5,001 matches
-
pugnitive (care lovesc oponentul). * Sunt dependente de împrejurări politico-militare favorabile și de crearea unor condiții strategice favorizante. Sunt posibile și alte faze care ar putea fi parcurse, dar după părerea noastră, ele ar putea fi incluse într-una dintre cele succint prezentate mai sus. Un posibil model de construire al unui sistem militar operațional modern este prezentat în tabelul de mai jos: FAZE (ETAPE) ACTIVITĂȚI, ACȚIUNI ȘI MĂSURI CU CARACTER MILITAR CARE TREBUIE URMĂRITE LA CONSTITUIREA SISTEMULUI Cunoașterea și explicarea fenomenelor
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
creează, în general, o aversiune față de autoritatea care a cauzat pagubele și nu față de gruparea teroristă. În al treilea rând, populația tinde să se adapteze și condițiilor neprielnice, creându-și mecanisme de supravițuire: raționalizarea resurselor critice, crearea de stocuri etc. Succintă menționare a efectelor pedepsirii militare a grupărilor teroriste ne duce la concluzia că această strategie are, în general, efecte adverse celor așteptate. Analiza celor patru strategii ale coerciției militare relevă fie limitele acestora în relație cu terorismul, fie costurile extrem de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acțiunilor de combatere. În ceea ce privește reanalizarea planului, această etapă cuprinde două faze: revederea planului și evaluarea/reevaluarea planului. Revederea planului cuprinde două aspecte distincte: revederea permanentă, concomitent cu desfășurarea acțiunilor de combatere și revederea periodică. Conținutul acestei faze poate fi prezentat, succint, conform schemei următoarei scheme: Pe timpul fazei de reanalizare a planului cu măsurile de combatere se vor mai întreprinde: executarea revederii planului comitent cu desfășurarea acțiunilor de combatere; executarea revederii periodice; executarea unor exerciții simulate sau aplicații asistate de calculator; executarea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
la médiologie, capitolul al II-lea, R. Debray va acorda mai mult spațiu "radioscopiei unui clișeu", și anume celebrei formule "the medium is the message" (mijlocul este mesajul). Pentru a înțelege demarcațiile dintre cele două teorii este bine să reamintim succint cîteva puncte de reper ale mcluhanismului. McLuhan consideră că toate mijloacele, indiferent de mesajul pe care îl poartă, au o influență capitală asupra omului și a societății, ele avînd o definiție largă în opinia sa, "incluzînd absolut orice tehnologie care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
VIII-a NOȚIUNEA DE MEDIASFERĂ Expunere generală • De la Nietzsche la Haeckel • Regulile metodei ecologice • Sistemul transmisii/transporturi • Mediologia monoteismului • Întrepătrunderea mediasferelor EXPUNERE GENERALĂ Pentru a stabili dimensiunile acestei noi etape, dați-mi voie să vă prezint drept repere cîteva teze succinte. Vom reveni la tema propriu-zisă mai tîrziu, cu instrumente metodice. 1. Nu putem separa o operațiune de gîndire, din orice epocă ar fi ea, de condițiile tehnice de înscriere, transmisie și depozitare care o fac posibilă (scrisul, lectura, fiind în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar accesibil comparativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de la una dintre cele mai vechi metode de psihoterapie - hipnoza. Reamintim că prin psihoterapie se înțelege, în general, exercițiul unei influențări sistematice asupra psihicului și/sau somaticului unei persoane de către psihicul altei persoane. Dacă am încerca să stabilim o clasificare succintă a acestui domeniu după criteriul orientării filosoficoepistemiologice, am deosebi: 1. psihoterapii de orientare volitivă; 2. psihoterapii de tip analitic; 3. psihoterapii comportamental cognitive; 4. psihoterapii existențialiste. În cadrul primei grupe, hipnoza ocupă un loc important, fiind definită, după Weitzenhoffer, ca o
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
venim chiar "la zi". De altfel, punctul de plecare este constituit de asemenea de perioada pe care o trăim. Situația Rom(niei (n ultimele decenii este suficient de clară pentru a mai fi nevoie să o prezentăm noi aici. Foarte succint, poate fi numită o perioadă de criză, ș( utilizăm termenul pentru concizie, ș( nu pentru conotațiile sale. Societatea românească este "o societate de surpaviețuire" (Pasti, Miroiu, Codiță, 1997). Nu doar productivitatea economică este scăzută, ci și ceea ce am putea numi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
