6,959 matches
-
Constantinopol, după moartea tatălui, Marcel Proust îi scrie aceste rânduri deosebit de sensibile: „Am citit cu nesfârșita emoție și admirație în «la Revue de Paris», acele amintiri de copilărie dezrădăcinata”(ibid, p. 294). Sigur, obsesia dezrădăcinării a făcut și obiectul unei subtile ironii a lui André Gide . „Né à Paris d’un père Uzétien et d’une mère Normande, où voulez-vous Monsieur Barrès que je m’enracine?” (v. André Gide- A propos des Déracinés, datat din luna decembrie 1897 și publicat în
De la obsesia dezrădăcinării la visul Europei Unite by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/3539_a_4864]
-
de care, ca încredere în puterile poeziei, se simte încă apropiat. Citită în sine, ca reportaj, Elegia la pieirea Casei Scriitorilor nu e decât un text ocazional, cum sunt în literatura noastră destule. Ce mă surprinde pe mine e efectul subtil prin care dispoziția elegiacă e, de fapt, contrazisă cu instrumente ritmice. Melodia versurilor e una neverosimil de vioaie. Nu o dată, ea amintește de Dimov și de scenariile fantezist lingvistice ale acestuia, situate dincolo de bine și de rău. Mazilescu e surprins
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
ca formulă, în mod cert ca univers problematic. Ceea ce le leagă totuși pe dedesubt e sensibilitatea, rafinamentul riguros al scriiturii, plăcerea istorisirii și o anume nostalgie, discret pigmentată ironic, pentru fetișurile retro ale trecutului legat de prezent prin fire genealogice subtile. Textul din Toate bufnițele curge în flux continuu, la persoana întîi a evocării, fără dialoguri și fără ruperi de ritm. Scriitura este calmă, elaborată și bine strunită, de o frumusețe clasică, iar relatările - pline de naturalețe, fără a fi propriuzis
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
ce utile erau cărțile lui Ulici din seria Prima verba. Sau ce bine s-a inserat, la vremea ei, spre finele anilor ’80, rubrica lui Radu G. Țeposu «Cei ce vin», pe trunchiul căreia și-a construit apoi Istoria generației.” Subtile sunt și notațiile despre tehnicile prin care critica literară ar putea deveni parte a unui proces rațional de înțelegere și propagare a valorii: „... critica ar trebui să-și asume (mini)sintezele periodice asupra evoluției literare ca pe niște misii elementare
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
Tancredi și Clorinda din Ierusalimul eliberat, remarcă dezvoltată în Meteorologia lecturii (p. 130). Comentează versurile despre materialitatea sufletului (III, pp. 203-205) citate în original (p. 182). Cugetă la operația lucrețiană a spiritualizării lucrurilor prin transformarea materiei într-o materie mai subtilă (p. 227). Când descoperă că pomii au înflorit peste noapte, îi vin în minte versurile latinești de la începutul imnului către Venus (p. 346). Apreciază că Lucrețiu privește lucrurile de sus, din montgolfier, și percepe astfel doar suprafața lor, un joc
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
literatura și cultura națională prin opere și cărți referențiale. Disocierile și nuanțatele interpretări teologice din una din epistolele trimise lui Nicolae Steinhardt, precizările referitoare la poeta Zorica Lațcu și informațiile despre o nouă traducere a Bibliei, cum i se confesează subtilului istoric și critic literar Marin Bucur, completează fericit imaginea unui cărturar din stirpea celor aleși și deosebit de rari în cultura română. * Detroit, Michigan, U.S.A 20 august 1972 Stimate domnule Preda, Am primit primele exemplare din Poeme cu măști 1
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
urmei, figura lui stilistică definitorie asta este: enumerația prelungită pentru obținerea de extensii retorice și semnificante, cu deschideri în trepte, prin utilizarea de sinonimii parțiale și de alte tropisme ajutătoare, asociații varii, jocuri de limbaj, orice. De unde expresivitatea atît de subtilă, cu totul specială, a scriiturii prozatorului senzorialo-cerebral care a fost și rămîne, de un enorm talent și de o fabuloasă tenacitate, cum rar pe lume... Prezentare la Conferința națională „Gheorghe Crăciun: viața și opera”, organizată de Facultatea de Litere a
