1,982 matches
-
pe bunicul mereu. Of, cum te-ai posomorât... În sfârșit, am vrut să-ți spun că am băut tot paharul amărăciunii și m-am aruncat în râu. Și acum tu n-ai puțină răbdare, câteva luni! Nu te teme, Felix. Tanti Aglae mă iubește și ea în felul ei. Da, da. S-a obișnuit cu mine, s-a obișnuit să înțepe mereu pe cineva. Dacă aș pleca, s-ar neurasteniza și ar fi în stare să mă caute, ca să poată să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mari! Auzi, tu, fetița mea. - Și cine crezi tu că ți-a trimis scrisoarea asta? Costache privi nedumerit, fără răspuns. - Papa, mă prind că asta e opera lui Stănică. Ăsta e scrisullui, mai mult, stilul lui. Toate astea vin de la tanti Aglae. - Nu se poate! protestă Costache. - Ba da, ba da; însă nu trebuie să-ți faci sânge rău. Ce i-avenit în cap lui Pascalopol ideea asta cu adopțiunea? La ce folosesc formalitățile astea stupide și fără scop? Crede-mă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ce i-avenit în cap lui Pascalopol ideea asta cu adopțiunea? La ce folosesc formalitățile astea stupide și fără scop? Crede-mă, papa, așa sau altfel, pentru mine ești același. Nu mai te obosi cu nimicurile astea. Poate că așa, tanti Aglae și compania ne vor lăsa în pace. Moș Costache ascultă aceste vorbe cu o smerenie crescândă. Fața, ochii, buzele i se înviorară treptat, un zâmbet fericit îi apăru pe obraz, și trăsăturile feței lui aprobau tremurând. Teroarea dispăruse, totul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să nu mi-o scoată pomul. Dacă vrei bani, îți dau câți vrei! Și Simion se scotoci prin buzunar, lăsând să-i cadă caietul jos. Strigătele Aglaei se auziră din nou. - Du-te, zise energic Felix, te cheamă la masă tanti Aglae.Voi citi cu interes opera dumitale. - Așa? se bucură Simion. Mă duc să mănânc, am nevoiede supraalimentație. " Dar e nebun de-a binelea!" își zise Felix, după plecarea lui Simion, ridicând caietul de jos. N-avea însă dispoziția sufletească
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din cauza asta, cum mă vezi, plină de capricii, dar pe papa îl iubeam. Mă iubea în felul lui, cum te iubea și pe tine. Papa a furat averea mamei și ciupește din a ta, și ne iubește cum știe el. Tanti Aglae nu mi-a luat nimic, dar mă urăște. Și tu ai nevoie de un ocrotitor. Stănică e șiret, se vâră în toate, și aici e nevoie, pentru tine, numai pentru tine, de un om cu prestigiu, cu legături. Nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
NU MINȚI!" - Psît, măi ăsta! Leule!... Ciocul mic!... Ce-ați venit, cu toții, la curvele noastre?... V-ați paradit parașutele voastre... și ați vrea să le încălecați pe ale noastre?!... Mutați-vă și la boarfele ălelalte... Că, de nu... Să moară tanti! Bat, ca tine, câți încap în metrou!... Abia acum, ușurat, întorcînd fața hăndrălăului pe care-l zgâlțâia, has-Satan se dumiri că n-are de-a face cu credinciosul său Țaca. Ci că morfolea, între palmele sale cu degete subțiratece, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dormit nemaipomenit, răspundea Doru, care nici ăsta nu era vreun prost. Și, în plus, își ținea, de când se scula, toată vremea, două dintre degetele de la mâna stângă încrucișate, să nu care cumva să uite și să i se adreseze cu "Tanti". - A dormit bine. A dormit nemaipomenit... Ce oare să i se fi petrecut, în cursul nopții, sufletului meu, pentru a-i fi îndreptățită senzația c-a dormit nemaipomenit?! ...O fi visat că a luat nota zece la școală continua, pisicindu-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
