8,354 matches
-
vizați. Dacă mi s-ar cere să rezum motivele acestui fiasco Într-o singură frază, aș spune că autorii acestor planuri se considerau mult mai deștepți și mai Înțelepți decât erau În realitate și, În același timp, Îi credeau pe supușii lor mult mai proști și mai incompetenți decât erau ei cu adevărat. Restul acestui capitol este dedicat dezvoltării acestui raționament de abia schițat și prezentării câtorva modeste Învățăminte. „Asta-i ignoranță, deșteptule!” „Greșeala strămoșilor noștri a fost aceea de a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că statul voia să Își maximizeze câștigurile pe termen lung. Se Întâmpla și În trecut și se Întâmplă frecvent și acum, desigur, ca regimurile aflate În crize politice sau militare să Își ipotecheze viitorul exploatându-și la maxim pădurile sau supușii. Vezi, În acest sens, superba sinteză analitică a lui Charles Tilly, Coercion, Capital, and European States, A.D. 990-1992, Blackwell, Oxford, 1990, care pune În evidență rolul pregătirii și desfășurării războaielor În procesul de formare a statelor și care descrie trecerea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
p. 78. În ciuda progresului pe care cetățenia egală l-a adus cu sine În domeniul drepturilor omului, trebuie amintit că acest salt imens a Însemnat și Îndepărtarea structurilor intermediare aflate Între stat și cetățean, oferindu-i primului acces direct la supușii săi. Cetățenia egală nu presupunea doar egalitate În fața legii și sufragiu universal masculin, ci și recrutare universală, după cum aveau să Își dea seama În scurt timp cei mobilizați În armatele lui Napoleon. Privită de la Înălțimea statului, societatea arăta tot mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
seama În scurt timp cei mobilizați În armatele lui Napoleon. Privită de la Înălțimea statului, societatea arăta tot mai mult ca o serie nesfârșită de particuliers egali la nivel național cu care statul avea de-a face În calitatea lor de supuși, contribuabili și potențiali recruți. Citat În Kula, Measures and Men, p. 286. După cum nota E.P. Thompson În lucrarea sa Whigs and Hunters: The Origins of the Black Act, Pantheon, New York, 1975: „O serie Întreagă de decizii juridice luate de-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ușor stocate și transportate (de pildă, cerealele) și ce au o valoare relativ ridicată per unitate de volum și greutate. Cei care locuiau În asemenea spații vedeau, desigur, altfel lucrurile și Își comparau libertatea, mobilitatea și onoarea cu servitutea celor supuși curții. Un proverb afgan grăitor și nepărtinitor surprinde această distincție: „Dările mănâncă văile, onoarea mănâncă dealurile”. Unul dintre cele mai bune mijloace de a circumscrie asemenea locuri este Întrebarea Încotro se Îndreptau șerbii și sclavii fugari și unde se restabileau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
exilul interior și au acceptat compromisuri îndelung discutabile pentru a asigura continuitatea culturii române. Perfect valabilă, menită să argumenteze o opțiune, de altminteri lucidă și atent chibzuită, este distincția dintre marxizant, cel atras de filosofia lui Marx, și marxist, cel supus necondiționat marxismului ideologizat. În sensul revenirii continue, temele prefigurate în triada începutului sunt reluate în anii ’80, fiecare în câte o trilogie. „Impuritatea” artei, raportul ei cu alte forme de conștiință sunt descrise și argumentate în trilogia numită de autor
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
acestă” (1966, p. 95). Pentru Hoffmann, ca și pentru Aron, rezultatele sunt mult mai mult afectate de unit)ți decât influențate de sistem. Poate c) au dreptate. Cu toate acestea, cineva ar putea considera c) o chestiune fundamental) ce trebuie supus) analizei este mai ales aceea dac) sistemul și efectele unit)ților variaz) că intensitate, de la un tip de sistem la altul. Aron și Hoffmann au dat în mod arbitrar un anumit r)spuns la aceast) întrebare. Doar oferind acel r
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
violenței. Amenințarea cu violența și utilizarea recurent) a forței se spune c) reprezint) elementele care disting relațiile internaționale de cele de pe plan național. Ins) de-a lungul istoriei universale, cu sigurant), majoritatea conduc)torilor au tr)it cu ideea c) supușii lor ar putea face apel la fort), pentru a le opune rezistent) sau pentru a-i învinge. Dac) absența guvern)mântului este asociat) cu amenințarea violenței, la fel stau lucrurile și în prezența lui. O list) întâmpl)toare a tragediilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
