2,381 matches
-
Evanghelia după Ioan). Sfântul Macarie cel Mare și mulți alți sfinți au fost hrăniți de Îngeri cu mană cerească, mâncare îngerească. Renunțând la hrana pământească, nu mor, din contră, trăiesc; legea firească e anulată de legea voii lui Dumnezeu, legea supranaturală a Harului divin, prin care și suntem îndreptățiți să nu murim, ci ne mutăm din moarte la viață. Majoritatea celor ce-au căzut spiritualicește în mâinile vrăjmașului văzut, au căzut mai întâi în mâinile celui nevăzut, datorită mutării atenției și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe acest principiu. Credința în Dumnezeu se spunea că este o utopie, doar realitatea materială se poate percepe la nivelul posibilităților omenești, al simțurilor organice și al rațiunii firești; s-a replicat că dacă în concepția materialistă nu există legătura supranaturală, prin credință, dintre Creator și creat, omul nu poate depăși condiția cunoașterii dată prin simțurile organismului. Morala creștină se spunea că duce la subjugarea celor umili și la exploatarea lor de către cei interesați; or tocmai aceasta aducea nou Mișcarea, jertfa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
se vindecase, surzii și muții, orbii și leproșii asemenea, fiul văduvei din Nain înviase, Lazăr înviase după ce intrase în putrefacție. Pentru Maxim, care era scadența? În ochii celor ce-l chinuiau, aștepta; acesta era răul?! Pentru așteptarea minunată a intervenției supranaturale primea acum ofense. Da, le merita! Nu se putea o răzbunare mai hidoasă din partea lui satan. Batjocorirea răbdării și speranței în Dumnezeul izbăvitor. Îți mulțumesc, Doamne, că mi-ai dat putere să o primesc și pe aceasta. M-am rugat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
va fi realizată. Dezbinarea oricărei armate duce fie la înfrângerea ei, fie la întârzierea victoriei. Deci tu tot speri că Mișcarea Legionară va birui odată și odată! Mișcarea Legionară nu este un partid de factură lumească. Ea este o lucrare supranaturală, de reorientare spirituală, începând cu acest sfârșit de mileniu, nu numai pentru neamul românesc, ci pentru toate neamurile. Ai rămas încăpățânat în credința ta! Mi-au spus și alții. La noi încăpățânarea aceasta se cheamă demnitate morală, politică și spirituală
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în vechiul Music Hall din Edgware Road. Era în stare să stea neclintit, fără să-și miște o pleoapă, și toată sala se tăvălea de râs. Și apoi, când clipea, stârnea alte valuri de ilaritate. O asemenea forță pare aproape supranaturală: misterele trupului omenesc, ale feței omenești. Wilfred avea o față care radia spirit; era în același timp, poate cu excepția lui Peregrine Arbellow, cea mai lată față pe care am văzut-o vreodată. E adevărat că, într-un fel, a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
despre păsări și despre flori, și se cățăra cu mare ușurință în copaci. Îmi aduc aminte, când eram mici de tot, de încercările lui foarte serioase de a zbura.) Cunoștea toate cotloanele ținutului, ca o vulpe. Avea un instinct aproape supranatural în legătură cu lucrurile și locurile. Când se rătăcea mingea, James era cel care o descoperea întotdeauna; o dată mi-a găsit pe loc un mic aeroplan de jucărie, fără să fi avut alt indiciu decât spusele mele că-l pierdusem. În timp ce eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lucrări ș.a.m.d.). III. CONȚINUTURI 1. Omul 1.1. Ce este omul? (B.Pascal, R.Descartes, H.Bergson, L.Blaga, Pico della Mirandola) 1.2. Drepturile omului (Declarația Universală a Drepturilor Omului) 2. Libertatea 2.1. Libertatea și autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp, Fr.Nietzsche) 2.2. Libertatea și problema constrângerilor interioare (A.Schopenhauer, J.P.Sartre) 2.3. Libertatea și autoritatea politică (J.J.Rousseau, K.Jaspers, J.S.Mill) 3. Dreptatea 3.1. Dreptate și nedreptate (Platon) 3.2. Temeiul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
religiei). 2. Argumente raționale pentru dovedirea existenței lui Dumnezeu; generalități; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalității, b) argumentul mișcării, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelația, dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala) 4. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură, si tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lui Dumnezeu; generalități; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalității, b) argumentul mișcării, c) argumentul contingenției, d) argumentul antropologic, e) argumentul teleologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic. 3. Revelația, dumnezeiasca (Revelația naturală și supranaturala) 4. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfântă Scriptură (inspirația, lectură, si tâlcuirea), Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
