16,268 matches
-
Se debitează cu sumele virate de alte subunități ale băncii în contul clienților, sumele plătite prin BNR pentru titulari ai subunităților. Se creditează cu sumele virate de alte subunități ale băncii din contul clienților, sumele prin BNR de la clienți ai subunităților. Soldul debitor sau creditor reflectă sume privind decontările intrabancare. Exemple de operațiuni contabile 1. plata unei sume de către un client către alt client ce are cont deschis la o altă sucursală bancară Din necesitatea de asigurare a unor resurse suplimentare
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
modalitatea de calcul al obligațiilor Și creanțelor fiecărei societăți bancare față de toate celelalte societăți bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe bază netă; societatea bancară reprezintă orice societate bancară autorizată de Banca Națională a României; unitatea bancară reprezintă o subunitate a unei societăți bancare, unitate autorizată de Banca Națională a României; 32 unitatea bancară inițiatoare reprezintă unitatea bancară care ordonă o plată fără numerar pentru contul unui client al său, sau în numele Și în contul său propriu, aând astfel inițiativa începerii unei operațiuni
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
înregistrarea diferenței de curs nefavorabile la operațiuni în devize 6061 = 3722 Cheltuieli din diferențe contravaloarea poziției de schimb De curs valutar aferente tranzacțiilor în valută 9. înregistrarea cotei-părți de cheltuieli din operațiunile de exploatare bancară efectuate în comun cu alte subunități ale băncii 6092 = % Cota parte de cheltueili 377 Pentru operațiunile de cheltuieli de plătit Exploatare bancară 341 Efectuate în comun decontări intrabancare 190 Conturile din grupa 61 Cheltuieli cu personalul cuprind cheltuielile efectuate de bancă pentru remunerarea personalului sub forma
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
bancare la întocmirea următoarelor register: registrul jurnal; 5 Legea nr.58/1998 (*actualizată*), (**repubilcată*), art.77,78,79,80. 15 registrul inventar; registrul “cartea mare”. Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie ținut la centrala băncii Și la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El înregistrează în ordine cronologică operațiunile patrimoniale, ținând cont de data de intrare sau întocmirea a documentelor. Registrul jurnal este ținut sub forma unui registru jurnal general Și a unor registre jurnale auxiliare (Jurnalul operațiunilor zilei, Recapitulația
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
toate elementele patrimoniale de activ Și de pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanț. Înregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, întocmite în conformitate cu normele legale. Registrul inventar se ține centralizat Și la nivelul fiecărei subunități bancare. Registrul „cartea mare” este un document contabil obligatoriu, întocmit de centrala băncii Și toate subunitățile cu contabilitate proprie, în care se înscriu lunar, pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în registrul jurnal auxiliar „Recapitualția pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
Înregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, întocmite în conformitate cu normele legale. Registrul inventar se ține centralizat Și la nivelul fiecărei subunități bancare. Registrul „cartea mare” este un document contabil obligatoriu, întocmit de centrala băncii Și toate subunitățile cu contabilitate proprie, în care se înscriu lunar, pentru fiecare cont, înregistrările efectuate în registrul jurnal auxiliar „Recapitualția pe conturi a jurnalelor operațiunilor zilei”, stabilindu-se situația fiecărui cont: sold inițial, rulaj debitor, rulaje creditoare Și sold final. Datele înscrise
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
client 101 = 2511 Casa conturi curente 2. constituirea unui depozit la termen prin depunerea de numerar 101 = 2532 Casa depozite la termen 3. obținerea de numerar de la BNR 101 = 1111 Casa cont curent BNR 4. transfer de numerar de la alte subunități ale băncii 101 = 341 Casa decontări intrabancare 5. retragerea de numerar din cont 2511 = 101 Conturi curente casa 6. lichidarea unui depozit la termen 2532 = 101 Depozite la termen casa 7. lichidarea unui depozit la vedere 2531 = 101 Depozit la
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
depozit la vedere 2531 = 101 Depozit la vedere casa 8. plata dobânzii la un cont la vedere 2537 = 101 Datorii atașate casa 27 9. sume depuse la BNR 1111 = 101 Cont curent BNR casa 10. transfer de numerar către alte subunități ale băncii 341 = 101 Decontări intrabancare casa 11. înregistrarea unui minus în caserie 3556 = 101 Alți debitori diverși casa 2.2. Contabilitatea decontărilor inter Și intrabancar Relații dintre societățile bancare se pot împărți în: Relații intrabancare - ce au la bază
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
alimentări ale conturilor de corespondent, depozitele deschise la alte bănci. Soldul debitor reflectă disponibilul din contul curent la BNR. Contabizarea operațiunilor cu ajutorul contului 342 Decontări intrabancare, după funcția contabilă este un cont bifuncțional. Se debitează cu sumele virate de alte subunități ale băncii în contul clienților, sumele plătite prin BNR pentru titulari ai subunităților. Se creditează cu sumele virate de alte subunități ale băncii din contul clienților, sumele prin BNR de la clienți ai subunităților. Soldul debitor sau creditor reflectă sume privind