identificat) cu haosul, distrugerea și moartea, atunci distincția dintre anarhie și guvern)mânt nu ne spune prea mult. Care condiție este mai precar): viața unui stat în relațiile cu alte state, sau a unui guvern)mânt, luat în relație cu supușii s)i? R)spunsul variaz), în funcție de timp și de loc. În cazul relațiilor dintre anumite state, în unele perioade, apariția real) sau presupus) a violenței are un grad redus. În cadrul anumitor state, în unele perioade, apariția real) sau așteptat) a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
reacțion)m la pretența ei. Un sistem politic intern, guvernând în conformitate cu anumite standarde de legitimare, isi arog) dreptul de a folosi forța - adic), de a aplica o multitudine de sancțiuni, pentru a ține sub control utilizarea forței de c)tre supușii s)i. Dac) unii fac apel la forța privat), ceilalți pot apela la sistemul de guvern)mânt. Un sistem de guvern)mânt nu deține monopolul asupra folosirii forței, așa cum iese prea bine în evident). Un sistem real de guvern)mânt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prin intermediul eforturilor comune depuse de un anumit num)r de state, de obicei de un num)r mare. Cu toții ne vom sufocă, sau ne vom înecă în mlaștini, dac) poluatorii aerului și ai m)rilor nu sunt în mod eficient supuși reglement)rilor. Vom muri cu toții de foame, dac) populația își conținu), ca într-o reacție în lanț, explozia demografic). Am putea s)ri cu toții în aer, dac) armele nucleare conținu) s) se r)spândeasc). Cei patru p - poluare, penurie, populare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
concurenților” (1904, p. 675). Un adev)r inc) și mai vechi, formulat de David Hume, este acela c) ,,forța este întotdeauna de partea celor guvernați”. ,,Sultanul Egiptului sau împ)râtul Romei”, a continuat el s) argumenteze, ,,și-ar putea trata supușii s)i nevinovați că pe animalele s)lbatice, contrar sentimentelor și inclinațiilor lor. Ins) el trebuie, cel putin, ca m)car pe mamelucii sau pe g)rzile sale pretoriene s) le fi tratat că pe oameni, în acord cu propria
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pretoriene s) le fi tratat că pe oameni, în acord cu propria lor opinie” (1741, p. 307). Cei care guverneaz), fiind puțini că num)r, depind, în privința exercit)rii conducerii lor, de asentimentul - mai mult sau mai putin voluntar - al supușilor lor. Dac) orice ordin ar fi întâmpinat cu o demoralizant) lips) de interes, nici un guvern)mânt nu ar putea conduce. Iar dac) o tar), din pricina dezordinii sale interne și a lipsei de coerent), este incapabil) s) se guverneze singur), nici o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
adesea displac publicului, un enunț care se menține valabil, în egal) m)sur), pentru directorii de corporație, pentru șefii de sindicat, pentru funcționarii publici sau pentru marile puteri. Ț)rile imperialiste de stil vechi nu erau entuziast apreciate de majoritatea supușilor lor, nici japonezii, în procesul lor de unire în cadrul ,,Marii Sfere Est-Asiatice de Coprosperitate”, și nici germanii, atunci când erau pe cale s) creeze nouă ordine enunțat) de Hitler. Toate acestea reprezint) exemple ale proceselor de management, influențare, exercitare a controlului și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Alexandru Zub a practicat asiduu publicistica, acordându-i o însemnătate specială în perioada tranziției, considerată, în accepția sa, „nu numai o ruptură, ci deopotrivă sub unghiul continuității, al unei atitudini solidare cu valorile autentice din trecut, fie acesta apropiat și supus la contestații radicale“. Sub acest spirit a publicat sistematic texte ce urmăreau să contribuie la o mai corectă înțelegere a timpurilor pe care le trăim. Unele dintre ele au fost strânse în volume, precum Impasul reîntregirii (1995) și Chemarea istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
primele decenii ale secolului al XIII-lea, ori poate chiar mai înainte, titlul de han începând să se transmită în linie directă, de la tată la fiu“. De menționat și că atunci când interesele colective erau lezate de anumite inițiative ale hanului, supușii se puteau opune, înlocuindu-l16. Situația social-politică la nivelul vârfurilor ierarhiei cumane era deci caracterizată de o anumită flexibilitate. Dificultatea unei aprecieri corecte a situației de atunci provine și dintr-un aspect subliniat de Victor Spinei, care observa și fluiditatea alianțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stema, cultul național și acela al coroanei, mai târziu instituțiile reprezentative (parlamentul, seimul)13. Prin efortul suitei principelui și al membrilor familiei domnitoare, începând cu secolul X, concomitent cu extinderea spațiului de stăpânire al Arpadienilor, Přemyslizilor și Piaștilor, în rândul supușilor s-a încetățenit tradiția apartenenței la un neam și la un trib de la care se trage dinastia conducătoare. Din secolul XIII, pe măsură ce și-a asumat dirijarea treburilor publice și a considerat că reprezintă țara alături de suveran, nobilimea și-a atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
