6,023 matches
-
Secolul 20”, „Viața românească”, „România literară”, „Adevărul literar și artistic”, ca și în publicații din Rusia, Franța, Italia, Olanda. De la Demon la Luceafăr (1979) este o bună introducere didactică în analiza unui motiv fecund, aria de investigare fiind precizată din subtitlu: Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european. Un excurs preliminar definește conceptul „daimon” - caracter vag, nesupus figurativului, aparținând zonei obscure a simțămintelor, spirit înzestrat totodată cu însușiri aparținând naturii umane. Ipostaze veterotestamentare și gnostice sunt convocate pentru a contura
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
în traducerea lui D. Anghel și St. O Iosif). Se tipăresc constant partituri muzicale pentru copii sub îngrijirea compozitorului G. Kiriac, precum și benzi desenate. Revista republică toate poveștile lui Ion Creangă. După o întrerupere de doisprezece ani, L. c. reapare cu subtitlul „Publicațiune educativă pentru copii și tineret” și sub aceeași conducere, dar cu un comitet de redacție compus din C. Rădulescu-Motru, Victor Eftimiu, Eugen Boureanul, G.M. Vlădescu, C. Angelescu, Marin Sulică. Un nou articol-program face apel la micii cititori și la
LUMEA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287880_a_289209]
-
GAUDEAMUS, publicație editată de Institutul Pedagogic din Oradea, apărând lunar din 1969 până în 1973, cu subtitlul „Revistă studențească de cultură”. Redactor-șef este Sever Dumitrașcu, secretar general de redacție - Ion Ghiur, redactori-șefi adjuncți - Florin Druță și Ioan Derșidan. Rubrici: „Pagini din istoria patriei”, „O pagină de filosofie”, „Poezie și proză”, „Cronica arheologică”, „Minutul studențesc”, „Reportaj”, „Omicron
GAUDEAMUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287174_a_288503]
-
, periodic de cultură apărut la Bacău, lunar, între 1969 și 1973, cu subtitlul „Revista Asociației Studenților din Institutul Pedagogic Bacău”. Colectivul redacțional e format din Valerian Ciubotaru, Octav Eduard Lungu (redactor-șef), Valentin Tudose (redactor-șef adjunct), Ghiță Procopie (secretar de redacție) și George Dumitrescu (redactor). Rubrici: „Cercetări studențești”, „Cărți și autori”, „Proză
GAUDEAMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287175_a_288504]
-
GÂNDURI NOI, publicație apărută la Craiova, lunar, între februarie-mai 1927 și mai-iulie 1928, cu subtitlul „Revistă social-literară”. Redactor este Ion Popescu-Puțuri. În cele patru pagini ale publicației, alături de Ion Popescu Puțuri, care semnează articole, schițe, poezii, recenzii, apar frecvent semnăturile lui Traian Mateescu, Ion Pas, Ilie Păsculescu, Eugen Relgis, Dem. Bassarabeanu, Mihail Cruceanu și, sporadic
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
GAZETA BUCUREȘTILOR, cotidian apărut la București de la 12 decembrie 1916 până la 18 iunie 1918, în succesiunea ziarului „Adevărul”, având subtitlul „Ediție de război sub ocupațiunea germană”. Redactor-șef este un anume sublocotenent K. Dammert. Importanța G.B., publicație politică, în evoluția literaturii române a fost mult exagerată. Gazeta poate totuși constitui o sursă de informare de prim ordin pentru istorici, prozatori
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
GAZETA DE DUMINICĂ, publicație apărută la Șimleu Silvaniei de la 3 ianuarie 1904 până la 18 ianuarie 1911, cu subtitlul „Organ politic și cultural independent”. Proprietar editor era Ioan P. Lazăr, iar redactori responsabili au fost pe rând Ion Pop-Reteganul, Victor Deleu, Dionisie Stoica. În perioada 1906-1907, subtitlul devine „Organ național politic și cultural independent”. Revistă sămănătoristă, G. de d.