Sfântă Tradiție (Sfântă Scriptură și Sfântă Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfântă Scriptură, Sfântă Tradiție și Sfântă Biserică (deosebiri confesionale). 5. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală, supranaturala, apofatică și catafatică; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vietii). 6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu; obârșia divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale). 7. Dogmă Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
cheia iconomiei mântuirii A crede, înseamnă a fi încredințat de existența adevărului reflexiv. Rabindranat Tagore susține că „raiul libertății e acolo unde Dumnezeu e treaz”. Credința este noțiunea de bază a oricărei religii. Prin ea se exprimă existența unei puteri supranaturale „Ființa supremă”. În doctrina creștină ea exprimă cunoașterea rațională a existenței lui Dumnezeu și iluminarea minții, ca și a sufletului. Credința este un sentiment înalt, stenic, plin de speranță, de optimism, care-i luminează omului rostul firesc al existenței sale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
structurează etimologiile bolilor (ethios= cauza + logos=știință) în trei categorii: (1) Factori inanimați, pe care se bazează teoria miasmelor, conform căreia bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefacții, în special în zonele mlăștinoase” (2) Factori supranaturali, care cauzează îmbolnăviri de origine divină, precum epilepsia sau “morbus sacer” (3) Factori animați, susținuți de teoriile lui Democrit (460-370 î.Hr.), care afirmă că “bolile sunt produse de organisme minuscule care pătrund în corpul omului și animalelor și se hrănesc
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
redată prin imagine. De aceea Sfânta Biserică a fost prietena artelor frumoase, și a cerut necontenit concursul lor nobil mai ales pentru ca obiectele care aparțin cultului să fie într‑adevăr demne, armonioase și fru‑ moase, semne și simboluri ale realităților supranaturale 83. Este firesc să ne punem întrebarea: ce este frumusețea? Pentru moment ne putem rezuma la ceea ce ne răspunde sfântul Augustin: dacă nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
expune o manieră de virtuozitate pur lisztiană, preludiul Ce qu’a vu le Vent d’Ouest se plasează departe de semnificațiile romantice ce antrenează imaginația la audierea Furtunii din Anii de pelerinaj. Eroul lui Byron, în lupta sa cu forțele supranaturale, este înlocuit de această dată de personajul lui Zefir, Vântul de Vest, adesea întâlnit în basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
caracterului vaporos al discursului. Debussy recurge la aceeași opoziție sonoră generată de suprapunerea clapelor albe/negre (întâlnită deopotrivă în rezonanțele difuze ale Cețurilor), al cărei efect va asigura cadrul sonor difuz al unei lumi ireale, însuflețită de personaje ce aparțin supranaturalului. Afirmația acestui material tematic prezintă un exemplu tipic al structurii armonice debussyiste ce se sustrage conturului tonal prin eliminarea relației puternice de tonicădominantă, apariția izolată a tonului principal în traiectoria liniei melodice, precum și evitarea sensibilei acestuia. Astfel, tonalitatea de își
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nu în‑ tr‑o altă existență umană, dar în persoana însăși a Fiului lui Dumnezeu 64. Datorită comuniunii sinergetice, Dumnezeu și omul se oglindesc unul în altul intrând într‑o comuniune prin care natura umană se realizează la un nivel supranatural, comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
redată prin imagine. De aceea Sfânta Biserică a fost prietena artelor frumoase, și a cerut necontenit concursul lor nobil mai ales pentru ca obiectele care aparțin cultului să fie într‑adevăr demne, armonioase și fru‑ moase, semne și simboluri ale realităților supranaturale 83. Este firesc să ne punem întrebarea: ce este frumusețea? Pentru moment ne putem rezuma la ceea ce ne răspunde sfântul Augustin: dacă nu mă întrebați, știu să răspund, dacă mă întrebați, nu știu. Dar cea mai cunoscută definiție a frumuseții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