temporar, spre administrare. Să reținem că suveranii cehi au exercitat puterea în evul mediu în calitate de vicarius al Sfântului Václav, și nu de vicarius Christi, cum era cazul celorlalți regi europeni. Protector al oștirii boeme, în mâinile căruia se afla securitatea supușilor, sfântul a fost „văzut“ pe un cal bălan, în haină albă, în timpul bătăliei lui Sobĕslav I (1125-1140) cu împăratul Lothar al III-lea (1125-1137) din anul 1126 și în alte lupte, în fruntea cehilor pe care i-a condus spre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
susținea că boemii ar fi fost demult aneantizați dacă n-ar fi beneficiat de protecția Sfântului Václav și a Sfântului Procop. S-a afirmat că dreptul a contribuit, de asemenea, la cristalizarea conștiinței naționale, prin acțiunea modelatoare exercitată asupra tuturor supușilor statului și prin ancorarea în tradițiile populare. În cronografia cehă a fost atestată de timpuriu noțiunea de ritus terre nostre, dreptul raportându-se nu la o comunitate de persoane, așa cum avea loc în Europa de Apus, ci la teritoriul țării
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Polonia Mare și, în anul 1251, a celor din Regatul Ungar. Přemyslizii și Arpadienii i-au declarat proprietate a visteriei • servi camerae regis -, i-au înzestrat cu privilegii - libertate confesională, administrare și instanțe de judecată autonome, examinarea litigiilor cu supușii creștini de către funcționarii regali ș.a.33. La Praga li s-a permis să locuiască într-un cartier distinct, să practice, pe lângă cămătărie, comerțul cu obiecte uzate, să se ocupe - în cuprinsul regatului - de administrarea finanțelor și de încasarea taxelor vamale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
social, în schimbul condiției juridice de care beneficia, taxe substanțiale și servicii - construirea, pe socoteala comunității evreiești, de fortificații urbane etc. Ca să dea satisfacție forțelor sociale recalcitrante sau animată de propriile ambiții, regalitatea a întreprins uneori acțiuni în defavoarea respectivei categorii de supuși - a dispus să fie anulate dobânzile, nu însă și datoriile, pe care creștinii trebuiau să le ramburseze creditorilor, a procedat periodic la confiscări de averi și la expulzarea familiilor de evrei din țară. În Cehia creștinarea lor forțată și persecuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sustragere de sub dominația otomană, de vreme ce se aliaseră cu asupritorii lor împotriva celor de la care așteptau eliberarea, adică împotriva rușilor. Cele mai multe expresii ale amintitei stări de spirit au fost atribuite lui Carol al XII-lea și doar în foarte mică măsură supușilor săi sudezi, pe seama venirii cărora în Moldova era pusă, totuși, o mare invazie de lăcuste care s-a abătut atunci asupra țării 25. „Atenția“ deosebită de care s-a bucurat regele s-a datorat, fără îndoială, puternicei sale personalități. „Mândrul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în plin proces de renaștere, nu doar mediul social imediat influențează naturalizarea grecilor, ci și condițiile concrete din Principate. Astfel, măsura desființării ispravnicatelor străinilor și a departamentului străinilor a dus la un aflux de cereri de naturalizare. Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anii 1901-1902, sub conducerea lui Leonida Colescu. Din datele oferite de această sursă rezultă că în România funcționau 66.188 de stabilimente industriale, din care 45.963 (73,9%) aveau proprietari români, 6.360 (10,2%) se aflau în proprietatea supușilor străini și 9.865 (15,9%) aveau proprietari evrei (străini fără protecțiune după documentele epocii). Relativ la industria mare - stabilimente industriale cu un capital social mai mare de 50.000 lei - notăm existența a 625 de unități deținute • Liviu Rotman, Social
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Principatele Române, București, 1930, p. 350. • Anuarul catalog al industriilor metalurgice și miniere din România, București, 1939, p. 21. • Ancheta industrială din anii 1901-1902, vol. I și II, București 1904, 1903. în proporție de 53,9% de români, 26,6% supuși străini și 19,5% de evrei. Tabelul următor este semnificativ în acest sens26: Întreprinderi industriale mari Număr total din care în proprietatea: românilor străinilor străinilor fără protecțiune - evrei Individuale 334 160 90 84 Ale societăților 249 135 76 38 Ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]