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
la Șimleu Silvaniei de la 3 ianuarie 1904 până la 18 ianuarie 1911, cu subtitlul „Organ politic și cultural independent”. Proprietar editor era Ioan P. Lazăr, iar redactori responsabili au fost pe rând Ion Pop-Reteganul, Victor Deleu, Dionisie Stoica. În perioada 1906-1907, subtitlul devine „Organ național politic și cultural independent”. Revistă sămănătoristă, G. de d. se autodefinește printr-un articol-program, intitulat Cuvântul nostru, semnat de un grup de cărturari din regiune, în care se afirmă: „Nu se poate să trăim în nepăsarea în
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
, periodic social și cultural apărut la Cluj, săptămânal, între 8 decembrie 1927 și 13 februarie 1928, având subtitlul „Organul Sindicatului Presei Române din Ardeal”. Revista conține rubricile „Mișcarea culturală și artistică”, „Discuții libere și anchete obiective”, „Viața orașelor din Ardeal și Banat”, „Probleme de politică internă”, „Știri și fapte de peste hotare”, „Viața economică și financiară”, „Diferite noutăți și
GAZETA GAZETARILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287196_a_288525]
-
GÂNDIREA, revistă de cultură, apărută la Cluj și București de la 1 mai 1921 până în iulie 1944. Perioada clujeană (în care, până la 1 iunie 1922, publicația poartă subtitlul „Literară, artistică, socială”) se încheie la 5 decembrie 1922. În București, G. și-a întrerupt apariția din iunie 1933 până în octombrie 1934. Bilunară în primii patru ani, revista a apărut după aceea lunar. Redactorii ei sunt, la Cluj, Cezar Petrescu
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 22 septembrie 1946 și 1 ianuarie 1948. Redactor responsabil este N. Firoiu. De la numărul 57/1947 își schimbă titlul în „Mondial Magazin”, având subtitlul „Singura revistă de reportaj din România”. Publicație caracteristică pentru perioada de bolșevizare a societății românești, G.f. ilustrează cum rezistența intelectualilor poate lua forme paradoxale, constând chiar în atacarea unor subiecte considerate subversive sau în comentarea unor autori socotiți indezirabili. Multe
GAZETA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
, periodic apărut la București, lunar, între 1 iunie și 1 septembrie 1930, cu subtitlul „Foaie literară”, fără menționarea comitetului de redacție. Publică versuri Dem. Bassarabeanu, C. Teodorescu, Dumitru Cosma. George Acsinteanu semnează un fragment din romanul Piatra neagră, intitulat Cărbune cu șapte colțuri, Al. Al. Leontescu recenzează, sub titlul Roman simbolic, cartea Am ucis
GENERAŢIA MEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287212_a_288541]
-
, periodic politic și cultural apărut la Oradea, zilnic, între 15 iulie 1929 și 31 iulie 1940, sub direcția lui George A. Petre, de la numărul 563/1931, redactor responsabil fiind A. Bârnă. De la numărul 564/1931, publicația are subtitlul „Organ de afirmare națională”, la care, de la numărul 1414/1935, se adăuga mențiunea „Apare sub conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu încredere!, mărturisește intenția editorilor de a face
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
sunt supuse la carantină; cum s-ar putea scriitorul dezinteresa de rezultatele unei lupte în care pielea lui este în joc?” Iar în 1948, în revista „Flacăra”, Ion Călugăru, unul dintre prietenii lui, publica o cutremurătoare evocare, Tactica groazei, cu subtitlul Cea din urmă povestire a poetului ars de viu : „Era în privirea lui ceva ce însemna că-și ia rămas-bun de la mine. Privirea aceasta hotărâtă, bărbătească, era testamentul lui, îmi dădea a înțelege că nu moare tremurând, ca un fricos
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
propus de Cornel m-a inhibat puțin. L-am perceput ca pe un test pentru noi, Întrucât mie nu mi se pare că este un text doar despre Humboldt. Humboldt este un pretext. Întrebarea mea este cum poate fi acoperit subtitlul acestui text care sună așa: preliminarii speculative la starea de postmodernitate. Pentru că nicăieri nu mai apare cuvântul postmodernitate În text, În afara acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este un text doar despre Humboldt. Humboldt este un pretext. Întrebarea mea este cum poate fi acoperit subtitlul acestui text care sună așa: preliminarii speculative la starea de postmodernitate. Pentru că nicăieri nu mai apare cuvântul postmodernitate În text, În afara acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestui subtitlu. Pe de altă parte, vreau să verific În ce măsură tu, Cornel, răspunzându-mi la această Întrebare, răspunzi și intuiției mele după care textul tău este o provocare și un test pentru noi, cei care dezbatem la Phantasma. Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cornel Vâlcu: Subtitlul nu este al capitolului, ci al cărții (Pod cu trei capete. Preliminarii speculative la starea de postmodernitate), În care capitolul acesta (Humboldt) este după fenomenologie și Înainte de Coșeriu. Ruxandra Cesereanu: Atunci În ce măsură acest capitol slujește unui asemenea subtitlu? Și viceversa. Ce caută aici postmodernitatea? Sau este vorba despre un cuvânt-valiză? Cornel Vâlcu: Capitolul acesta, În Întregul lui, ar intra undeva la o declarație de tipul: cred că suntem prea grăbiți În a discuta teoretic postmodernitatea, fără a fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a face vizibile teritoriile, spațiile de discurs pe care această teorie le conturează. Ea pornește din fenomenologie și, ca atare, o mare parte din limbaj are rădăcini fenomenologice, dar trece prin și dincolo de esteticile fenomenologice, cum se vede din subtitlul cărții, și merge mai departe pentru a vorbi de niște zone care au preocupat și câțiva poststructuraliști, au preocupat și câțiva fenomenologi târzii, care nici nu știu dacă mai pot fi numiți fenomenologi, deși pornesc de la tradiția secolului XX, care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, publicație apărută la București săptămânal, între 13 martie 1910 și 15 iunie 1913, 1 ianuarie și 7 august 1916 și zilnic, între 5 octombrie 1913 și 5 martie 1914, 26 aprilie 1925 și 9 septembrie 1940. Subtitlul „Revistă săptămânală” devine, în 1911, „Revistă literară, politică, economică și socială”. Directori sunt N.D. Cocea (1913-1914, 1925) și I. Vinea (1930-1940), care anterior funcționase ca prim-redactor (1925-1926). Comitetul de redacție, în 1912, este format din N. D. Cocea, Toma
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
FĂCLIA, revistă apărută la București, bilunar, între 15 noiembrie 1915 și 1 martie 1916. Revista, purtând subtitlul „Literară, teatrală, artistică”, se vrea „de pură manifestare artistică, dezbrăcată de orice năzuinți materiale”. Poezie argheziană este publicată în primele trei numere, cu Psalmul de taină, Nehotărârea și versuri din ciclul Agate negre, alături aflându-se producțiile poetice ale lui
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul în Valori și echivalențe umanistice (1973), impunând trăsătura distinctivă, anunțată în subtitlu: excurs critic și comparatist. Organizată în trei diviziuni, materia își păstrează unitatea punctelor de vedere și a finalității, în pofida diversității tematice și a criteriilor interpretative aparent derutante. În fiecare studiu, tratând despre interferențe și paralelisme între curente, scriitori, opere, idei
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
FALANGA, revista care a apărut la București lunar, între 25 decembrie 1937 și 20 ianuarie 1941, cu subtitlul „Muncă - naționalism - creștinism”, director fiind I. Mateescu-Mate; de la numărul 20/1940 director e Horia Filip, iar subtitlul devine „Săptămânal scris în duhul omului nou”. Orientarea este pronunțat de dreapta, revista dorindu-și a fi „un bici de foc [ce] va
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
FALANGA, revista care a apărut la București lunar, între 25 decembrie 1937 și 20 ianuarie 1941, cu subtitlul „Muncă - naționalism - creștinism”, director fiind I. Mateescu-Mate; de la numărul 20/1940 director e Horia Filip, iar subtitlul devine „Săptămânal scris în duhul omului nou”. Orientarea este pronunțat de dreapta, revista dorindu-și a fi „un bici de foc [ce] va lovi fără cruțare” (I. Mateescu-Matei, Trezește-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
FAPTĂ TRANSILVĂNEANĂ, publicație apărută la Cluj-Napoca, neregulat, între august 1990 și septembrie 1992, având subtitlul „Revistă independentă a artelor și meseriilor”. Director: Constantin Zărnescu. Revista își propune să reflecte realitatea postrevoluționară și să insiste asupra schimbărilor produse în țară. Colaborează cu poezie Ion Anghel, Ion Arcaș, Horia Bădescu, Petre Bucșa, Ioan Biriș, Adrian Popescu, Rodica
FAPTA TRANSILVANEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286952_a_288281]