demersul nostru este: de ce România are parcursul pe care îl are în această perioadă? Este o întrebare grea, gravă, ambițioasă, periculoasă. Și aceasta nu doar din punct de vedere epistemologic și metodologic. Paleta răspunsurilor posibile se întinde de la cele foarte succinte, ca cel pe care îl vom expune imediat, până la cele elaborate, ca cel reprezentat de lucrarea ce o deschidem aici. Așa cum medicul nu poate să studieze, să disece sau să explice "viața", nici noi nu putem surprinde viața comunităților în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe al(ii (( care au o voce moral(" (Etzioni, 1993: ix). Ideea rețelei apare și la alți autori. "Cu mulți ani în urmă, explicând interrelaționarea complexă a ființelor vii în habitatele lor, Darwin utiliza termenul descriptiv rețeaua vieții. Această frază succintă descrie chiar foarte bine conceptul nostru de comunitate. Aceasta este o rețea a vieții în interiorul căreia trăiesc membrii ei." (Mercer, 1956: 18). 2.4. Ideologiile politice și comunitatea În pregătirea prezentării propriei perspective asupra comunității, Elisabeth Frazer inventariază diversele maniere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
datelor istorice. Este însă necesară sublinierea dimensiunii istorice dacă vrem să ne apropiem corespunzător de înțelegerea a ceea ce prezentăm, deoarece încorporarea datelor istorice în interpretare ajută la înțelegerea sorții comunității. Mai mult, pentru a indica într-o formă cât mai succintă câteva aspecte ce vor sprijini conturarea imaginii generale, vom face o dată apel și la câteva aspecte de ordin statistic. Comunitățile celor dint(i rom(ni (proto-rom(nii) care sunt rezultatul sintezei dintre traco-daci ș( romani, "s-au integrat acelor formațiuni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de origine. Alimentându-se din producția populară, anonimă, cultura populară a permis trecerea naturală la conștiința comunității de limbă. Atunci se cerea trecerea la conștiința comunității de destin ca să ne putem opune barbarilor de la răsărit. Dar una dintre cele mai succinte și penetrante exprimări o găsim la Dumitru Drăghicescu (1996: 344), care arată că "Suntem neisprăviți geograficește și istoricește, suntem nevârstnici din punct de vedere social". 1. Piedici în calea agregării comunitare 1.1. Dislocarea repetată a populației Chiar dacă rolul dimensiunii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dintre acestea, cea care ne interesează pe noi în mod deosebit aici este exercitarea unui control social eficace, care să acopere o zonă ce scapă altor forme și instanțe de control social. Din această perspectivă, este util să ne referim succint la problema evoluției, respectiv a schimbării sociale, relevând apoi câteva dintre ideile referitoare la aceste aspecte în spațiul românesc în perioade mai vechi sau mai apropiate. O abordare cu răspândire largă în câmpul gândirii sociale face distincția între evoluție și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n prosperitate, demnitate ș( libertate deplină" (Cojocaru, Ornea, 1966: 70). Sistemul societar era prezentat ca o adevărată oază a bunăstării ș( fraternității (ntr-o mare de nedreptate socială ș( de ignoranță. Pentru o mai bună (nțelegere a sistemului preconizat, vom prezenta succint semnificația principalelor elemente implicate (ntr-un astfel de proiect, așa cum apar ele (n viziunea lui Charles Fourier. "Falanga" desemna pe cei (minimum) 1600 de indivizi ce trăiesc (ntr-un "falanster". Acesta din urmă desemna o așezare-palat construită după un plan anume ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
clasă reală la noi este țăranul rom(n ș( realitatea lui este suferința, sub care suspină de fantasmagoriile claselor superioare" (apud. Lovinescu, 1997: 191). Plec(nd de la paralela schițată mai sus (ntre perioada 1878-1918, respectiv cea de după 1989, putem aborda succint problema actualității spiritului maiorescian ș( a teoriei formelor fără fond. De altfel, din momentul enunțării sale, această paradigmă nu a (ncetat să (ș( demonstreze valențele epistemice. Desigur, av(nd acea rară calitate a unor modele de a putea fi folosite
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
analizei, dedicat schimbării sociale, tranziției și postcomunismului, debutează cu analiza teoretică a celor trei concepte și cu prezentarea teoriilor despre acestea. Sunt analizați factorii, agenții și mecanismele schimbării, cu referire directă la rural. Cu această ocazie, sunt prezentate în mod succint, sub formă de tabel, tipurile de schimbare socială vizate de studiul de față și aspectele relevante pentru rural, care fac obiectul analizei pe parcursul capitolelor ce urmează. Analiza în date concrete a ruralului românesc urmărește chestiuni demografice, economice și sociale, dar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
9,5%. * Pentru că nu mai este nevoie de produsele lucrate de mână 3,72%. * 11,7% spun că nu cunosc motivul pentru care nu se mai organizează șezători. 2.3 Tablou comparativ în cifre Pentru a surprinde o imagine mai succintă și care permite comparații a celor două localități, am figurat în tabelul de mai jos principalele date despre Tălmăcel și Ludoș, organizate pe câteva dimensiuni mari, oferind acolo unde a fost posibil și datele corespunzătoare pentru populația rurală a României