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
disponibilul din contul curent la BNR. Contabizarea operațiunilor cu ajutorul contului 342 Decontări intrabancare, după funcția contabilă este un cont bifuncțional. Se debitează cu sumele virate de alte subunități ale băncii în contul clienților, sumele plătite prin BNR pentru titulari ai subunităților. Se creditează cu sumele virate de alte subunități ale băncii din contul clienților, sumele prin BNR de la clienți ai subunităților. Soldul debitor sau creditor reflectă sume privind decontările intrabancare. Exemple de operațiuni contabile 1. plata unei sume de către un client
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
cu ajutorul contului 342 Decontări intrabancare, după funcția contabilă este un cont bifuncțional. Se debitează cu sumele virate de alte subunități ale băncii în contul clienților, sumele plătite prin BNR pentru titulari ai subunităților. Se creditează cu sumele virate de alte subunități ale băncii din contul clienților, sumele prin BNR de la clienți ai subunităților. Soldul debitor sau creditor reflectă sume privind decontările intrabancare. Exemple de operațiuni contabile 1. plata unei sume de către un client către alt client ce are cont deschis la
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
Se debitează cu sumele virate de alte subunități ale băncii în contul clienților, sumele plătite prin BNR pentru titulari ai subunităților. Se creditează cu sumele virate de alte subunități ale băncii din contul clienților, sumele prin BNR de la clienți ai subunităților. Soldul debitor sau creditor reflectă sume privind decontările intrabancare. Exemple de operațiuni contabile 1. plata unei sume de către un client către alt client ce are cont deschis la o altă sucursală bancară 2511 = 341 Conturi curente/platitor decontări intrabancare 2
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
modalitatea de calcul al obligațiilor Și creanțelor fiecărei societăți bancare față de toate celelalte societăți bancare participante la compensare, modalitate care stă la baza decontării pe bază netă; societatea bancară reprezintă orice societate bancară autorizată de Banca Națională a României; unitatea bancară reprezintă o subunitate a unei societăți bancare, unitate autorizată de Banca Națională a României; 32 unitatea bancară inițiatoare reprezintă unitatea bancară care ordonă o plată fără numerar pentru contul unui client al său, sau în numele Și în contul său propriu, aând astfel inițiativa începerii unei operațiuni
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
comunicarea permanentă frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea transnațională are loc într-o organizație transnațională permanentă. Pentru analiza acestui stadiu au fost aleși opt indicatori 120: posibilitatea aderării individuale, existența subunităților, includerea subunităților în procesul decizional, componența organelor (congres, birou...), luarea de decizii în aceste organe (congres, birou, reuniunea liderilor...), domeniile de competență, utilizarea simbolurilor comune care trimit la teme generale de identitate (partidele membre ale unei federații intră în competiție
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
frecventă constituie principalul indicator al acestei faze119. Oskar Niedermayer consideră că în faza de cooperare interacțiunea transnațională are loc într-o organizație transnațională permanentă. Pentru analiza acestui stadiu au fost aleși opt indicatori 120: posibilitatea aderării individuale, existența subunităților, includerea subunităților în procesul decizional, componența organelor (congres, birou...), luarea de decizii în aceste organe (congres, birou, reuniunea liderilor...), domeniile de competență, utilizarea simbolurilor comune care trimit la teme generale de identitate (partidele membre ale unei federații intră în competiție sub același
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
din faza de cooperare (partea a II-a). Tabel sintetic cuprinzînd diferitele faze de interacțiune partinică și indicatorii pentru examinarea lor I. Faza de contact Lipsa organizării transnaționale permanente Comunicare permanentă frecventă II. Faza de cooperare Posibilitatea aderării individuale Existența subunităților Includerea subunităților în procesul decizional Componența organelor (congres, birou etc.) Luarea de decizii în organe Domenii de competență Utilizarea simbolurilor comune Mijloace financiare proprii Posibilitatea de a formula politici comune III. Faza de integrare Formularea de politici comune Organizare electorală
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de cooperare (partea a II-a). Tabel sintetic cuprinzînd diferitele faze de interacțiune partinică și indicatorii pentru examinarea lor I. Faza de contact Lipsa organizării transnaționale permanente Comunicare permanentă frecventă II. Faza de cooperare Posibilitatea aderării individuale Existența subunităților Includerea subunităților în procesul decizional Componența organelor (congres, birou etc.) Luarea de decizii în organe Domenii de competență Utilizarea simbolurilor comune Mijloace financiare proprii Posibilitatea de a formula politici comune III. Faza de integrare Formularea de politici comune Organizare electorală Organizare politică
