7,229 matches
-
chemarea Spre viață, speranță, iubire, trecut? Amintirea de șterge odată cu noaptea Ce se ascunde după perdea Iar în tulburătoarea dorință de viață Tremură-n zare, departe, o stea... O NOAPTE TÂRZIE O mână și-un gând pe hârtie O noapte târzie și-o poezie Uitarea străbună răsare Din vise, din noapte, din mare Pe urme albastre se-adună Dureri și iubiri împreună Ce am văzut azi în tine? Mă uit în jur...nu e nimeni Doar gându-mi aleargă alene Pe
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Pe ochi, pe pleoape, pe gene Și pașii se-ndreaptă alene Spre visele mele eterne AMINTIREA ALBASTRĂ Versuri de noapte Când somnul aleargă Și nimic nu se leagă Peste noaptea întreagă Scriem pentru suflet Și pentru amintire Într-o seară târzie Pe o foaie de hârtie Și pagini albastre Se perindă alene Pe urme de șoapte Prin veacuri eterne Și vise albastre Se adună-n tăcere Să primească chemarea Să aline-o durere E noapte târzie Și inima saltă La chemarea
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
pentru amintire Într-o seară târzie Pe o foaie de hârtie Și pagini albastre Se perindă alene Pe urme de șoapte Prin veacuri eterne Și vise albastre Se adună-n tăcere Să primească chemarea Să aline-o durere E noapte târzie Și inima saltă La chemarea albastră Ce plânge în șoaptă Și mai speră că poate Se-aprinde o stea Amintire târzie Pe pașii de nea UMBRE CĂLĂTOARE Trec umbre călătoare Peste nisipul rece A nopților eterne Ce veacul le petrece
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
Prin veacuri eterne Și vise albastre Se adună-n tăcere Să primească chemarea Să aline-o durere E noapte târzie Și inima saltă La chemarea albastră Ce plânge în șoaptă Și mai speră că poate Se-aprinde o stea Amintire târzie Pe pașii de nea UMBRE CĂLĂTOARE Trec umbre călătoare Peste nisipul rece A nopților eterne Ce veacul le petrece Și la chemarea tandră A vocii tale sfinte M-am ridicat din ape Din moarte, din morminte Și te-am urmat
TAINELE NOPŢII (POEME) de LILIANA STOIAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366384_a_367713]
-
lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din alta... mă luă la puricat: cum de ajunsăi în satul lui, și ce vânt mă aduse pe
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > E PREA TÂRZIU Autor: Nina Dragu Publicat în: Ediția nr. 2350 din 07 iunie 2017 Toate Articolele Autorului E prea târziu Tu te întrebi de ce-am plecat, Eu mă întreb de ce-am venit, Că ne-am iubit e oare adevărat? E
E PREA TÂRZIU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366450_a_367779]
-
prea târziu ca să mai cânte iară. Și te întrebi acum de ce-am plecat, Eu mă întreb de ce-am venit; Doar timpul ce s-a dus e adevărat, Și-i prea târziu răspunsuri de găsit. Referință Bibliografică: E prea târziu / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2350, Anul VII, 07 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
E PREA TÂRZIU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366450_a_367779]
-
-i oare cel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i dai ce-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns tăcut și fără lacrimi... chiar nu știi cât de bogați sunt cerșetorii de iubiri târzii, ușor aprinse ca și un foc de toamnă, prea greu de stins apoi și... toate astea neavând vreun rost ? Gabriela Blănariu Referință Bibliografică: Amor adult cu buzunarul doldora de vise și minciuni / Gabriela Blănariu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AMOR ADULT CU BUZUNARUL DOLDORA DE VISE ŞI MINCIUNI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366578_a_367907]
-
mamă, neuitarea, Ca un înscris făcut sub legământ. Ramâne tot, când ne-a venit plecarea, Doar ea putea să-ncapă în mormânt. Azi vin aici... să mai aduc o floare Și un regret, nechibzuinței mele. E prea târziu, și prea târziul doare... Tu iartă-mă, de-acolo, dintre stele. Doar bietul timp, durerea ne-o mai stinge, Prin rătăciri de gânduri și simțire, Azi nu mai plâng... dar lacrima tot curge Să pună peste flori o amintire. Referință Bibliografică: Mai las
MAI LAS O AMINTIRE PESTE FLORI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366622_a_367951]