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este adesea inițiată de structuri supracomunitare (județ, regiune, stat, etc), sau de istorie. Problematica agenților ce constituie motorul schimbării în rural și a factorilor care o determină, este una foarte complexă. Tabelul 2.1 încearcă să organizeze și să prezinte succint tipurile principale ale schimbării sociale în ruralul românesc contemporan, care nu pot lipsi dintr-o tratare exhaustivă a problematicii și detaliat, modul de manifestare al acestor tipuri. Desigur că în realitatea socială, aceste tipuri de schimbări se întrepătrund, ca și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dificilă a schimbării (Niculescu, 2004) Teoria sociologică ce își propune să explice și să înțeleagă termenul de tradiție este bogată, și voi aminti aici doar câteva contribuții mai importante. Pe linia clasicilor, ar trebui așadar amintit într-un mod foarte succint Emile Durkheim ce consideră că specific societăților tradiționale, arhaice este solidaritatea mecanică. Aceste societăți sunt alcătuite din indivizi asemănători, cu roluri similare, cu o specializare a ocupațiilor scăzută, cu o conștiință colectivă mai puternică decât cea individuală (Durkheim, 2001). Ar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
este astfel, cel mai adesea văzută ca un proces de individualizare, diferențiere, specializare și abstractizare. Structurile societății moderne iau ca unitate de bază individul și raportează totul la acesta și nu grupul sau comunitatea, așa cum se întâmplă în societățile tradiționale. Succint, modernitatea presupune o serie de schimbări în câteva domenii distincte ale vieții sociale care pot fi urmărite în tabelul de mai jos. Andrei Roth sintetizează într-o altă modalitate caracteristicile principale ale modernității: industrialism, generalizarea economiei de piață, capitaliste, constituirea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sec XVIII-XIX). În ultimele decenii acest proces s-a intensificat și mai mult. * Globalizarea ca fenomen acest mod de înțelegere pune accent pe relația cauză-efect, încercând să deceleze cauzele, respectiv consecințele globalizării. Globalizarea este astfel considerată într-o exprimare foarte succintă ca fiind o cauză a efortului capitalismului mondial de a dobândi piețe globale. Efectele sunt atât pozitive cât și negative și îndelung studiate. * Globalizarea ca ideologie se exprimă prin bogăția de informații și prin propaganda transmisă prin media, computere, sisteme
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fi la fel de importantă ca proprietatea privată asupra acestuia, la dezvoltarea pieței funciare. Care este, în aceste condiții, situația României? În România, practica exploatării în arendă a pământului s-a dezvoltat slab după 1989, din motive pe care le voi trata succint în cele ce urmează. Înainte de a trece la analiza propriu-zisă, trebuie făcute două precizări de natură juridică privind termenul de arendă. Contractual, relația de arendă este una de durată, contractele de tip arendă pornind de la 5 ani (Legea arendei, nr.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământul în arendă sunt de vârstă relativ tânără, și au teren puțin în proprietate, dar au resurse considerabile de capital social relațional (dispun de relații pentru rezolvarea diverselor probleme). În ce privește mărimea terenului luat în arendă, aceeași sursă prezintă o imagine succintă (vezi tabelul 6.7). O prelucrare a unor date relevante pentru fenomenul arendării o face Adrian Hatoș, într-un studiu din 2004. Rezultatele arată că luarea în arendă este mai puțin frecventă decât darea în arendă (pentru că mulți proprietari dau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
practicieni cred că agricultura organică de succes implică atât o înțelegere conceptuală cât și angajarea de tehnici practice specifice. Toate aceste probleme previn încadrarea agriculturii organice într-o definiție scurtă, clară. Ceea ce fermierii organici fac sau utilizează este cuprins foarte succint în fraza “agricultura organică este agricultura fără chimicale”. Chiar dacă această definiție are avantajul de a fi clară și concisă, din nefericire este neadevărată și îi lipsește o serie de caracteristici care sunt de importanță fundamentală. Această referire asupra neutilizării chimicalelor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Pentru "părintele monetarismului", cum remarca și David J. Theroux, rolul guvernului trebuie să fie restricționat "la apărarea națiunii de dușmani externi, la apărarea persoanelor de violență și fraudă, la asigurarea unui for pentru dezbateri și decizii".49 În încheierea acestor succinte considerații, am dori să facem câteva precizări. Se spune adesea că orientarea întemeiată de Keynes favorizează intervenția statului în economie, pe când cea dezvoltată de Friedman, nu. Politica monetară este tot o formă de intervenție a statului, numai că ea îmbracă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]