4,380 matches
-
La întâlnire au participat peste 200 de educatori interesați de problemele curriculumului și ale procesului cunoașterii în diverse domenii și discipline academice. S-au examinat „frontierele cunoașterii” și consecințele acestor progrese asupra curriculumului. Dezbaterile au fost reunite în volumul intitulat sugestiv Curriculum Crossroads (Curriculumul la răscruce, 1962)14. A existat însă un enfant terrible al conferinței: Dwayne Huebner. Studiul său „Politics and Curriculum” i-a șocat pe toți participanții: nu semăna cu celelalte lucrări prezentate, mai ales datorită terminologiei folosite. Huebner
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernă a pătruns în problematica dezvoltării și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a devenit o necesitate s-a impus cu forță la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv New Insights and the Curriculum. Anuarul își propunea „să sprijine dezvoltarea noilor orientări și să împingă gândirea curriculară dincolo de frontierele tradiționale”26. Editorul, A. Frazier, avea în vedere curentul umanist și cel reconceptualist. În fruntea acestuia din urmă s-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acestui ideal însă, opiniile s-au scindat. Unii au recomandat vechile căi ale „retragerii din lume”, ale sihăstriei și ale reîntoarcerii la valorile tradiționale. Alții au pledat însă pentru metode ofensive - de exemplu, C.A. Reich. În cartea cu titlu sugestiv The Greening of America (Mugurii Americii, 1970)21, acest futurist dezabuzat nu se mulțumea doar să protesteze împotriva „unidimensionalizării omului” în societatea supraindustrializată și supratehnologizată; el propunea crearea unei „contraculturi”, opusă culturii moderne și capitaliste oficiale. Această „contracultură” presupunea o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a evitat să construiască o teorie curriculară centrată pe a breadth of understanding. Pare să fi explicat acest lucru în 1990, când a susținut că „înțelegerea încorporează mintea și inima” (understanding incorporates mind and heart) și a dat un exemplu sugestiv, confesându-se: „Eu am scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat curriculumul. Au existat și teoreticieni britanici care au fost influențați de cei americani și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi asemănată cu un fel de „caracatiță cerebrală” - imaterială, invizibilă, infatigabilă - care își întinde tentaculele psihice pentru a „pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine fenomenologică a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erau invitate să-și rememoreze și să-și analizeze viața în timpul vechiului regim. În 1999 am lansat un proiect de cercetare cu titlul „Viața cotidiană în comunism”. Era un titlu de lucru, speram să găsim mai târziu un generic mai sugestiv, o metaforă. Au răspuns invitației sociologi, istorici, scriitori și doar câțiva psihologi. În sfârșit, am deschis, încă din anul 2000, o rubrică în revista noastră, Psihologia Socială, invitând colegii să o susțină. Când am lansat proiectul unei cărți, s-au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
efectueze controale oarecum perverse. Legate de aceasta sunt și povestirile despre cum se încerca respectarea aparențelor privitoare la reglementările legale la vamă. O relatare frecventă a fost cea despre îmbrăcarea mai multor tricouri înainte de graniță. O altă istorisire, unică, dar sugestivă, este cea a unei tinere care a fost cu mama ei să-și cumpere haine pentru banchetul de absolvire a liceului. Ea a spus că și-a cumpărat lucruri noi, iar pe cele vechi (special îmbrăcate înainte de plecare) le-a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapte interzise? Fără a intra în psihologia manipulării și sugestibilității dintr-o relație, vreau doar să precizez că nici o sugestie nu-și atinge scopul fără sprijinul unui proces de reluare mentală a unei informații. Nu este suficient să afirmi: „Formulele sugestive sunt cauza declanșării comportamentelor nedorite” sau „Persoana X poartă vina”. Fascinația sau îndrăgostirea pregătesc terenul implementării, astfel ca un conținut cognitiv, chiar și „inadecvat”, să fie acceptat de cenzura logico-rațională a conștientului. Însă, pentru a avea un efect de durată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atrocități. „Führerii” au exprimat cu glas tare ceea ce gândea fiecare, dând o formă și o direcție tendinței de a-i găsi pe alții vinovați de frustrarea personală. Fără a face analiza de conținut a discursurilor profund hipnotice, a retoricii întrebărilor sugestive sau a agresiunii maselor sub masca anonimatului, se poate spune că orice dictator a oferit o terapie a „complexelor populare” promițând eliberarea și iluzia propriei