2,764 matches
-
antrenamentului sportiv, C.N.E.F.S. București 100. Mocanu, A., (2010), Teză doctorat Instruirea timpurie în tehnica probelor de aruncări la atletism, Pitești 101. Mogoș, A., Mitra, Gh., (1972), Metodica predării educației fizice și sportului, Editura Stadion, București 102. Monneret, M., (1995), Aruncarea suliței, în antrenorul federal de atletism, Vol. III, Aruncări, C.C.P.S. București 103. Montpellier, G., (1968), L apprentissage. În: Fraisse, P. et Piaget, J.Traite de Psychologie Experimentale, IV. Paris, P.U.F. 104. Moser, C.A., (1967), Modele de anchetă în
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
2006), Aptitudinile în activitatea motrică, Edit. EduSofr, Bacău 131. Rață, G., (2002), Atletismtehnică, metodică, regulament, Editura Almamater Bacău 132. Sabău, E., (2003), Jocurile de mișcare - fundamente teoretice și metodice, Editura Arvin Press, București 133. Sabău, I., Nagy, I., (1968), Aruncarea suliței, Eitura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, București 134. Scarlat, E., Scarlat, B.M., (2006), Îndrumar de educație fizică școlară, Edit. Didactică și Pedagogică, R.A., București 135. Schmolinsky, G., (1973), Bazele științifice ale antrenamentului sportivatletism (IIIĂ, București 136. Selle, F.
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
și vor mai sta în vamă. Rezultatele sînt pe măsură. În anul 1989 media persoanelor cu studii medii de specialitate pe regiunea Cernăuți era 194 la mia de locuitori. În raioanele cu populație românească media era cea mai scăzută: Noua Suliță - 150, Storojineț - 142, Hliboca și Herța - 132. Pentru studii superioare media pe regiune era 106 la mia de locuitori; raioanele cu populație românească aveau din nou media cea mai scăzută, spre jumătate: Noua Suliță - 56, Hliboca și Herța - 55, Storojineț
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
media era cea mai scăzută: Noua Suliță - 150, Storojineț - 142, Hliboca și Herța - 132. Pentru studii superioare media pe regiune era 106 la mia de locuitori; raioanele cu populație românească aveau din nou media cea mai scăzută, spre jumătate: Noua Suliță - 56, Hliboca și Herța - 55, Storojineț - 53. Să fie determinată această situație de ideea că renașterea limbii române în regiunea Cernăuți ar duce la crearea unei elite a intelectualității românești pentru toate domeniile de activitate, în lipsa căreia limba română, rămasă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mamei numai din dragostea ce i-o poartă“ (Septentrion literar, 2002, nr. 1-2, p. 25). Că această flacără poate însufleți lumea o probează una din creațiile Victoriei Lâsenco pe cînd era elevă clasa a X-a de la Liceul din Noua Suliță, Eu vin din neamul românilor, publicată în Septentrion literar: Eu vin de-acolo, de unde piatra a fost lovită, crăpată, ciuntită, dar a rezistat puhoaielor vremii... Eu vin de-acolo de unde focul a pîrjolit, culcînd stejarii, dar rădăcinile acestora au înviat
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
reprezintă altarul răstignirii. „Mă gândeam să așez deasupra ramei o coroniță, ca o mitră arhierească, dar am văzut pe spatele icoanei Maicii Domnului de la Giurgeni, care a ajuns la mine, imaginea aceasta, cu îngerii. Am mărit-o și am sculpat-o. Sulița din mâna îngerului din stânga este sulița cu care a fost împuns Mântuitorul Iisus Cristos în coasta din care i-a curs sânge dar, în același timp, sulița mai reprezintă și sabia care a trecut prin sufletul Maicii Domnului, despre care
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
așez deasupra ramei o coroniță, ca o mitră arhierească, dar am văzut pe spatele icoanei Maicii Domnului de la Giurgeni, care a ajuns la mine, imaginea aceasta, cu îngerii. Am mărit-o și am sculpat-o. Sulița din mâna îngerului din stânga este sulița cu care a fost împuns Mântuitorul Iisus Cristos în coasta din care i-a curs sânge dar, în același timp, sulița mai reprezintă și sabia care a trecut prin sufletul Maicii Domnului, despre care dreptul Simion spunea: «Prin sufletul tău
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ajuns la mine, imaginea aceasta, cu îngerii. Am mărit-o și am sculpat-o. Sulița din mâna îngerului din stânga este sulița cu care a fost împuns Mântuitorul Iisus Cristos în coasta din care i-a curs sânge dar, în același timp, sulița mai reprezintă și sabia care a trecut prin sufletul Maicii Domnului, despre care dreptul Simion spunea: «Prin sufletul tău va trece sabia». Amândoi îngerii țin în mână un prosop, în care este înmuiat sângele Mântuitorului, adus ca jertfă. Îngerul din dreapta
