6,950 matches
-
și lăsând adversarilor victimele. La crearea statului, populația evreiască a țării se ridica la 650000 de persoane, dintre care 100000 erau supraviețuitori. Între 1948 și 1952, 720000 de persoane imigrează în Israel, din care mai mult de jumătate sunt tot supraviețuitori. Această "distrugere" este percepută de constructorii tinerei țări ca o înfrângere evreiască opusă codului moral al sionismului, bazat pe negarea diasporei și pe eroismul oamenilor noi ieșiți din poporul evreu, a căror istorie începe în Europa de Est și își atinge apogeul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înainte de război din cea a iudaismului tradițional care invoca trecerea "de la distrugere la izbăvire", insistă de acum pe trecerea "de la Holocaust la Izbăvire". În perioada post-genocid, văzută ca oferind posibilitatea unei renașteri naționale în tragedie, literatura israeliană, de la Ka-Tzetnik, un supraviețuitor, la Abba Kovner, trecând prin Yoram Kaniuk și poezia lui Uri Zvi Greenberg, tinde spre reconstrucție și izbăvire. Pentru Shmuel Yosef Agnon sau Haim Hazaz și alții, speranța de izbăvire este prezentă, inclusiv în scrierile lor care nu au ca
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de Independență, care face din stat răspunsul suprem la genocid. Mesajul era clar: evreii nu se mai puteau întoarce pe teritoriile unde fuseseră dispersați. Nu exista salvare în afara statului evreu, cheia viitorului lor. Totuși, în această epocă, atitudinea israeliană față de supraviețuitori este lipsită de empatie și simpatie. Ea este mai degrabă critică și rece, cu o oarecare nuanță de dispreț, chiar dacă ei alcătuiau o treime din societate. Tânărul israelian se întreba frecvent cum ajunseseră evreii în acea situație. În acei ani
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
între Israelul biblic și Israelul modern, între caracterul religios al noii patrii și secularitatea ei, revendicată în modul în care și-o reprezentau fondatorii. Cultul soldaților morți în luptă echivalează cu patriotismul, în timp ce discursul despre suferință și doliul importate de supraviețuitori și de imigranții din țările musulmane sunt împinse la periferia socială și culturală, fie și numai pentru că aceștia din urmă nu urmaseră parcursul inițiatic al bunului israelian. Victoria Israelului asupra armatei egiptene în 1956, în campania din Sinai, ridică statul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
memoria lor începe să nu mai fie un ciment al solidarității sociale și naționale. Ca urmare, imaginea luptătorilor din ghetoul Varșoviei și a partizanilor intră în declin ca simbol principal al comemorării genocidului. În locul ei apare cea a victimelor și supraviețuitorilor. Discursul public despre genocid începe să se politizeze în Israel încă din anii 1950 pentru a răspunde exigențelor ideologice de moment. Controversa se poartă în jurul indemnizațiilor pe care trebuiea să le plătească Germania, destinate să finanțeze absorbția imigrației de masă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
discursul politic. Egiptul este descris ca "putere nazistă în ascensiune", naționalizarea canalului este comparată cu Anschluss-ul, iar Nasser cu Hitler. Genocidul era atunci pe cale să modeleze concepțiile despre securitate ale Israelului. Procesul lui Eichmann, care începe în 1961 cu mărturiile supraviețuitorilor solicitate de el, introduce Holocaustul în conștiința israeliană și, apoi, în cea evreiască din diasporă. Evreii se identifică de acum cu victimele și supraviețuitorii genocidului, care rupseseră tăcerea pentru a spune cu propriile cuvinte ce li se întâmplase. Este o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să modeleze concepțiile despre securitate ale Israelului. Procesul lui Eichmann, care începe în 1961 cu mărturiile supraviețuitorilor solicitate de el, introduce Holocaustul în conștiința israeliană și, apoi, în cea evreiască din diasporă. Evreii se identifică de acum cu victimele și supraviețuitorii genocidului, care rupseseră tăcerea pentru a spune cu propriile cuvinte ce li se întâmplase. Este o revanșă împotriva persecutorilor, prin discursul cărora existaseră până atunci. Identitatea de victimă se transformă în țară în cea de acuzator și, prin această evoluție
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
genocidului, care rupseseră tăcerea pentru a spune cu propriile cuvinte ce li se întâmplase. Este o revanșă împotriva persecutorilor, prin discursul cărora existaseră până atunci. Identitatea de victimă se transformă în țară în cea de acuzator și, prin această evoluție, supraviețuitorii, "oile" de ieri, se ridică la rangul de "eroi" și "sfinți" moderni. Asistăm, de asemenea, la o elaborare a memoriei care distinge clar de acum între dimensiunea personală a comemorării și dimensiunea ei națională. Procesul conduce la reîmprospătarea unității naționale
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