puteri. Pentru realizarea scopului, se foloseau permanent sugestii justificative ale complicității, iar confirmările reciproce aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fizic sunt exercițiul inteligenței creative: dacă urmărești biografiile unor genii, vei constata că erau de o comoditate anecdotică. Dintr-o altă perspectivă, cuvântul scris și trecut de furcile cenzurii primea o greutate și o evaluare socială aparte pentru că, pe lângă subtilitățile sugestive și o ambivalență bine mascată, el primea eticheta de „subversiv” de la o intelectualitate care se hrănea exclusiv din „opoziția verbală”. În psihoterapie se pune un mare accent pe cuvinte, cuvântul îmbolnăvește și tot cuvântul vindecă, însă nu putem analiza sentimentele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca, de pildă, susurul și oglindirile Mureșului, sclipirile dragostei, azurul cerului ș.a. Limbajul e viu, colorat cu metafore și cuvinte fruste, uneori chiar cu regionalisme. În configurarea personajelor se simt dalta și penelul artistului plastic, care alege cu talent detaliile sugestive, ca și elementele esențiale. S-a vorbit, nu întâmplător, de modalități expresioniste în desenul figurilor și în perspectivarea planurilor narative. Dar cea mai caracteristică trăsătură a prozei lui V. o constituie lirismul de o mare varietate, mergând de la patosul frenetic
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
conținuturilor de către aceștia și pentru a interveni cu noi explicații și clarificări atunci când se impune acest lucru. Pentru elevii cu deficiențe mintale sau pentru cei cu vârste mai mici este recomandată utilizarea povestirii ca metodă didactică, însoțită de suporturi ilustrativ‑sugestive sau imagini filmate; astfel se captează mai ușor atenția și este facilitată implicarea afectiv‑motivațională a elevilor în secvențele lecției. Metode ca explicația și descrierea sunt folosite mai rar ca metode de sine stătătoare, ele fiind mai indicate ca procedee
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
principale (aceste tipuri de activități au o structură mult mai flexibilă și permit o organizare la libera inițiativă a educatorului): - anunțarea obiectivului activității și intuirea globală a unui model (se poate porni de la o poveste, un tablou sau o imagine sugestivă, un fragment muzical, alte mijloace și materiale intuitive); - prezentarea instrumentelor și a materialelor de lucru (se trec în revistă toate materialele și instrumentele ce vor fi folosite pe parcursul activității); în acest caz se va acorda atenție vocabularului utilizat care trebuie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
meloterapie cu cele din registrul psihomotric, ea presupune și o componentă estetică prin semnificațiile gesturilor și mișcărilor efectuate, precum și o componentă cognitivă prin conștientizarea mișcărilor și elaborarea mesajului transmis prin mișcare. În timpul orelor de euritmie, copiii mici interpretează prin mișcări sugestive mici întâmplări sau povestiri, pe măsură ce cresc, dobândesc abilitatea de a-și controla gesturile, mișcările brațelor, locomoția și în timp reușesc să dea formă, prin mișcarea brațelor și a picioarelor, unor ritmuri, unor sunete care asociază gesturi specifice. Fragmentele muzicale sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În alte țări NATO, inclusiv Canada, a patra categorie este cunoscută sub numele de informații restrictive. În structura neierarhizată sunt două categorii: compartimentate și cu obiecții sau ascunse vederii unor categorii de persoane. Compartimentările pot avea nume scurte, suficient de sugestive, care să scoată în relief aspecte cum sunt: SECOM (securitatea comunicației), CRIPTA (criptare), COMSEC (comunicații secrete), HUMINT (Human INTeligence), SIGINT (SIGnal INTeligence), IMINT (IMage INTeligence) ș.a. Categoria „cu obiecții” privește îndeosebi naționalitatea potențialilor cititori și autori ai obiectelor. În SUA
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
venind dinspre matematică, de unde o notă de originalitate. În descendența lui Ion Barbu, refuză tumultul sentimental și preferă spațiul, cu vădite nuanțe clasice, al ideilor. Lirica sa cultivă interogațiile despre sensurile grave ale existenței. Placheta Ție cuprinde trei cicluri intitulate sugestiv Și atunci?, Către mine și Sunt, fiind însoțită de o prezentare a Anei Blandiana. Despre Tărâmul dintre gânduri (1997) Dan Slușanschi afirmă: „Harul este cel care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
