7,135 matches
-
fără să realizeze de ce, fiind doar o curiozitate manifestată la vârsta copilăriei, Ioan Grămadă scotocea cu plăcere prin vechiturile pe care membrii familiei le abandonau la un moment dat. Se urca prin podurile caselor bunicilor și mătușilor, adeseori pe ascuns, sustrăgându-se uneori de la treburile gospodărești, pentru a căuta cu nesaț printre obiectele depozitate cu bună știință ori uitate pe acolo, rătăcite și pierdute prin toate cotloanele. Nu știa ce anume caută, dar cu timpul se oprea cu privirea numai asupra
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
XXIII. TATA MIHAI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014. Tata Mihai În expresii largi zâmbete și inteligent glumețe ... Tata Mihai ce l-am avut Din moarte glumă a făcut ... El doar s-a sustras din lut! https://www.facebook.com/wrinklesTimeline http://wrinklesonmytimelinebooks.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimelinepoetry.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimeline.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimelineen.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimeline 2014.tumblr.com/ ... Citește mai mult Tata Mihaiîn expresii largi zâmbete
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
blogspot.ro/ http://wrinklesonmytimeline.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimelineen.tumblr.com/ http://wrinklesonmytimeline 2014.tumblr.com/ ... Citește mai mult Tata Mihaiîn expresii largi zâmbete și inteligent glumețe ... Tata Mihai ce l-am avutDin moarte glumă a făcut ...El doar s-a sustras din lut!https://www.facebook.com/wrinklesTimelinehttp://wrinklesonmytimelinebooks.blogspot.ro/http://wrinklesonmytimelinepoetry.blogspot.ro/http://wrinklesonmytimeline.blogspot.ro/http://wrinklesonmytimeline.tumblr.com/http://wrinklesonmytimelineen.tumblr.com/http://wrinklesonmytimeline 2014.tumblr.com/... XXIV. LUMINILE DIN VITRALII, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
-l privim, de vreți și voi, mâine dimineață! I-a plăcut și Lixandrei când l-a văzut întâi. Haideți, nu mai stați! le-ndemnă ea luându-le-o înante ca să desferece minunea. Le urmai cu săcăteul doldora din care-mi sustrăsesem pofticioasă două pere ce-abia-ncăpuseră în căușurile spațioase ale mâinilor mele, mirându-mă de inepția celui care-i sugerase codul de la intrare: numai zerouri! Numai zerouri! ... Mă-ntorsei la Arthur în drum spre studioul meu. Dispăruse din viața noastră. Parcă se
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
fără să-și dea seama, își arde singură perdeaua.” Încerc în permanență să mă obișnuiesc cu gândul că totul nu a fost altceva decât un coșmar. Ce este un coșmar ? Un vis urât care te urmărește, te obsedează și te sustrage din cotidian. Îmi reamintesc ziua aceea cu mult soare, când - deși nu-mi stătea în obicei - m-am trezit cu câteva ore mai devreme decât de obicei, stăpânit de senzația că eram pe punctul de a trece printr-o cumpănă
DRAGOSTEA UNEI ADELAIDE (SAU CUM TREBUIE SĂ PROCEDEZE O FEMEIE CARE NU ACCEPTĂ CAPITULAREA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379304_a_380633]
-
spus, Ți-ascult învinuirile cu capul plecat, Disprețuiește-mă, privește-mă de sus, Dar inima de ce mi-ai zdruncinat? Aruncă-mi în față orișice. Cum? Mă întrebi, Nu trebuie să-ți dau lecții despre ironie, Și pentru a nu te sustrage de la trebi, Închei aici această simplă poezie. Valea Călugărească 15 aprilie 1966 Referință Bibliografică: 626 CHIPUL NEȘTERS / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2165, Anul VI, 04 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihai Leonte : Toate Drepturile
626 CHIPUL NEŞTERS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369222_a_370551]
-
2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Editura Nico 2016, Prefață Mircea Dorin Istrate CÂND TIMPUL ÎȚI CUPRINDE ÎN BRAȚE RĂDĂCINILE Recenzie de MARIANA GURZA- Revista Melodium Dacă o parte din timpul nostru ne este răpit, altul ne este sustras, altul se scurge în versul poetului Mugurel Pușcaș, timpul devenind avid - nu mai este acea părticică extrem de mică a unei clipe - un remediu suveran al tuturor lucrurilor din jurul său. Poesisul lui Mugurel Pușcaș devine o mărturisire de credință literară, versul
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
anterior de constituționalitate cu privire la aceeași lege. ... 16. O astfel de intervenție constituie o revenire a autorității legiuitoare asupra propriilor decizii, fără să existe cadrul procedural în acest sens, pe de o parte, și, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituțional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituție, separația puterilor în stat, dar și echilibrul și controlul reciproc, astfel că Președintele va fi privat de dreptul său constituțional consacrat de art. 77
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