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care ține de criza comunitară din 1965. Refuzul Franței de a participa la instituțiile europene politica scaunului gol a subminat entuziasmul social-democraților față de instituționalizarea cooperării partinice 286. Tabel: faza de contact a PSCE (1957-1973) Faza de contact PSCE (1957-1973) 1. Subunități Congres Birou de Legătură Secretariat Da Da Da 2. Subunități și componență Congres Birou de Legătură Secretariat Proporționalitate Egalitate S 3. Subunități și proces decizional Congres Birou de Legătură Secretariat NC Unanimitate NS 4. Domenii de competență Congres Birou de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a participa la instituțiile europene politica scaunului gol a subminat entuziasmul social-democraților față de instituționalizarea cooperării partinice 286. Tabel: faza de contact a PSCE (1957-1973) Faza de contact PSCE (1957-1973) 1. Subunități Congres Birou de Legătură Secretariat Da Da Da 2. Subunități și componență Congres Birou de Legătură Secretariat Proporționalitate Egalitate S 3. Subunități și proces decizional Congres Birou de Legătură Secretariat NC Unanimitate NS 4. Domenii de competență Congres Birou de Legătură Secretariat Fixarea orientărilor politice Organizarea și fixarea orientărilor politice
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
față de instituționalizarea cooperării partinice 286. Tabel: faza de contact a PSCE (1957-1973) Faza de contact PSCE (1957-1973) 1. Subunități Congres Birou de Legătură Secretariat Da Da Da 2. Subunități și componență Congres Birou de Legătură Secretariat Proporționalitate Egalitate S 3. Subunități și proces decizional Congres Birou de Legătură Secretariat NC Unanimitate NS 4. Domenii de competență Congres Birou de Legătură Secretariat Fixarea orientărilor politice Organizarea și fixarea orientărilor politice NS 5. Folosirea simbolurilor Siglă 6. Mijloace financiare proprii NC S specificat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a fost din nou ridicată la Congresul de la Bruxelles (2004) de Poul Nyrup Rasmussen 310 și de PSF, care susțin adeziunea directă și individuală la PSE, fără obligația de a fi membru al unui partid național 311. 5.3.2. Subunități și componențe În analiza fazei de contact, am arătat că PSCE s-au dotat cu structuri rudimentare, precum Congresul, Biroul și Secretariatul. Componența Biroului este fidelă sieși: egalitatea reprezentării între diferiții componenți. Folosind consensul sau majoritatea simplă, va fi mai
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
decepțiile sînt legate de coordonarea politică cu grupul socialist din Parlamentul European, reprezentații socialiști în administrații sau putătorii de cuvînt respectivi 327. Tabel: faza de cooperare a UPSCE (1974-1992) Faza de cooperare I UPSCE (1957-1973) 1. Adeziunea individuală Nu 2. Subunități Birou/Președinție Congres Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Da Da Da Da (informal) Da (informal) 3. Subunități și componență Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Proporționalitate Egalitate NS Egalitate Egalitate 4. Subunități
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
respectivi 327. Tabel: faza de cooperare a UPSCE (1974-1992) Faza de cooperare I UPSCE (1957-1973) 1. Adeziunea individuală Nu 2. Subunități Birou/Președinție Congres Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Da Da Da Da (informal) Da (informal) 3. Subunități și componență Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Proporționalitate Egalitate NS Egalitate Egalitate 4. Subunități și proces decizional Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Consens majoritate de 2/3 majoritate
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Subunități Birou/Președinție Congres Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Da Da Da Da (informal) Da (informal) 3. Subunități și componență Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Proporționalitate Egalitate NS Egalitate Egalitate 4. Subunități și proces decizional Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de partid Grup de lucru Consens majoritate de 2/3 majoritate simplă Consens majoritate simplă NS Consens În funcție de aprecierea președintelui 5. Domenii de competență Congres Birou/Președinție Secretariat Conferința liderilor de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cîștigat a doua zi la limită, cu 163 de voturi contra celor 157 pentru omologul său italian, într-o ambianță relativ încordată. El a devenit noul președinte al PSE, în vreme ce Amato este, în consecință, senior vice-president. 5.3.3. Încorporarea subunităților în procesul decizional Cînd abordăm tema încorporării subunităților în procesul decizional al partidului european, trebuie să avem în vedere două dimensiuni ale analizei. Prima ține de relația triunghiulară dintre partidele membre, federație și grupul politic socialist din Parlamentul European. După
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]