65,243 matches
-
caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite în procesul de adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului social formal și informal (Ip. 3). 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente În cadrul acestui subcapitol vom prezenta rezultatele unei anchete pe bază de chestionar. Chestionarul a fost autoadministrat, completat de unul dintre cei doi părinți adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informat deloc despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33,3% nu s-au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,11 2,98 3,01 2,59 2,09 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 Din categoria informațiilor referitoare la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 C. Corectitudinea informațiilor primite. Deși
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
4.2 Resursele sociale În ceea ce privește resursele sociale, ne-au interesat următoarele aspecte: A. încrederea pe care părinții adoptatori o investesc în diferite persoane/grupuri pentru a le solicita sprijinul în problemele legate de adopție; B. măsura în care au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 semnifică în foarte mare măsură. Comparând cele trei categorii: apropiați, grupuri de suport și reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale identificăm cea mai mare încredere în cei din urmă. Astfel, profesioniștii sunt investiți cu cel mai înalt grad de încredere (M=2,85), cea mai mare încredere fiind conferită medicilor (M=3,11), respectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Medie Abatere standard Min. Max. Încredere în apropiați 2,67 1,08 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 2,70 1,13 1,00 4,00 Prieteni 2,64 1,03 1,00 4,00 Încrederea în grupuri de suport (formate din alți părinți adoptatori) 2,25 1,10 1,00 4,00 Încrederea în reprezentanți ai diferitelor categorii profesionale 2,85 ,72 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,05 1,07 1,00 4,00 Cadrele didactice unde
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
00 Preoți 2,70 1,09 1,00 4,00 Încrederea în persoanele apropiate este de nivel mediu, înregistrându-se o diferență nesemnificativă între încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încrederea investită în membrii familiei extinse și prieteni. O încredere scăzută se manifestă în grupurile de suport formate din alți părinți adoptatori, media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
media de 2,25, este foarte apropiată de o încredere în mică măsură (vezi Tabelul 5.12). B. Suportul social. Dacă anterior constatam o încredere mai mare în sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sursele formale decât în cele informare, atunci când este vorba despre conferire de suport, persoanele apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
apropiate se situează pe primul loc (M=2,96), urmate de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea grupurilor formate din alți părinți adoptatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea grupurilor formate din alți părinți adoptatori 1,98 1,21 1,00 4,00 Suport din partea diferitelor categorii de profesioniști 2,53 ,79 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,40 1,00 1,00 4,00 Cadrele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea grupurilor formate din alți părinți adoptatori 1,98 1,21 1,00 4,00 Suport din partea diferitelor categorii de profesioniști 2,53 ,79 1,00 4,00 Specialiștii DGASPC 3,40 1,00 1,00 4,00 Cadrele didactice unde învață copilul 1,78 1,16 1,00 4,00 Psihologi/psihoterapeuți 2,20 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au primit cel mai redus suport din partea altor familii adoptatoare. Diversificarea surselor de informare și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări de comportament. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 336 În ceea ce privește resursele sociale, identificăm o asociere negativă între prezența tulburărilor de comportament și suportul formal de care a beneficiat și beneficiază familia adoptivă. De asemenea identificăm nevoia de servicii de pregătire pre-adopție și de consiliere post-adopție pentru părinții adoptatori. Figura 5.3 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu întârzieri în dezvoltarea cognitivă și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în procesul de adopție. Referitor la caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resurse sociale și informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au beneficiat de suport formal și informal suficient, iar serviciile de pregătire pre-adopție destinate părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de probleme introduse în discuție. De asemenea apare în cazul copiilor care au beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația mamei cu copilul adoptat cuprinde implicarea mamei și suportul pe care-l oferă copilului în activitățile pe care le desfășoară, acceptarea copilului, relația afectivă și abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului. Relația mamei cu partenerul marital post-adopție a fost definită printr-o singură variabilă care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afirma că, relaționarea mamelor adoptatoare cu partenerii maritali, respectiv cu copiii adoptați este una foarte bună. Tabelul 5.16 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Medie Abatere standard Min. Max. Relația mamei cu copilul adoptat Implicare activă și suport 26.2 2.107 21 28 Îl ajut când are nevoie 3.80 .462 2 4 Discutăm deschis despre problemele cu care se confruntă 3.56 .526 1 4 Purtăm conversații pe diferite teme 3.60 .812 1 4 Mă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]