4,909 matches
-
Liberă. Se regăsește în paginile publicației din Köln și binecunoscuta de acum „Antologie a rușinii”, copios întreținută de reproducerea sloganurilor proceaușiste ale intelectualilor din România, realizată de Virgil Ierunca. Direct ancorat în realitatea românească prin dezvăluirile lui Paul Goma, din suita de articole ce denunță politica regimului de la București (Drepturile omului și concepția președintelui, 1/1985, Ceaușescu și bătrânii, 4/1985, Ceaușescu și femeia, 1/1986 etc.) și prin dezbaterile rubricii „Tabulae” (România la 20 de ani de la preluarea puterii de către
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
poezie a revistei „Viața românească”. În 1954 îi apare volumul Studenta. În 1955 se căsătorește cu Marin Preda, de care însă - fire voluntară - va divorța peste patru ani. În această perioadă destinul ei poetic se va cristaliza definitiv. Acum scrie Suita lirică, dedicată marelui prozator, care va intra în componența adevăratului ei volum de debut, intitulat Distanțe și tipărit în 1962. În același an traduce și publică Hamlet de W. Shakespeare, sub pseudonimul Ștefan Runcu. În 1965 participă la Bienala Internațională
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
postul de consilier în Ministerul Culturii. Poezia lui C. este un amestec subtil de spontan și cerebral, de incantație și reflexivitate. Fiu al Bărăganului, poetul se manifestă ca un vitalist. Primul său volum, Adierea tărâmului (1972), e alcătuit dintr-o suită de versuri, fără virgulă, fără punct, uneori fără titlu, doar semnul de întrebare marcând grafic cenzurarea efluviilor lirice. Interogația ontologică e de sorginte livrescă, poate reminiscență a lecturilor din Blaga. Mai târziu, poetul încearcă o meditație asupra evenimentului cotidian, inclusiv
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
interesului pentru o operă altminteri perisabilă, trebuie totuși apreciate „în funcție de gradul lor de polarizare în jurul valorii teoretice”. Pentru C., vocația critică se deosebește de vocația creatoare prin tendința către „impersonalitate”. Iar figura critică exemplară în această privință este Titu Maiorescu. Suita de articole din „Familia” (1967), intitulată Titu Maiorescu și cultura română, operă definitorie pentru gândirea lui C. (publicată în volum postum, în 2000), reprezintă atât o lucrare de istorie literară (prin latura sa documentară și evaluativă), cât și un îndreptar
COTRUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286452_a_287781]
-
și al familiei sale (soția sa, Luiza, fiica sa, Tea). Radiografia existenței lor mărunte este descompusă în posturi și gesturi mecanice, de insectă așezată cu forța, de vie, sub lentila unui microscop. Sustrăgându-se ritmului de metronom al scrisului, o suită de scene, de peisaje (mai ales rurale), de fragmente de dialog trădează în C. un cunoscător subțire al lumii (nu doar) ardelenești și un prozator înnăscut, care se silește cât poate să pară „făcut”. Cel de-al doilea roman, Compunere
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de Mediaș, apărută la Lyon, în
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Sunt sentimente ce vor domina în Cărticică de seară, Mărțișoare, în ciclul Buruieni din Hore. După Cuvinte potrivite, și rupt de aspirația înaltului de care ele erau pătrunse, cu volumul Flori de mucigai, rod al închisorii, A. dă (într-o suită de portrete și de scene de gen crude și înșelătoare în realismul lor cu tentă burlescă ori grotescă) o imagine percutantă a golului din om: „Îmi caut leacul/ Și la Dumnezeu și la Dracul.” Ordine și sens sunt suspendate. Candoarea
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
istoric pur, Princepele dezvoltă - livresc și fabulos - ideea de fanariotism, derulată într-un cerc tragic. Perspectiva e închisă, o tristețe grea coboară peste acest scenariu repetitiv. În fine, Săptămâna nebunilor este istoria unei prăbușiri cu delirante rătăciri și reveniri. Aparent, suita titlurilor romanești e fără legătură. Dar numitorul lor comun e ușor sesizabil; sunt tustrele parabole ale puterii. Și, odată cu Princepele, începe o altă etapă a receptării realului. Săptămâna nebunilor vorbește în fastuosul decor al agoniei despre voluptatea stingerii unui suflet
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