credințele epocii sale. Imaginația lui Bosch se hrănește din folclorul flamand și din lumea fantastică a Evului Mediu; ea este populată de numeroase figuri legendare și grotești. Bosch pictează satire, lucrările sale moralizatoare amestecă mereu profanul cu sacrul, obișnuitul cu supranaturalul, în consens cu regulile greu de descifrat ale poeziei, care este o prezență puternică în arta sa. Creația lui șochează. Perioada cea mai captivantă și mai reprezentativă pentru arta lui Bosch debutează cu tripticul Carul cu fân. Pictorul se întoarce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Baum des Lebens; dupa acesta, popoarele arhaice stabileau un axis mundi, o „coloana cosmică", responsabilă de legatura între uranic și neptunic. Zeul celest locuiește pe un munte care se definește și el ca „axa primordială", de unde stăpânește fenomenologia naturală sau supranaturală. La fel, popoarele considerate "primitive" au un "ax central", care le ghidează în manifestările Ontologice. Și timpul poate fi un imago mundi, putând fi remodelat în diverse forme, prin aceasta stabilindu-se sacralitatea sau caracterul profan al lumii. De la Zalmoxis
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
om” sau „arătare de om”. Gerilă, Flămânzilă și Setilă sunt expresia alegorică a unor impulsuri ce aparțin instinctului de apărare și de conservare al ființei umane; acțiunile lor se înscriu, de altfel, în sfera realității mai mult decât în sfera supranaturalului. Pe de altă parte, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă aparțin preponderent tipologiei fabulos mitice; simțurile lor exagerate se circumscriu sferei cunoașterii. Considerați a fi ciudați, ei vin să demonstreze importanța căutării dimensiunilor umane ale fiecărui individ în miezul său spiritual și nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cautand acele muze despre care toți cei care plazmuiesc, vorbesc și dau, prin dedublare, puterea de a pătrunde în lumea lor. Într-un sens foarte general, aceste limite care încorsetează imaginația țin de spațiul fantasticului și miraculosului, fabulosului și feericului, supranaturalului, neobișnuitului pentru că avem teama explicării jocului de energii din Univers, acel joc al spiritelor nominalizate. Departe de noi există o lume a ideilor, a vârtejurilor neîntrerupte care ne caută pe fiecare dintre noi și nu contenesc până ce planul lor nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
o operă de artă.” Aceasta este opinia lui Andrî Malraux, care încearcă o interpretare a pictorului Goya, spre deosebire de Josî Ortega y Gasset, care încearcă o interpretare a omului Goya. Negrul este expresia fantasticului, dă gravurii accentul neliniștitor, strămută scena în supranatural, smulgând-o din realitate și situând-o într-un univers ce nu aparține omului. Stilul lui Goya este stilul angoasei, al neomenescului. Între reportaj și coșmar încearcă o redare a lumii așa cum o vede el, o ordonare nu după flori
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fantasy. În același timp, Washington Irving aduce acest tip de poveste în America; astfel, fantasy-ul s-a dezvoltat paralel în ambele continente. Primele definiții date fantasy-ului au forma de tipul: “Povești sau romane care conțin un element substanțial cu caracter supranatural, care se petrece în lumi imposibile, cu personaje imposibile”. Aceste definiții sunt însă foarte largi și cuprind în sfera lor totul, de la poveștile cu fantome până la SF. Definiția este așadar a literaturii imaginarului; dar fantasy-ul în sine are caracteristici distincte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
considerată unanim ca fiind una dintre operele cele mai reprezentative ale geniului modern, fiind un vast poem ce cuprinde multe alte genuri literare; aceasta multitudine de genuri va conduce la vibrația misterelor medievale, prin prezența anumitor elemente: alegorismul insistent, elementul supranatural și al altor inflexiuni ale fantasticului, precum și prin fragmentarea episodică a acțiunii<ref id=”5”>Tudor Vianu, Filozofie și poezie, Editura Enciclopedică Română, București, 1937</ref>. Succesiunea armonioasă a episoadelor ne pune față in față cu un poem epic ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]