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând un costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: - acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român; - personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud; - scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
CARAȘ-SEVERIN Descrierea stemei: Stema județului Caraș-Severin, potrivit anexei nr. 3, are următoarea înfățișare: În scutul albastru se află un legionar român, privit din față, purtând în mâna dreaptă scutul cu inițialele VRR (VIRTUS ROMÂNĂ REDIVIVA), iar cu mâna stângă sprijinind sulița, toate de argint. Personajul este flancat de câte un ecuson roșu de dimensiuni mai mici, încărcat, cel din dreapta, cu o albină de aur, cel din stânga, cu două ciocăne încrucișate, suprapuse peste o roată dințata, ambele din același metal. La baza
HOTĂRÂRE nr. 684 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor judeţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121937_a_123266]
-
municipiului BUCUREȘTI Descrierea stemei: Stema municipiului Bucure��ți, potrivit anexei nr. 16, se compune dintr-un scut roșu, în care este înfățișat Sfanțul Dumitru, aureolat și în poziție pedestra, purtând vestimentația specifică legiunilor române și însemnele specifice unui sfânt militar; sulița și crucea. Scutul este plasat pe pieptul unei acvile cruciate, de aur, cu ciocul și ghearele roșii, ce poartă o coroană deschisă. În gheara dreapta acvila ține o sabie de argint, cu mâner de aur, iar în cea stânga, un
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Bihor, România, fiica lui Lașak Lajos și Anna, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Olomouc, Troubelice 121, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sacalasău Nou nr. 61, județul Bihor. 355. Georgescu Maria Ana, născută la 20 martie 1950 în localitatea Sulița, județul Botoșani, România, fiica lui Matei și Elena, cu domiciliul actual în Suedia, 14150 Huddinge Stockholm, Visattrav. 65, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Ghimeș nr. 10, bl. 29, ap. 7, sectorul 5. 356. Nilsson Maricica, născută la 30
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
pentru golf, deltaplane; 19. Aparate de dializa portabile, material medical similar, precum și articole care se utilizează împreună cu acestea; 20. Alte articole având un evident caracter personal. B. Mărfuri importate în scop sportiv a) Material de atletism, precum: ... - garduri de sărit; - sulițe, discuri, prăjini, greutăți, ciocăne. b) Materiale pentru jocuri cu mingea, precum: ... - mingi de orice fel; - rachete, crose, plase, bastoane și altele similare; - fileuri de orice fel și montanți pentru porți sau buturi. c) Material pentru sporturi de iarnă, precum: ... - schiuri
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
pentru golf, deltaplane; 19. Aparate de dializa portabile, material medical similar, precum și articole care se utilizează împreună cu acestea; 20. Alte articole având un evident caracter personal. B. Mărfuri importate în scop sportiv a) Material de atletism, precum: ... - garduri de sărit; - sulițe, discuri, prăjini, greutăți, ciocăne. b) Materiale pentru jocuri cu mingea, precum: ... - mingi de orice fel; - rachete, crose, plase, bastoane și altele similare; - fileuri de orice fel și montanți pentru porți sau buturi. c) Material pentru sporturi de iarnă, precum: ... - schiuri
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
pentru acoperișuri cu geamuri și alte materiale pentru construcții; - furnituri pentru mobilă și uși metalice confecționate din metale nepretioase; - rafturi și cârlige pentru cuiere; - dispozitive automate pentru închiderea ușilor; - furtunuri elastice din metal; - plăci pentru firme, etc. Spade, săbii, baionete, sulițe și alte tipuri de arme albe, părțile și tecile acestora. Alte articole din metale nepretioase, n.c.a. Excepții: Fabricarea recipienților pentru stocaj se include în clasa 2821 (Producția de rezervoare, cisterne și containere metalice). Articolele de feronerie se includ
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă, satele rutene nu țin sărbătoarea azi, greco-catolici ori ortodocși pe vechiul calendar, sulițele din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o la drum, km 231+7 socotind din Oradea Halmeu, prin fosta Cehoslovacie ori și mai vechi numărători chezaro-crăiești, rufele cenușii între clădiri de lemn în haltă, iarba udă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tăcut din biroul ei. Era o zi frumoasă de duminică însorită, (parcă putea să fi fost și altfel în orașul unde nu știam dacă plouă vreodată) și, ca să mai omorâm un pic din plictisul nemărginit ce nu ne proteja de sulițele usturătoare ale unei călduri luciferice, i-am propus tovarășului meu de misiune, generalul Avraham Yoffe, să dăm o raită prin iarmarocul ce se ținea o dată pe săptămână în oraș. Ma așteptam să descopăr lucrări artizanale, dar nu am găsit decât