-
SĂ NU UITAȚI DE MINE!, de Ioana Voicilă Dobre , publicat în Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013. Să nu pleci... Cornel Armeanu Să nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi, Cât mai curge pe piatră o apă târzie. Chiar de ploua-n amurg, nu te teme sa-ngropi Ce-ai avut mai de preț în corabia vie. Să nu strigi cât e timp de visat pe sub tei, Cât e timp de iubit lângă frunzele nopții. Dacă vrei să
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
uiți să le dai trandafirii. Să nu strigi, să nu pleci, să nu uiți să trăiești ... Citește mai mult Să nu pleci...Cornel ArmeanuSa nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi, Cât mai curge pe piatră o apă târzie.Chiar de ploua-n amurg, nu te teme sa-ngropiCe-ai avut mai de preț în corabia vie.Sa nu strigi cât e timp de visat pe sub tei,Cât e timp de iubit lângă frunzele noptii.Daca vrei să mai dai, dacă
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
pildă, aș putea trăi în paginile adunate, adică aș trăi și aș scrie realizând realitatea așa cum ea nu există, cum o inventez povestind adevărul, o realitate mai completă și mai directă, o poezie-metaforă, scurtă și în versuri albe: armonia asimetrica târzie, ca ultim fenomen încălzit la lumină lumânării? Posibil că drumul de întoarcere, în culorile toamnei și ale cerului, să mă rabde într-o ajustare a memoriei, într-un zid dărâmat înaintea cotropitorilor. Teatrul admirat pe stradă, un teatru în teatru
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DUMNEZEU PE PATUL SUFERINȚEI?... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 194 din 13 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Se lucrează demult la formula Târziului, iar în ultima vreme cu atâta ardoare, încât, după părerea specialiștilor, Dumnezeu ar fi pe patul suferinței și gândește acum la Testamentul Său, cel mai Nou! Între Facerea și desfacerea lumii generatorul de particole muncește din plin...pentru aflarea Creatorului
DUMNEZEU PE PATUL SUFERINŢEI?... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366697_a_368026]
-
eșecului ei, oricum ar fi, o creație perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au marcat o anumită cultură material-spirituală a preistoriei spațiului carpato-danubiano-pontic, pentru a ajunge să se caracterizeze sintetic, o anumită inițiativă guvernamentală sau legislativă, sfârșind a deveni simbolul chibzuinței și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
simplu, din moftul unui orgoliu nemăsurat, care bântuie aproape prin fiecare. Din limbajul coroziv al publicisticii postdecembriste, nu lipsesc nici noțiunile preluate din lexicul strategiei și tehnicii militare, începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
infinite ferestre sub urechile jeluirilor, ne trebuie o planetă a noastră curată căreia să-i punem aripi, să uităm să mai tragem cu praștia în păsările ce alunecă dinspre fereastra Ta. Nu vreau ca nisipul să migreze într-o clipă târzie spre un alt mileniu spre o altă veșnicie. III Lovește dunga cerului secolul XXI păsări zboară de-a lungul râului asemeni Terrei în toamnă Lovește dunga Pământului secolul XXI și strig din cutia mea de chibrituri cu balcon spre sărbători
OGLINDA DIN SECOLUL TRECUT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366751_a_368080]
-
mai slobozește din încordarea minții, că tot muncă este și cea cu acul sau undreaua - dacă nu mai grea, fără îndoială mai meticuloasă, cu vagi aprinderi de stele adevărate (de „stele verzi” în mod sigur!) pe cerul Domnului din nopțile târzii, când se coc gândurile, se dumiresc aleșii inimilor și se încheagă dorurile... Acolo, la lumina lămpii agățată de cuiul din peretele casei bătrânești de sub pintenul dealului de la Valea Dăii, pe care adeseori le „prinde” în vârful acului, sulfilează, tivește și
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
-i oare cel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i dai ce-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns tăcut și fără lacrimi... chiar nu știi cât de bogați sunt cerșetorii de iubiri târzii, ușor aprinse ca și un foc de toamnă, prea greu de stins apoi și... toate astea neavând vreun rost ? Gabriela Blănariu ... Citește mai mult îl vezi cu mâna-ntinsă la câte o răscruce de iubiri și de viețiadăpostindu- se acolo