a arăta mijloacele prin care poate fi cîștigată fericirea veșnică atît înainte de moarte, cît și după moarte. Vedele spun: Ceea ce trebuie să fie cunoscut este sufletul, el trebuie despărțit de natură, astfel el nu va mai reveni", adică "el este sustras metempsihozei" și, în consecință, corporalității, el nu se mai introduce din nou în alt corp. "Această eliberare este scopul esențial, prezent în toate sistemele [157] ateiste și teiste." Aceste sisteme spun: "O astfel de eliberare poate fi realizată prin știință
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
această fericire că ea este supremul bine, că înșiși zeii sînt subordonați acestei stări. De exemplu, Indra, zeul cerului vizibil, este mult inferior sufletului care trăiește contemplativ în sine însuși: "multe mii de zei Indră au pierit", sufletul însă este sustras oricărei schimbări [159]. De aceea ea nu se deosebește de religie [160] decît prin faptul că posedă o învățătură amănunțit elaborată pe planul gîndirii; ea nu face din abstracție ceva gol, ci o ridică la nivelul semnificației proprii unei gîndiri
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Demiurg căruia puțin îi pasă de credințele, de pasiunile și suferințele noastre...“. Se vorbește despre Maya, iluzia cosmică, care e posibilă datorită exclusiv Timpului, că Maya se poate manifesta grație duratei temporale. În final, dorința lui Ștefan de a se sustrage duratei temporale și de a ignora istoria este văzută ca ceva ideal, căci presupune o viață plenară, infinit mai prețioasă decât existențele celorlalți, reduse exclusiv la recepționarea și asimilarea Istoriei. Credința că totul este o iluzie îl face să aibă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
nesiguranță îi face pe Biriș și pe Ștefan să li se pară că sunt niște ființe mici, ce parcă cerșesc zile de la acel Demiurg nepăsător la trăirile lor: „Fiecare zi pe care o trăiești parcă ar fi o zi furată, sustrasă destinului. Asta îți dă un sentiment de euforie “. O altă formă a timpului este Destinul, care, în viziunea lui Bibicescu, e doar un aspect dramatic al Timpului. „Destinul este, de fapt, porțiunea de Timp pe care ne-o îngăduie Istoria
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
reiau tribulațiile eroului homeric spre mirifica insulă Ithaca“. Însă problema timpului nu-l preocupa numai pe Ștefan Viziru, ci pe toți protagoniștii romanului. Anisie, omul care trăiește lângă Sighișoara, orașul medieval, a simțit „cum trece timpul“, a reușit să se sustragă Timpului, nu numai celui istoric, ci și timpului fiziologic. El pare cu mult mai tânăr decât este în realitate. O altă problemă a lui Ștefan este ieșirea din labirint. El vede acest labirint ca pe o încercare, o probă, căci
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
la mai toate personajele romanului, face posibilă o asemănare cu alte personaje ale lui Mihail Sebastian, din piesa Jocul de-a vacanța, unde, într-un mod comic, personajele, dar mai ales Valeriu, își propun să uite de Timp, să se sustragă, pe durata concediului, acestei dimensiuni. Prin retragerea sa în miraculoasa cameră Sambô, Ștefan Viziru reușește să smulgă zilnic câteva ore istoriei, timp în care se sustrage evenimentelor. Această evaziune temporară are un rol regenerator prin dobândirea unui sentiment de libertate
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
comic, personajele, dar mai ales Valeriu, își propun să uite de Timp, să se sustragă, pe durata concediului, acestei dimensiuni. Prin retragerea sa în miraculoasa cameră Sambô, Ștefan Viziru reușește să smulgă zilnic câteva ore istoriei, timp în care se sustrage evenimentelor. Această evaziune temporară are un rol regenerator prin dobândirea unui sentiment de libertate față de determinismul istoric; este vorba de cucerirea unei libertăți minime, ce facilitează înfruntarea catastrofei. De fapt, arta constituie o modalitate specifică omului modem de a ieși
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
arta constituie o modalitate specifică omului modem de a ieși din timpul istoric prin integrare într-un alt timp, cel al artei. Complexul simbolic denumit camera Sambô este învăluit în căldură, nu una atmosferică, ci una creatoare. Pentru a se sustrage Timpului, Ștefan înțelege că trebuie să fie asemenea sfinților și, citind o carte despre aceștia, va picta. Astfel, „traiam și eu ca ei“. Pânza pe care pictează este una și aceeași. Deși sunt ilustrate mai multe imagini, Ștefan poate afirma