le avea pregătite în lada de sub capră: două pentru cârciumar, două pentru popă și câteva chifle pentru Marița, ghicitoarea. Când le împărțea, calicii se dădeau mai într-o parte, cu ochii lacomi. Ene, știrbul lui Fanache, mai îndrăzneț, cerea Linei: - Tanti, dă-mi și mie un coltuc din ăsta! În mână avea bucata de pâine neagră, atunci cumpărată de ta-său și ruptă. Muierea se rățoia la el: - Să-ți cumpere mă-ta și ție dacă ți-e poftă de franzelă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
avea să Înțeleagă treptat copilul de 4 ani - rude ce emigrau spre o țintă misterioasă. O gară mică, având peroane mici, pline de cei ce Își căutau rudele, care de obicei nu erau găsite. La fel și În acea seară, tanti Eva, tanti Rebeca, unchiul Lazăr nu au fost găsiți de ai mei, dar au devenit cu timpul nume mitice, legate de o lume specială, de o țară numită - oare de ce? - Eretz. Și, brusc, o altă amintire Îndepărtată se desprinde: un
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
sunt expertă. — Dă-mi și mie, căută s-o abată Papi. Poate așa m-o iubi și pe mine cineva... Le azvârli bucățelele una câte una, găsind porecle pentru fiecare : ia de-aici, cârlionțatule, hai și tu, Piticot, na-ți, tanti Aglaia... Termină și-și scutură palmele cu satisfacție, apoi o privi cu luare-aminte : Auzi, fată, ia fă-te-ncoa’ ! Îi atinse fața cu vârfurile degetelor, le mirosi și, pentru a nu greși, le puse pe vârful limbii. — Să mor io
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
balcanisme, o limbă spontană, pe care își permitea a o întoarce în toate chipurile, maltratînd-o, fără să pară un străin. În românește, ca și prințesa Hangerliu, Max vorbea muntenește, zicând "dă ce", "rumîn" și înjura ca surugiii, chiar în saloane: "Tanti, exclama el despre câte unul, ăla e un escroc, mama lui!" Prințesa însăși era tot așa de slobodă la gură, și pe un funcționar superior, pe care îl ajutase în carieră și care acum se codea să-i facă un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Hangerliu făcu la o masă o drăcie hazardată. Pe bufet se afla un tort cu o mare coamă de frișcă. Max vîrî degetul în ea, reteză o bună porțiune și o duse la gură, lingîndu-și apoi tacticos degetul. "E bună, tanti", fu toată scuza sa, admonestat cu un îngăduitor "Ești teribil de rău-crescut, Max! Labele jos!" În treacăt fie zis, în cercul Hangerliu expresia "Labele jos!" era în vogă, preferată de cele mai distinse membre feminine, chiar de the Countess și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
audiență, refuzând descinderea în puncte neindicate. Madam Pomponescu începu tratative prin Gaittany, care la rîndu-i se puse în contact cu Hangerliu, în scopul de a capta pe prințesă. Ele durară mult și se izbiră de o rezistență mirată din partea Hangerlioaicăi. . - Tanti, zise Hangerliu cu glasul lui gutural, madam Pomponescu ar dori s-o onorezi cu vizita dumitale. . - Cine e această doamnă Pomponescu? se prefăcu ignorantă Hangerlioaica. . - Soția ministrului, tanti! . - Ah, da, prin urmare e căsătorit. . - Evident! Este influentă, poate servi.- Și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ele durară mult și se izbiră de o rezistență mirată din partea Hangerlioaicăi. . - Tanti, zise Hangerliu cu glasul lui gutural, madam Pomponescu ar dori s-o onorezi cu vizita dumitale. . - Cine e această doamnă Pomponescu? se prefăcu ignorantă Hangerlioaica. . - Soția ministrului, tanti! . - Ah, da, prin urmare e căsătorit. . - Evident! Este influentă, poate servi.- Și... ce să vizitez? . . - Pe doamna Pomponescu, are o zi. . - O zi? Eu nu fac vizite particulare. Tratativele fură reluate pe o altă bază, prin astuția lui Gaittany, care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