Director: Vasile Sandrescu. Redacția explică, în Rostul acestei reviste, intenția de a răspunde unei multitudini de cerințe culturale prin editarea unui fel de magazin literar-artistic. În consecință, publicația va conține de toate. Rubrici: „Cugetări”, „Cronica”, „Medicina”, „Bucătărie”, „Recreație”. Se remarcă suita de portrete ale unor personalități ale timpului: George Enescu, Take Ionescu, Pompiliu Eliade, Ion I. Livescu, Marioara Voiculescu, Aristizza Romanescu, Radu D. Rosetti, Petre Liciu, Bonifaciu Florescu, Smara, Ion Brezeanu, I. C. Bacalbașa. Poezie publică Al. Macedonski (Noapte de ianuarie), Anna
BIBLIOTECA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285729_a_287058]
-
al Senatului. Poetul Lucian Blaga îi era nepot. În publicistica lui B., preocuparea dominantă este aceea estetică. Chestiuni cum sunt arta și finalitatea ei (care este plăcerea de ordin spiritual) sau înrâurirea morală a artei își fac loc într-o suită de articole scrise vioi, fără pedanterie, apărute în „Tribuna poporului” (1897). Unele idei vor fi reluate în manualul Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă (1899), bazat pe o informație cuprinzătoare, culeasă din studiile unor esteticieni germani
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când cuprins de „duhul negrei desperări”, când agitând „pumnul răzbunării”, e mereu alături de dezmoșteniții soartei. O voce cam stridentă se aude în buciumările de crez naționalist. Visul României reîntregite îl însuflețește pe condeierul mehedințean în suita eroică Din iureșul războiului sfânt (1943). Peisajul agrest îl reconfortează pe autor, senin și destins în versurile de atmosferă rustică și naturistă. Dinspre trecut, prinde contur „icoana” copilăriei (Daruri pentru copii, 1933). Icoana, altarele de unde răzbesc „vibrațiuni de rugă”, o
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
onoare, Ebba Sparre",companioana să în pat"<footnote Andrea L.T. Peterson, "Christina of Sweden." Lesbian Histories and Cultures: An Encyclopedia, Garland, New York: 2000, p. 170 footnote>. Gestul Cristinei, de a împărți patul cu una din doamnele ce făceau parte din suita regală nu era ceva neobișnuit pentru societatea scandinava. Datorită climei reci, era un obicei des practicat că persoane de același sex să doarmă împreună, pentru a se încălzi. Însă atracția fizică a reginei pentru domnișoara Ebba este demonstrată de corespondență
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a continuat să poarte o corespondență secretă cu Iacob până la moartea sa, care a survenit ca urmare a unei misterioase boli, probabil cauzate de o otravă puternică. După decesul sau, William Schaw, gardianul pivnițelor regale scoțiene și un nobil din suita ducelui Lennox i-a luat inima și i-a dus-o regelui Iacob. <footnote Național Archives of Scotland, Calendar of State Papers Foreign, Elizabeth: January-June 1583 and addenda, Volume 17 1913, no. 362, 9 June 1583 footnote> Regele, profund marcat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
duce cu o frumoasă pasăre ucisă de invidia celor din jur. La scurt timp după înscăunarea lui Iacob pe tronul Angliei, atenția i-a fost atrasă de către Robert Carr, Întâiul Conte de Sommerset, un tânăr scoțian care făcea parte din suita regală. Conform relatărilor, în timpul unui concurs, Carr a alunecat de pe cal și și-a rupt piciorul." Iacob i-a uimit pe spectatori fugind pe câmp și prinzându-l pe Carr în brațe."<footnote http://www.greatsite.com/timeline-english bible-history (accesat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
După câteva misiuni îndeplinite cu succes, Mazarin a fost acceptat la curtea regelui. Pe langă succesul înregistrat în plan diplomatic, trebuie sa menționam că Mazarin era un jucător de cărți împătimit. Cavalerul de Méré, un apropiat al cardinalului, nota în Suite du commerce du Monde:"jocurile de noroc au un efect bun atunci cand persoană este priceputa și când o face cu grație; este mijlocul prin care se poate obține intrarea în orice grup unde se practică jocurile de noroc, iar prinții
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Delfinului, investita în această funcție de către Ludovic al XIII-lea. După anul 1640 a devenit și guvernanță fratelui său. Imediat după moartea lui Ludovic al XIII-lea, a fost înlocuită de marchiza de Senecey, o fostă doamna de onoare din suita reginei Ana. În martie 1646, regina mama l a numit pe marchizul de Villeroy în funcția de supraveghetor al regelui, iar Mazarin a devenit"Surintendant au gouvernment et la conduite de la personne du roi et de celle de M. le
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