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
grîu. Dar și grîul respecta regula porumbului, adică, spre vale era mai verde, cu spicul cît mustața unui husar, și spre pantă, pe deal, era mai rar, pipernicit și cu un spic făcut cu mare economie. Soarele era la două sulițe de asfințit și ciocîrlia s-a înălțat ca să-și prezinte repertoriul. Era semnalul că oamenii se pot odihni pentru cîteva minute. Dumitru, cocoșos ca de obicei, povestea cum era el Sfarmă-Piatră și Strîmbă-Lemne, Voinicul Voinicilor, Eroul Eroilor. Fetișoara îl asculta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și mulțămita este de partea mea, pentru că am avut norocul să te întâlnesc, și cinstea - pe care n-o are orice muritor - să vorbesc cu tine, mărite Spirit... - Uite, omule însetat de cunoaștere, că soarele-i gata să-și adune sulițele razelor și să treacă pe celălalt tărâm. Pe nesimțite a venit și clipa când trebuie să ne despărțim. Rămâi cu bine, dragule, și, dacă vei mai avea cândva nevoie de mine, cheamă-mă!... Am rămas cu ochii țintă spre înaltul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
bunurilor mobile și imobile ale mănăstirilor bucovinene, precum și în alte îndatoriri oficiale. Împreună cu șeful administrației militare, cu colonelul Metzger și auditorul Orlandini, a reușit, după repetate insistențe, pe lângă episcopul Dosoftei Herescul, să-l determine să cedeze moșiile episcopale Havârna, Noua Suliță și Coțmani, iar ulterior și satul Rădăuți 73. Privitor la această ultimă moșie, feldmareșalul baron von Schröder, comandantul militar al Galiției, îi scria, în martie 1783, episcopului Dosoftei că, în schimbul renunțării la moșia Rădăuți, va primi o leafă și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
obligați să le aducă ca mărfuri din Moldova. Privitor la cărăușie, deoarece patentul pentru cărăușie existent pentru Galiția ar fi potrivit pentru provincie, acesta a fost poruncit Administrației Bucovinei. Amintire. Privind organizarea impozitării. Amintire. Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile Ipotești și Tișăuți, ale Cantacuzinilor, aflate în Bucovina. Amintire. În privința orașelor cum acestea ar fi să realizeze potrivit cu împrejurările lor locale organizarea magistratului, înființarea de cărămidării, instituirea unei ordonanțe de poliție, stabilirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
țineau tîrguri intertribale în epoca magdaleniană, cu aproximativ cincisprezece mii de ani în urmă. Aici se vindeau scoici importate de pe coastele Atlanticului și ale Mediteranei, unelte confecționate dintr-un silex care nu era de proveniență locală, precum și dispozitive pentru lansarea suliței sau harponului, fabricate în serie probabil cu sutele, din care au fost găsite exemplare, toate de același model, în situri aflate la distanțe de peste o sută cincizeci de kilometri unele de altele. La Spiennes, în Belgia, o exploatare subterană de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
tăbliță observațiile asupra a 5 generații de cai; ce urmărea? Forma capului și a copitei. Păcat că nimeni n’a consemnat cum au creat geții acel grâu În care soldații lui Alexandru Macedon au trebuit să-și croiască drum cu sulițele... Și tot anonimă a rămas selecția, hibridarea, pe toate meridianele lumii până a apărut primul nume: Gregor Mendel; un cleric ceh care-și publica În 1866 rezultatele experiențelor pe mazăre. Descoperise matematica transmiterii caracterelor, un an după ce Haeckel definea ecologia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreo 15 m/s, adică 40 km/oră, inferioară vitezei oricărui potențial vînat, precum banalul iepure, cu ai săi 70 km/oră... Nu-i - sau n’a fost - bai. C’aveam rațiune găsind ceva mai rapid decât noi Înșine: o suliță care atinge câteva zeci de metri pe secundă, apoi săgeata cu vreo sută. Dar investind energie acumulată Îndelung În brațul care aruncă sulița, apoi În arc, o prelungire sau un artefact al aceleiași rațiuni. Și am atins și cei 600
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-i - sau n’a fost - bai. C’aveam rațiune găsind ceva mai rapid decât noi Înșine: o suliță care atinge câteva zeci de metri pe secundă, apoi săgeata cu vreo sută. Dar investind energie acumulată Îndelung În brațul care aruncă sulița, apoi În arc, o prelungire sau un artefact al aceleiași rațiuni. Și am atins și cei 600 m/s cu care zboară glonțul, dar cu energia acumulată chimic În pulbere. Rămânea să ne zorim pe noi Înșine. Și am Încălecat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]