dispare, elocvența este asasinată. Poetul învață de la avangardiști subminarea confesiunii, a despletirii lirice, a plângerilor suave. El trăiește implozia, reducția, buna așezare a negației. Nu mai versifică, nu mai utilizează limbajul declarativ. Se oprește asupra unor sintagme, încercându-le capacitatea sugestivă, forța de a ocroti enigma. Apar, prin urmare, negațiile, dar se forjează și un limbaj al pierderii, al retragerii și al absenței, se construiește un discurs secret. Grâul verde, umbrele, aripile ș.a. vor fi transferate în versurile din Kora. 1949
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
cer” (Voi levita), se află în „ căutare de umbre”, chemând fantoma iubitului și un „ieri” mereu regretat. P. scrie despre iubire, moarte, ispită și frustrare, în reverberația unei melancolii potențate de motive recurente: toamna, noaptea, vântul, ploaia, ceața, configurând un sugestiv peisaj al reveriei: „Noapte de toamnă și vânt / Pe străzi / Frunze multicolore. / Stele și lună.// În dormitor, un orologiu bătând, / Gând confuz.// Curge timpul spre / Nicăieri. / Până la iarnă e doar un pas” (Noapte de toamnă). Dualitatatea se accentuează în Viața
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
în culegerea Observări sociale și morale (1881). Sunt meditații, copleșite de poncife, asupra nestatorniciei destinului, asupra familiei și societății, a sărăciei și bogăției, a fericirii. În fiziologiile lui (ciclul Tipuri apărute din „Literatorul”), R. configurează în tușe repezi, nervoase, profiluri sugestive (parvenitul, cocheta ș.a.m.d.). Este în această pictură de caractere o pornire pătimașă, disimulată îndeobște sub scepticism ironic, divulgată în accentele de sarcasm. Schițele și nuvelele, alunecând spre melodramă, pendulează între real și ireal. Protagonistul e de obicei un
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
fiind - observa tot Perpessicius - „un roman de predestinări tragice, un roman de dragoste nefericită, dragostea unui tânăr autor dramatic și a unei tinere baletiste, prinși în șuvoiul patimei”, cât și prin recursul la sugestiile psihanalizei. Ca document, aduce o imagine sugestivă a lumii tineretului „occidentalizat” al Bucureștilor anilor ’30, tineret noctambul, care practică amorul liber și se bucură cu voluptate de confortul modern, „exotic”. Elogiat de G. Călinescu și de Perpessicius, Mâl a fost judecat cu asprime de E. Lovinescu („...viața
RACACIUNI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
nu și pe viitorii cubiști și suprarealiști) și de cafeneaua Closerie de Lilas, unul din locurile tradiționale de întâlnire ale poeților și artiștilor. Veneau aici și români, printre care St. O. Iosif și D. Anghel, ultimul fixat într-un portret sugestiv: „acest pachet de nervi, mic, slăbuț, cu ochii bulbucați și pleoapele înroșite de nopți nedormite, cu o țăcălie mefistotelică ce îl făcea să pară și mai tras la față, cu o chelie de diplomat și cu un râs de copil
PUSCARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289069_a_290398]
-
și, în particular, de poetica a românului. R. lansează un concept care ar ilustra cel mai bine cazul eroului lui Cervantes, „kriptomnezia”: simptomul celor pentru care memoria culturală, ficțiunile literaturii devin substanță trăită, proprie experiență. „Kriptomnezia” ar fi o modalitate sugestiva de a defini și mentalitatea așa-zis postmodernă. Studiul Gherasim Luca (2003), apărut în colecția „Leș Roumains de Paris”, coordonată la Editură Oxus de Basarab Nicolescu, îl prezintă pe poet în cadrul avangardei literare românești, de la debutul în „Alge” și de la
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
spre lirismul nostalgic, el nu se poate sustrage total influențelor și în multe versuri se pot depista cu ușurință rezonanțe argheziene sau chiar timbrul de romanță din Intimă de Cincinat Pavelescu. Atent la valoarea sonoră a cuvântului și la forța sugestivă a imaginii, R. cizelează cu grijă versul, asociind, nu o dată, vizualul cu auditivul, în tablouri memorabile. Nu se ferește să îmbine (uneori bizar) lirismul cu erudiția istorico-literară. Volumul Cetățile înecate, notabil prin coerența imagistică, e conceput ca proiecție a unui
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
roman dintre cele două războaie - alături de Liviu Rebreanu și Hortensia Papadat-Bengescu - îi va apărea lui Călinescu, în cronica sa de întâmpinare din „Capricorn” (1930), ca efect al unei rupturi de nivel conceptuale - „romancier onorabil, dar prozator excelent” -, formulă pe cât de sugestivă, pe atât de tensionată, a cărei dinamică, proiectând în plan sintagmatic disonanțe de adâncime, aproximează o impresie subliminară de neclaritate și „stranietate”, asemănătoare tulburării aperceptive provocate de vederea unei fotografii mișcate. Situația receptării critice se repetă întocmai cu textele dramaturgice
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana, Maria, nu mai erau cu noi,/ Vinul în culori de chihlimbar/ Urca neînvinse
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]