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
română, limba strămoșilor noștri daci după ce ai spurcat prin prezența sfanțul pământ al moților, al munților Apuseni, al sfintei Roșii Montane, locul de unde, acest binecuvântat și atât de iubit de Dumnezeu popor “își trage seva” de la strămoșii daci, prin energiile subtile lăsate de generațiile ancestrale, tocmai aici, la Roșia Montană!!!...M-ai uluit femeie că nu aveai cum să nu știi ce reprezinta Roșia Montană. Pentru moți, români, pentru omenire, la fel cum știi sigur de imensă furaciune a aurului Apusenilor
Gabriela Firea, terorizată de protestatarii anti-Roșia Montană: amenințări cu accidente, tăierea gâtului, soluții acide aruncate pe față by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35165_a_36490]
-
scriitor din aceeași generație, optzecistă, autorul romanului Ploile amare), scriitorul timișorean este un fin așa-zicând peisagist, atent la mișcările meteorolgice și de natură, care condiționează, la rândul lor, stările sufletești. Ar fi interesant de notat și faptul că atenția subtilă îndreptată către elementele de natură, însoțită și de finețe stilistică, se oprește întrucâtva la acești scriitori aparținând deja unei generații mai vechi, cu mai multă răbdare în privința observației (exteriorului), a detaliului în comparație cu prozatorii de după 2000. Și fiindcă a venit vorba
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
2004) elogiază, în definitiv, inteligența artistului, aflată dincolo de bine și de rău, dincolo de stânga și de dreapta. De asemenea, pagini pline de afecțiune intelectuală beneficiază și Cehov (la centenarul morții), Céleste Albaret (menajera lui Proust și unul din cei mai subtili „cititori” ai acestuia), Nabokov (cu al său roman Volșebnik, o anticipare a Lolitei), Sándor Márai (de altfel, literatura maghiară va mai reveni în discuție către finalul cărții), Claude Simon (a cărui proză, scrisă parcă exclusiv pentru a satisface gusturile criticii
Sufletul cărților by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3808_a_5133]
-
amenințări. Imaginând un scenariu macabru inițiat de KGB pentru a recicla politic țările estice, Culianu a afirmat în texte corozive precum Fantapolitica ori Cea mai proastă inteligență că România s-a aflat, în continuare, după ’89, sub dictatura mult mai subtilă a clicii iliesciene, ceea ce a dus la prelungirea eșecurilor politice, sociale și culturale ale concetățenilor săi. Supercomputerul rusesc al lui Andropov a inventat universuri posibile, alternative de schimbare în țările satelit, punând oameni ca Iliescu și Brucan în funcții-cheie și
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
o necunoscută, în orice caz mult mai puțin familiară decât Simone Signoret. Stabilită în anii '20 în capitala Franței, iată că trei decenii mai târziu, obârșia sa românească nu era uitată de către colegii de breaslă, ceea ce spune ceva despre echilibrul subtil dintre asimilare și păstrarea identității. A rămas Elvira Popescu o metecă? Probabil că tocmai menținerea acestui specific - provenit de altundeva - a făcut ca atât ea, cât și marii intelectuali români de la Paris din trecut să se poată afirma cu atât
Simone Signoret la București by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/9360_a_10685]
-
marcarea aproape sfidătoare a contextului de lagăr socialist. Discursul informatorului, pus sub auspiciile pluralului instituționalizat („presupunem că...”, „nu putem să...”) și ale impersonalului securistic („despre frate nu se știe nimic”), e dus într-un regim comic, de aparență suprarealistă. Suprarealismul subtil infiltrat și mai consistent pentru cititorul tînăr de azi este chiar realismul de ieri, în care „șuncile aurii ale Occidentului” au sens pe fondul penuriei generalizate din România Socialistă și în care „tonomatul ce refuză moneda” semnalizează un artist ce
Destabilizatorul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3838_a_5163]
-
calcul. Firește că se simțea rău, oricine își fractura șoldul la vârsta asta se simțea rău, dar nu asta voiseră să spună vorbele ei; parcă era un pact tăcut între ei doi: victime simțindu-se și mai vinovate prin felul subtil de a se înțelege.