aprofundării studiilor universitare în străinătate, și se stabilește în Franța. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale de la Paris (1949), C. se integrează, sub oblăduirea lui Constantin Vișoianu și a celorlalți membri activi ai Partidul Național Țărănesc din exil, în suita manifestărilor federaliste la nivel european, ca reprezentant al tineretului țărănist, în rândurile căruia intrase încă din perioada studiilor universitare, trecând apoi, pentru o scurtă vreme, în aripa Anton Alexandrescu. Secretar, între 1951 și 1953, al Fundației Regale Universitare „Carol I
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Romains, Jean Moréas, Jules Renard, Max Jacob, schițate cu un condei nu lipsit de agerimi scriitoricești. Și, în orice caz, apt de subțirimi de moralist, cum lasă să se întrevadă pseudojurnalul Mărturisiri de fecioară în ritm de charleston (1935). O suită de afectuoase evocări se înșiruie în Mitif, poetul florilor (1929), toate privindu-l pe Dimitre Anghel, conturat ca un personaj capricios, cu reacții nevrotice, trăind în febre și expus mereu derivei amoroase. Cărticica lui C. e mărturia unei accentuate vocații
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
pe care o inaugurăm înalta aprobare a Majestății Voastre și grațiosul patronaj al Împărătesei. Abia a apucat Președintele să aplice două lovituri simbolice pe blocul de granit, că s-a produs un incident incredibil. Un individ care nu aparținea nici suitei imperiale, nici notabililor francezi s-a proțăpit în fața perechii imperiale, l-a tutuit pe Țar și, cu iscusință foarte mondenă, i-a sărutat mâna țarinei! Înmărmuriți de atâta dezinvoltură, ne-am ținut respirația... Puțin câte puțin scena s-a precizat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Vântul cald al nopții de stepă se răspândea din nou în mine. În ziua aceea am hotărât să-i fur vraja. Am vrut să i-o iau înainte Charlottei, să pătrund înaintea ei în orașul în sărbătoare, să mă alătur suitei Țarului, fără să aștept nimbul hipnotic al abajurului turcoaz. Ziua era liniștită, cenușie - o zi de vară, incoloră și tristă, una dintre cele care, surprinzător, rămân în amintire. Aerul mirosind a pământ ud umfla perdeaua albă de la fereastra deschisă - pânza
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la ochi cu batista, a bătut pe umări pe dascăl și i-a zis: Să trăiești ! Cu români ca tine n-am teamă ! Ne-a mângâiat apoi pe noi, ne a-ndemnat să ascultăm de dascălul nostru și a plecat cu suita, cu poporul și cu toți după el. Seara, luminație. A doua zi, l-am dus iar toată lumea pe jos Împrejurul și În urma trăsurii, mergând la pas, până la Bărcănești, la câțiva kilometri afară din oraș. Acolo s-a oprit trăsura domnului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
trebuie să dăm bice cailor. Să mergem fiecare la datoria noastră și de-acu, toți, pe treabă ! Rămâneți sănătoși ! să ne vedem sănătoși ! Am strigat ura ! până când Într-un nor de praf s-au pierdut departe trăsura domnească cu ale suitei. Așa entuziasm n-am văzut altul de-atunci și cred că nu mai odată s-ar mai putea vedea; dar acea oară, sunt prea bătrân ca s-o mai sper apuca... Îmi pare destul de rău de asta, dar nu atât
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a lui ISIDOR, creditori ai lui TIMON. CUPIDO și MAȘTI. TREI STRĂINI. UN POET, UN ZUGRAV, UN GIUVAERGIU, UN NEGUSTOR, UN MOȘNEAG ATENIAN, UN PAJ, UN MASCARICI PHRYNIA TIMANDRA țiitori ale lui ALCIBIAD Alți BOIERI, SENATORI, CĂPITANI, OȘTENI, PUNGAȘI și SUITA. Scena se petrece în Atena și în pădurile din împrejurime. A C T U L I Perdeua întîia SCENA I Cortu-ntîi Atena. O tinadă în casa lui TIMON. Intră POETUL, ZUGRAVUL, GIUVAERGIUL, NEGUSTORUL și alții, pe uși deosebite {EminescuOpVIII 478
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
UN ATENIAN BĂTRÎN intră. ATENIANUL Timon, ascultă-mă. TIMON Vorbește liber, tată. ATENIANUL Ai o slugă pe care-o cheamă Lucilius. TIMON Am. Ce-i cu el? ATENIANUL Nobile Timon, cheamă-l pe omul acela înaintea ta. TIMON E-n suită? Ei, Lucilius! LUCILIUS (înaintînd) Iată-mă, porunciți, Măria Ta! ATENIANUL Omul acesta, nobile Timon, această creatură a ta, frecuentează serile casa mea. Sunt un om // care de tânăr încă am căutat să tind mai sus, iar moșiile mele merită un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cea mare, strigări unanime ale norodului făcură să-i bată nobila-i inimă. Contele de Serrey, pe care numai religia îl oprea de a fi față la augusta țeremonie, rămăsese în ospelul său dinpreună cu fie-sa și cu toată suita ambasadei. Henrietta de Serrey se arătă iar la balcon, și mai tristă decât aldată, și cu toate câte îi putu să-i zică tată-său ca să o distreze de o melanholie a căreia pricină nu o cunoștea, ea rămase tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]