memorie, care construiește o punte între morți și vii. El întărește astfel imaginea supremației Israelului, care, judecându-i pe dușmanii poporului evreu, arăta că era de datoria lui să lupte pentru ca o asemenea catastrofă să nu se mai poată repeta. Supraviețuitorii se aflau acolo pentru a mărturisi ororile vieții de neputință din diasporă. Deviza "niciodată să nu se mai întâmple asta" căpăta un sens sacru, era o datorie pe care Israelul avea s-o îndeplinească. Statul era astfel sacralizat și el
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
precum și toate suferințele provocate palestinienilor. Acest stat era sacru, iar sacralitatea lui era indisociabilă de genocid. Procesul lui Eichmann legitima acest model de prezentare atât în statul evreu, cât și în diasporă. Dar nu era deloc o prezentare anodină. Pentru supraviețuitori, ea era cea a suferinței lor, pentru tinerii israelieni, un mod de a reînnoda legătura cu identitatea lor evreiască negată în primii ani ai întemeierii, iar pentru evreii din diasporă, un mod de a elibera vorbirea despre nenorocirile lor, dar
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
dea sens Holocaustului, în contextul unei stări permanente de război și în fața unei situații de instabilitate și anxietate pe care aceasta o provoacă generației născute pe pământul tânărului stat. Pe de altă parte, foarte devreme, în Israel se observă printre supraviețuitori reapariția unor modele religioase în comemorare. Ei erau grupați în peste cinci sute de asociații ale imigranților, corespunzătoare orașelor europene din care proveneau. Aceste asociații publicau "cărțile amintirii" comunității lor, după modelul practicii din epoca medievală, și puneau plăci comemorative
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
stadiul comemorării personale a exterminării, înainte de trecerea, după procesul Eichmann din 1961, la dimensiunea colectivă, marcată de monumente și ceremonii care, treptat, preiau și ele elemente rituale din liturghia tradițională. Procesul Eichmann însuși ia turnura unei povestiri sacre, narată de supraviețuitori, care accedeau astfel ei înșiși la sacralitate. O povestire sacră care ținea de acum loc de istorie și urzea memoria genocidului cu mai multă forță decât orice carte. Se produce astfel un soi de întâlnire între o memorie în formare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
mai multă forță decât orice carte. Se produce astfel un soi de întâlnire între o memorie în formare care capătă o tonalitate religioasă și niște ritualuri colective al căror aspect religios nu este de neglijat. Din această perspectivă, organizațiile de supraviețuitori preferă curând să construiască monumente mai degrabă decât să publice "cărți ale amintirii". Astfel, numărul acestora din urmă ajunge de la douăsprezece în 1975 la patru în 1984. Aceleași organizații înalță monumente funerare de dimensiuni neobișnuite și cu o arhitectură bogată
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
unei politici belicoase ce depășea cu mult apărarea, legitimă, a dreptului la existență 3. Utilizarea care s-a dat datoriei de memorie nu-i era așadar intrinsecă. Pe deasupra, în cele din urmă, ea i-a sortit unei veritabile solitudini pe supraviețuitorii înșiși, deținătorii reali ai memoriei vii a suferințelor îndurate și a durerilor simțite. Dacă, prin punerea lor în scenă, ei erau poate distrași (în sens pascalian), ne putem teme ca, odată cu dispariția lor, să nu fie ocultată în același timp
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
exterminarea evreilor. Aceeași evoluție se observă în cercetarea universitară, care mult timp s-a interesat în principal de rezistența evreiască, și încă într-un scop apologetic. Din acest moment, ea abordează rolul comunității evreiești din Palestina în salvarea și absorbția supraviețuitorilor, rol care n-a fost dintre cele mai glorioase 5. În 1980, Knesset-ul adaugă un amendament la legea educației publice, impunând predarea obligatorie a Holocaustului în licee. 20% din cursurile de istorie îi vor fi de acum alocate 6
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acordă Rabin la Oslo drept o trădare. De altfel, opoziția răspândește o fotografie în care acesta din urmă apare îmbrăcat ca Arafat sau în uniformă de ofițer SS... Dacă în trecut israelienii născuți pe pământul țării serveau drept model pentru supraviețuitori, de acum aceștia din urmă sunt o referință pentru nativi. Biruitorii de ieri simt că au devenit victimele de astăzi, în timp ce victimele de ieri au devenit biruitorii de astăzi 8. Trecutul diasporei și experiența sa ucigașă dau sens prezentului și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Șase Zile, din cauza atitudinii adoptate de general față de Israel și a sprijinului său indirect pentru țările arabe. Mulți repatriați au comparat această atitudine de abandonarea Algeriei în mâinile arabilor. Din acel moment, evreii își concep raportul cu națiunea franceză ca supraviețuitori ai Holocaustului și, deci, ca evrei. Ei își exprimă, într-o retorică încărcată de emoție, temerea ca în Orientul Mijlociu să nu se producă un al doilea genocid și consideră că oroarea extraordinară și incomprehensibilă a unei asemenea catastrofe cere o