Andrés Barba: Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3767_a_5092]
-
Se întâmpla ceva asemănător la prelegerile ei. Unora dintre colegii mei li se păreau oarecum fade, o simplă povestire a vieții și operei scriitorului abordat. Nu băgau de seamă că, atunci când „povestea”, doamna Comorovski făcea de fapt o analiză foarte subtilă, chiar dacă nu întotdeauna explicită, a celor expuse. Nu o interesau datele erudite și cultura în sine, ci „pietrele pentru templu”. Pleca întotdeauna de la un fapt, de la un text concret, pe care „îl despica în patru”, arătându-ni-l deodată în
Lamento pentru o profesoară by Ileana Bucurenciu () [Corola-journal/Journalistic/3619_a_4944]
-
Alexandru Ruja Posesorul unei culturi vaste,al unei capacități de sinteză surprinză toare și a unui subtil simț al teoretizării, dublate de o memorie devenită proverbială și un talent remarcabil, Ovidiu Cotruș se înscrie în rândul celor mai ingenioși și profunzi critici și teoreticieni ai literaturii române din a doua jumătate a veacului trecut. Precocitatea intelectuală a
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
sunt cuceritori virtuali. Nu fugi de ceilalți ca să treci neobservat, ci ca să te pui în valoare. În România, Noica a jucat rolul unui cuceritor. Solitudinea lui n-a reprezentat o abdicare, ci un triumf. Am fost totdeauna mirat că spirite subtile, cultivate, țin cu orice preț să-și facă discipoli, să se retragă în singurătate și să le aștepte pelerinajul. Acest fel de orgoliu mă depășește, tot așa cum mă depășește solitudinea în comun. N-am petrecut în viața mea decât trei
Un text inedit by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3643_a_4968]
-
se interesează prea mult de ceilalți. Nu ne-am întâlnit niciodată fără să-mi reproșeze că fac ceea ce fac sau, mai precis, că sunt ceea ce sunt. Cenzor înnăscut, adesea din convingere și cu sinceritate, dar, la fel de des, dintr-un sadism subtil și infinit de complex. „Călău” în Paradis, spirit fascinant și coroziv. Aceste contradicții nu erau lipsite de farmec și făceau din el un hărțuitor delicat, atrăgător și inclasabil, o apariție unică, mai nimerită într-o civilizație rafinată și decadentă decât
Un text inedit by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3643_a_4968]
-
rămâi înmărmurit. Nu atât prostia mă izbește, cât naturalețea ei. O dă ca pe o evidență. Nu-mi permit asemenea îndrăzneli. Nu spun că Borges nu-i grozav. Spun că pentru mine nu-i grozav. Știu, scrie foarte bine, e subtil, erudit, câte și mai câte... Nu mă plictisește cu plictiseala aceea nobilă cu care mă plictisesc unii mari scriitori. Mă plictisește, pur și simplu, cu sofisticăriile lui. S-ar putea, chiar, să nu mă înșel. Altfel cum să înțeleg de ce
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
mai dezbătute declarații ale lui Crin Antonescu din interviul de luni, difuzat de B1 Tv, a fost cea referitoare la prezidențiale și serviciile secrete. Blogerul ”Cepeca” a remarcat cum a distorsionat presa portocalie această afirmație a liberalului, într-o tentativă subtilă de a dezinforma. ”Eu, să nu-mi cereți detalii că eu chiar nu le am, eu cred că există presiuni și din afara partidului, nu numai din interiorul partidului. Eu cred că există presiuni poate și din zona unor oameni influenți
Antonescu la B1TV-Nuanța care a scăpat presei, sesizată de un bloger by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34088_a_35413]
-
însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte recentă Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă.Monografia
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
în foarte cunoscutul Is There a Text in this Class. The Authority of Interpretive Communities). În România, conceptul a fost asimilat relativ rapid în mediile academice, căpătând, mai ales după 1990, carura unui termen-umbrelă și devenind automat dintr-o soluție subtilă, particulară, una așa-zicând „tare”, încărcată de generalitate. Ar fi interesant de reconstituit întrun minimum de paragrafe modul în care Stanley Fish însuși a lansat pe piața ideilor această noțiune. Eseul în cauză pleca de la o lucrare de referință, editată
Câte ceva despre cenacluri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3161_a_4486]
-
care se sacrifică pentru un ideal și martirii care dispar pentru o credință nu găsesc înțelegere în ochii unui spirit ca al lui Sirin. La astfel de naturi spilcuite, accentul cade pe eleganța expresiei și pe cochetăria unei vieți de subtilă comunicare mondenă, homosexualul fiind un satir scăpătat, căruia predispozițiile feminine i-au neutralizat efectul testosteronului. În loc de gladiatori cucerind masele dăm peste efebi ascultînd Bach și citind Gide, în loc de aristocrați răsturnînd sisteme metafizice întîlnim teoreticieni ai Portretului lui Dorian Gray. Tot
Warme Brüder by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3183_a_4508]
-
bețișoarele chinezești. Paul este de părere că aceste instrumente - vezi teoria lui despre pelicula de maximum 11 minute -, influențează atât modul de a găti, cât și conținuturile, adică reflexele mentalitare. Interesantă, dar inconsistentă, teoria sa culturală se clatină la interogațiile subtile ale Alinei. Cel mai interesant episod este însă acela în care autenticitatea este pusă surprinzător sub semnul întrebării. La masa celor doi apare un alt regizor, Laurențiu (Alexandru Papadopol), prieten cu Paul și care, vizibil interesat de Alina, sugerează asemănarea
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
Decameronului. Săpăturile intertextuale au făcut posibilă identificarea în țesutul operei a unor eșantioane extrase din textele clasice și a unor fire în filigran de matrice filosofică; exact cînd, în paralel, săpăturile tot mai atente în biblioteci și cunoașterea tot mai subtilă a scriiturii lui au permis identificarea cărților (măcar a unora dintre ele) ce i-au trecut prin mînă, descoperind bogăția și cît de neconvențională îi era biblioteca (a cunoscut mai mulți clasici decît Petrarca s-a scris), precum și atenția constantă
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]