, acestea sunt privite că substitute directe de credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui împrumut acordat împrumutatului final sau trasului instrumentului în cazul unei acceptări (risc maxim). 2. Tranzacțiile cu recurs, prin care o instituție de credit reține riscul de credit aferent
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
credit emitenta. 5. Warranties, indemnities și performance bonds sunt, în principiu, asemănătoare garanțiilor în sensul că riscul de credit constă în capacitatea unei terțe părți (clientul instituției de credit) de a-și îndeplini obligațiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties și indemnities prezintă caracteristici ale garanțiilor și ar trebui tratate că substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligație financiară existența, ci mai degrabă la
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
terțe părți (clientul instituției de credit) de a-și îndeplini obligațiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties și indemnities prezintă caracteristici ale garanțiilor și ar trebui tratate că substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligație financiară existența, ci mai degrabă la capacitatea unui client de a-și îndeplini obligațiile uzuale de activitate și sunt uneori referitoare la contracte specifice. Asemenea activități, considerate în mod
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170882_a_172211]
-
pct. 1 lit. a) subpct. 7 și pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicată va fi zero sau de 20%, în funcție de colateralul în discuție. Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afara bilanțului, reprezentate de garanții având caracterul substitutelor de credit și care sunt integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci care îndeplinesc condițiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu condiția ca garantul să beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral. 5
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
20 august 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 26 august 2004. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, guvernator București, 15 decembrie 2003. Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a acțiunilor și titlurilor parțial plătite; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
elemente purtătoare de risc maxim. Risc mediu: - credite documentare emise și confirmate; - garanții cunoscute pe plan internațional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare) cu caracter irevocabil, a căror scadenta inițială este mai mare de un an și a caror utilizare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
riscul. Neonorarea obligațiilor de plată de către contrapartida în numele căreia a fost scrisă garanția poate declanșa o pierdere imediată sau, măi uzual, va rezulta în achiziția unei creanțe substandard, respectiv care este foarte probabil să genereze pierderi. Multe dintre aceste operațiuni sunt substitute directe de credit. Exemple și definiții ale celor mai tipice tipuri de expuneri din această categorie sunt prezentate mai jos. 1. Garanție: o operațiune a unei instituții de credit de a-și asuma obligațiile curente ale unei terțe părți și
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
de credit I. Garanții și obligații contingențe similare 1. Garanțiile și acceptările (care, în unele țări, sunt raportate în bilanț) sunt obligații prin care o instituție de credit își asumă riscul aferent unei terțe părți. Astfel, acestea sunt privite că substitute directe de credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui împrumut acordat împrumutatului final sau trasului instrumentului în cazul unei acceptări (risc maxim). 2. Tranzacțiile cu recurs, prin care o instituție de credit reține riscul de credit aferent
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
credit emitenta. 5. Warranties, indemnities și performance bonds sunt, în principiu, asemănătoare garanțiilor în sensul că riscul de credit constă în capacitatea unei terțe părți (clientul instituției de credit) de a-și îndeplini obligațiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties și indemnities prezintă caracteristici ale garanțiilor și ar trebui tratate că substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligație financiară existența, ci mai degrabă la
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
terțe părți (clientul instituției de credit) de a-și îndeplini obligațiile, dar acestea nu sunt în general substitute directe de credit (în orice caz, unele instrumente de tipul warranties și indemnities prezintă caracteristici ale garanțiilor și ar trebui tratate că substitute de credit - risc maxim). Acestea nu se referă la o obligație financiară existența, ci mai degrabă la capacitatea unui client de a-și îndeplini obligațiile uzuale de activitate și sunt uneori referitoare la contracte specifice. Asemenea activități, considerate în mod
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170883_a_172212]
-
pct. 1 lit. a) subpct. 7 și pct. 1 lit. b) subpct. 11, ponderea aplicată va fi zero sau de 20%, în funcție de colateralul în discuție. Se va aplica o pondere de 50% elementelor din afara bilanțului, reprezentate de garanții având caracterul substitutelor de credit și care sunt integral garantate, în mod adecvat în opinia Băncii Naționale a României, cu ipoteci care îndeplinesc condițiile de la pct. 1 lit. c) subpct. 1, cu condiția ca garantul să beneficieze de un drept direct asupra unui asemenea colateral. 5
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
20 august 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 26 august 2004. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, guvernator București, 15 decembrie 2003. Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
Nr. 12. Anexă I CLASIFICAREA ELEMENTELOR DIN AFARA BILANȚULUI Risc maxim: - garanții având caracter de substitut de credit; - acceptări; - andosări de efecte care nu poartă numele altei instituții de credit; - tranzacții cu recurs; - scrisori de credit standby irevocabile având caracter de substitut de credit; - angajamente ferme de cumpărare la termen; - depozite forward forward; - partea neplătită a acțiunilor și titlurilor parțial plătite; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
elemente purtătoare de risc maxim. Risc mediu: - credite documentare emise și confirmate; - garanții cunoscute pe plan internațional sub denumirea de warranties, indemnities (inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
inclusiv tender bonds, performance bonds, customs bonds și tax bonds) și alte garanții care nu au caracter de substitut de credit; - acorduri de vânzare de active cu opțiune de răscumpărare; - scrisori de credit standby irevocabile care nu au caracter de substitut de credit; - facilități de credit neutilizate (angajamente de creditare, de achiziționare de titluri sau angajamente de furnizare de facilități de garantare ori acceptare) cu caracter irevocabil, a căror scadenta inițială este mai mare de un an și a caror utilizare
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
riscul. Neonorarea obligațiilor de plată de către contrapartida în numele căreia a fost scrisă garanția poate declanșa o pierdere imediată sau, măi uzual, va rezulta în achiziția unei creanțe substandard, respectiv care este foarte probabil să genereze pierderi. Multe dintre aceste operațiuni sunt substitute directe de credit. Exemple și definiții ale celor mai tipice tipuri de expuneri din această categorie sunt prezentate mai jos. 1. Garanție: o operațiune a unei instituții de credit de a-și asuma obligațiile curente ale unei terțe părți și
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]
-
de credit I. Garanții și obligații contingențe similare 1. Garanțiile și acceptările (care, în unele țări, sunt raportate în bilanț) sunt obligații prin care o instituție de credit își asumă riscul aferent unei terțe părți. Astfel, acestea sunt privite că substitute directe de credit, iar riscul de credit este echivalent celui aferent unui împrumut acordat împrumutatului final sau trasului instrumentului în cazul unei acceptări (risc maxim). 2. Tranzacțiile cu recurs, prin care o instituție de credit reține riscul de credit aferent
NORMA nr. 12 din 15 decembrie 2003 (*actualizată*) privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170881_a_172210]