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
te întrebi nu-i oarecel din fața ta un impostor ce fără un cuvânt îți cere și tu- i daice-a mai rămas întreg din tine perpetuu plâns tăcut și fără lacrimi...chiar nu știi cât de bogați sunt cerșetorii de iubiri târzii,ușor aprinse ca și un foc de toamnă, prea greu de stins apoiși... toate astea neavând vreun rost ?Gabriela Blănariu... XXVIII. GRAFFITI-N SUNET PE PEREȚII PROASPĂT VĂRUIȚI AI LUMII, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 1377 din 08
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
să ajungă chiar până în împrejurimi-în preajma vilei domnului avocat, Grigore Lupașcu-primarul orașului. În preajma zilei de duminică, nu numai stranurile cu flori de toate soiurile și culorile te îmbiau dar toată atmosfera devenea plină de curățenie și voioșie. Cam pe la orele târzii ale dimineții, în fiecare Duminică, se revărsau cohortele de credincioși, care ieșeau de la Biserica ,,Sfântu Nicolae''. Femeile credincioase, chiar dacă nu purtau o broboadă sau un batic, lăsându-le înfățișarea să le fie cât mai pline de voie bună, tinerească, unele
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
știi tu despre mine, mă-ntreb și îmi răspund, fără să ezit... Nimic și mă-ntristez pe loc. Clipe, mă lasă să-ți văd supărarea, Zâmbetul și gestul firesc, al vieții tale, Văzută prin geamul opac și luminat, în seri târzii și dimineți întunecate, Până ce soarele, începe să rasară. Ce știi tu, despre mine, mă-ntreb, Văzându-te că pleci... De-ai putea să te gândești, Că eu te-aștept, Stârnit de nebunia din necunoscut, Ce nu-mi da pace, Rostogolindu
FĂRĂ SĂ VREAU de COSTI POP în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365624_a_366953]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > STIMATE DOMN! PARTEA A- III-A Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Stimate domn! din visele-mi târzii. Ai fi putut să minți și să îmi spui c-a nins pe câmpuri dar și pe șosele, Și n-ai s-ajungi în visurile mele. Că te-au găsit vânând iluzii, zorii! Ori c-ai întârziat hrănind cocorii! Sau
STIMATE DOMN! PARTEA A- III-A de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365666_a_366995]
-
nestinsă și sunt jar. Afară sunt sub minus cinșpe grade. În coapse, lava-i trează și mă arde. Aveam cândva, atâtea fantezii! Acum au devenit doar parodii. Dar tot te-aștept în noapte să revii, Stimate domn, din visele-mi târzii! Referință Bibliografică: STIMATE DOMN! partea a- III-a / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2245, Anul VII, 22 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
STIMATE DOMN! PARTEA A- III-A de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365666_a_366995]
-
poezia, românul, teatrul în versuri, portretul literar, memorialistica: Templul cuvintelor, versuri, Constantă, Editura Muntenia, 1993, 45 p., Muzeul sufletului, versuri, Craiova, Editura Reprograph, 2001, 199 p., Ultima zi a unui filosof, român, Constantă, Editura Ex Ponto, 2007, 194 p., Iubire târzie, român, Constantă, Editura Ex Ponto, 2013, 160 p. Portretul clasicistului Ștefan Cucu, realizat prin activitatea științifică și literară, este pus față în față cu portretul reflectat în oglinzile receptorilor: Constantin Cioroiu, Grațiela Gheorghe, Alină Capelariu, Enache Puiu, Traian Diaconescu, Radu
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
fericirea căruia încă nu i-a simțit dulceața? Unde aleargă ea ca un somnambul alături de acest italian plin de transpirația mersului grăbit, cu ochii înroșiți de usturimea picăturilor de sudoare ce-l invadară ca o rouă a dimineților de toamnă târzie, căzută peste câmpiile înverzite din Dobrogea sa dragă? Parcurgerea celor câțiva metri care despărțeau faleza unde Giacomo avea montat șevaletul, de străduța pe unde ea încercase să-l ocolească, i-a dat prilejul Adrianei ca în fracțiuni de secundă, să
ROMAN ÎN LUCRU, CAPITOLUL XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365648_a_366977]