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
să-i idealizăm, le putem recunoaște capacitatea de a se hrăni din conținuturi mai pozitive). Întregul iudaism, cel puțin pentru laici, trece prin acest filtru. Se va perpetua la nesfârșit iudaitatea devenită sinonimă cu victimitatea, când, într-un viitor apropiat, supraviețuitorii vor dispărea într-un final? Ce-i drept, construcțiile memoriale par că se pot lipsi de martori direcți. Apelurile recente, în Franța, la recunoașterea memoriei sclaviei, dispărută acum aproape două secole, tinde să demonstreze asta. Până atunci, eterna victimă se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
date tragice i se va părea cât se poate de uimitor că evreii au mai putut să creeze și procreeze, să se roage și să trăiască, să se bucure și să spere. Nu este inutil să amintim că Simon Wiesenthal, supraviețuitor al genocidului, celebru vânător de criminali naziști, era și fondatorul, la Los Angeles, al unui Muzeu al Holocaustului care-i poartă numele, Simon Wiesenthal Center / Museum of Tolerance. Holocaustul ar merita să fie recunoscut pentru ceea ce este, și anume un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ceea ce bărbați și femei au îndurat în calitatea lor de oameni, și nu doar de evrei. Pentru ca memoriile noastre specifice să se împletească în istoria noastră comună de bărbați și femei. Și putem oare să uităm, noi, care nu suntem supraviețuitori, că, atât în Biblie cât și în liturghie, nu numai de morți trebuie să ne amintim ci mai întâi și mai ales de "cuvintele Legii"? Da, Zakhor, " Amintește-ți" este o poruncă la fel de veche ca poporul evreu însuși. În Pentateuh
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
stepă, spațiul românesc nu era decât un fund de sac, legat la gură între Dunăre și Carpați. Izolarea a dictat ritmul evoluției societății românești, marcând durabil caracterul nostru excepțional. Solitudinea a însemnat nu doar tristețe, ci și bucurie. Suntem niște supraviețuitori miraculoși în vremurile tulburi care au curs ca un torent necruțător pe aceste meleaguri. Sub greutatea izolării s-au prăbușit cumplite silnicii și împărății odioase. g. Roza vânturilor După cum observăm, imperiile care au râvnit la pământurile noastre, le-au vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este viață în univers se bazează pe ritmuri și pe cicluri. Poate că Internetul reprezintă noua infrastructură comunicațională pe care se va construi noua paradigmă. Astfel, schimbarea poate fi una rapidă, dacă va exista deschiderea necesară. În mod cert însă, supraviețuitorii acestei transformări vor trăi mai aproape de natură, de pămînt, stabilind noi relații cu aceasta, asemănătoare celor stabilite cu semenii noștri. Dacă îl respectăm drept ceea ce este, el poate deveni principalul nostru punct de sprijin în această aventură. Suntem binecuvîntați să
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și turismul”, organizate de Uniunea Femeilor din cadrul Bisericii Coreenexe "Uniunea Femeilor din cadrul Bisericii Coreene", în 1988). Aceste entități au contribuit eficient la aducerea unora dintre problemele femeilor pe agenda politică (de exemplu, programul de asistență socială al guvernului coreean pentru supraviețuitorii sclaviei sexuale din timpul războiului cu Japoniaxe "Japonia" etc.). În ciuda faptului că activismul femeilor în afara instituțiilor politice oficiale a fost esențial în cursul tranziției la democrație, încă nu se constată un progres în ceea ce privește reprezentarea femeilor la putere, în partidele politice
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pentru adolescent, problema banală în legătură cu sensul vieții prinde, în aceste condiții, o tentă diferită, transformată destul de repede într-o reflexie asupra morții, apoi asupra sinuciderii. Anxietatea apare repede marcând aceste gânduri apoi, pe neștiute, întărind legătura ambivalentă anxioasă dintre părintele supraviețuitor și adolescent: se poate stabili atunci o legătură depresogenă. În cazul depresiei cu aspect nevrotic, poziția parentală este în general mai modulată. Ținând cont de experiența noastră în consiliere familială, vom prezenta câteva informații clinice evocând trei tipuri de interacțiune
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mențineau În micul perimetru defensiv din orașul Încercuit. Lupta era Îndârjită În suburbii, și, pe drumul spre Petrovic, Faulques și Olvido Ferrara - intraseră cu o săptămână Înainte prin singurul loc posibil, o potecă ascunsă printre porumbiști - s-au Întâlnit cu supraviețuitorii unei unități croate care se replia, Înfrântă, după ce Înfruntase cu arme ușoare blindatele inamicului. Mergeau răsfirați, la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent alcătuitei armate naționale croate: chipuri acoperite de sudoare
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]