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de țară" sînt legitimați după cum explică cronicarul Cantemir în Descrierea Moldovei de o decizie a voievozilor întemeietori care și-au înnobilat oștenii înzestrîndu-i cu pămînturi. Ambiția fanarioților consistă în a reduce numărul boierilor scutiți de plata impozitelor. Marii boieri se sustrag fiscalității, micii boieri fără funcție (mazili) vor fi supuși la o taxă personală. Rangul depinde de vechimea familiei, dar este legat de asemenea de funcția îndeplinită în cadrul structurilor statului. Această dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ce-o mai fi vrînd țîncul ăsta gălăgios? Niciodată nu-i mulțumit. Ai face bine să taci, țestoaso!"". Punctul de vedere al lui Alecsandri este tragic. Scriitorul pleacă de la o constatare locală și știe, fără să o spună explicit, să sustragă deciziilor și angajamentelor locale perspectivele reamenajărilor mai vaste. În 1878, Rusia desfășoară o politică amplă, care include în Balcani România, Serbia și Bulgaria și care trece și dincolo de Balcani, spre Batum, Kars și Ardahan. Politicienii români tac în privința unei geopolitici
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
industrii liberale și non-naționale. Primele semne ale alegerilor liberale s-au manifestat chiar înaintea începerii tratativelor de pace de la Paris, cînd guvernul decide să, treacă la confiscări în sectoarele de interes petrolier germane și austro-ungare. Această operațiune căreia i se sustrag cîteva mari societăți germane care realizează transferuri în Elveția transformă peisajul proprietății din domeniul petrolier. În 1920, România controlează șase din cele mai imporante întreprinderi reprezentînd 30% din extracțiile petroliere. Societățile cu capital străin ca Astra Română și Societatea Româno-Americană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
partidului în 1945. În 1951-1952, România se lovește de dificultăți în producția agricolă și industrială, populația începînd să-și manifeste nemulțumirea. Recolta din 1951 este catastrofală. Cooperativele de achiziție și de vînzare subvenționate de guvern nu aprovizionează piața. Țăranii se sustrag sau fură și își vînd produsele pe piața neagră. Reforma monetară din 1952 instituie paritatea monedei naționale, leul, față de rublă; cota de schimb a leului vechi și nou variază fiind favorabilă întreprinderilor, dar ruinînd pe particulari. Inflația galopează. Or, ministrul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
inteligență, ar reprezenta de alta disprețul și desconsiderarea aspirațiunilor celor îndreptățite ale prezentului. Dar statul nu este nici suma indivizilor coexistenți. Căci dacă luăm individ cu individ am vedea lesne că marea, incalculabil de marea majoritate a oamenilor s-ar sustrage bucuros, numai de-ar putea, și de la plata de bir și de la prestațiuni și de la recrutare, încît, oricât de recunoscută ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte, totuși, când e vorba ca el să, subvie cu atomul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recrutare, încît, oricât de recunoscută ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte, totuși, când e vorba ca el să, subvie cu atomul său individual acelei necesități, instinctul {EminescuOpXI 23} său intim și primitiv este de a se sustrage. O curioasă ilustrare a manierei de a privi statul și societatea ne-au dat-o în toți timpii evreii. A se bucura de toate drepturile, dar a se sustrage, de e cu putință, de la toate datoriile este deviza lor și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
instinctul {EminescuOpXI 23} său intim și primitiv este de a se sustrage. O curioasă ilustrare a manierei de a privi statul și societatea ne-au dat-o în toți timpii evreii. A se bucura de toate drepturile, dar a se sustrage, de e cu putință, de la toate datoriile este deviza lor și pentru realizarea acestui princip au, ca nealte popoare, pururea aptitudinea unei organizări de dosire, de substituire, de ajutor mutual. A pune dar acest instrument gingaș al statului, acest reprezentant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de județe prin care le spune că mulți contribuabili i s-au plâns de încărcarea peste măsură ce li s-a făcut de cătră comisiile de recensiment. Deși țiu seamă, de simțimentele unora dintre contribuabili - zice circulara - de-a se sustrage de la sarcina statului, însă în multe cazuri m-am încredințat că, daca unii din agenții fiscali au neglijat tare interesele statului, alții, în zelul lor de-a da bune rezultate, au exagerat valoarea veniturilor. Credem a putea face mica observare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
face mica observare d-lui ministru de finanțe că, daca unui ziar sau unei scrieri de finanțe or de sociologie [î]i e permis a constata că nu unii dintre contribuabilii, ci oamenii în genere au tendența de-a se sustrage de la sarcinele statului în epoca individualistă în care trăim, un ministru n-o poate spune aceasta inferiorilor săi decât cel mult într-un mod confidențial. O asemenea observație e de prisos, întîi pentru că statul, în marginea mijloacelor de care dispune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]