e în stil rumînesc? . - O face din beton armat și scoate tot efectul numai dincontur, neputând aplica ornamentații. . - Parcă are ceva babilonic sau american. Arhitecții ăștiamoderni!... Însă impune, se simțea nevoie de un astfel de locaș. . - Asta și este intenția, tanti, de a da impresia de grandios,explică Hangerliu strivind pe furiș o sămânță de floareasoarelui, găsită în buzunarul pardesiului. . - Trebuie să vorbim cu primarul. Locașul ar fi bun pentru operele noastre. Putem face unele daruri în interior. . Trei tineri care
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Fleischlein, care mânuiește afaceri de cafea și halva cu un armean senil numit Saferian Manigomian, acționar în Persia, India și Egipt și proprietar al unui vapor de transport. Însă armeanul e om inocent, care ne poate servi. Eu și cu tanti vom ști să frânăm aceste animale indispensabile și să stăm călare pe ele când va fi să întoarcem foaia. Spreei îi preferăm Tamisa și Sena, fiți fără grijă, don 't worry, așa să-i spui multonoratului Earl. Yours truly, Hangerliu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ofițer și pe ceilalți cu moliciunea lui naturală, sculîndu-se și urnindu-se fără grabă. Zvârli pantoful drept din picior și ceru să i se bată cuiul care îl supăra. - Noi, Hangerliii, zise el cu umor, avem pielița de la picioare fină. Tanti, vreau să zic prințesa, are niște bătături formidabile. Lucrul este explicabil prin faptul că strămoșii noștri purtau meși și erau duși tot pe sus, de subsuori. Un soldat veni deci cu un ciocan și bătu pe loc ținta cu pricina
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Față de spusele profesorului - bârlădean prin fapte și sentimentele adânci, în raport cu valorile localității, apreciez încă odată observațiile subtile ale Cronicarului din „România literară” și regret adânc că o bijuterie literară nu numai stilistică precum „Figuri singulare din familia Alexandrina Enăchescu Cantemir: Tanti Didica” nu și-a găsit locul în presa actuală de la Bârlad, ci la „Dacia literară” (nr.73/2007, când C.D. Zeletin prin tot ce scrie este modelul celor de unde provine în formarea și afirmarea actualilor și viitoarelor talente în devenire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
informative ale Siguranței, Jandarmeriei, Serviciului Secret. În cea mai mare parte, dacă nu în majoritate, militanții comuniști erau contactați și racolați de către serviciile secrete sovietice, pentru a colabora cu aceste organisme. În jargonul lor, Serviciul de Siguranță român era supranumit „tanti Varvara”, agenții fiind „clienții” ei. Public, se știu prea puține fapte și lucruri privind metodele de racolare sau de urmărire de către agenții Siguranței sau ale celorlalte structuri informative române. Anexa volumului cuprinde un document din anul 1940 (vezi Anexa nr.
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fiindcă s-a nimerit în partea luată de ruși în 1940, dar cred că tre' să fi murit și ea săraca demult, că era mai în vârstă decât bunica și suferea și cu tiroida dinainte de dictatura lui Carol al doilea, tanti Geta parcă îi zicea, ba nu, îi spunea... dar stai așa un pic domnule, să-ți spui cum devine cazul, că ea fusese și la Bucuresti, la tratament, ehei, pe vremea aia nu era așa de crunt cu șpăgile prin
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ăsta, e copil bun, de aici, din vecini”. Vecinii își fac mici daruri de sărbători, își dau de pomană și nu merg în vizită unii la alții „cu mâna goală”. Vocativele „vecină!”, „vecine!” exprimă intimitatea. Apelativele „lele”, „bade”, „țață”, „nene”, „tanti” exprimă apropierea dintre oameni. Cu vecinii suntem „ca în familie”, „parcă am fi neamuri”. Câteodată vecinul ți-e „chiar mai aproape decât unul de-al tău”. Vatra satului. În istoria colectivităților rurale au existat frecvent situații în care toți în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
neajutorată; necaz; nepăsare; neplăcere; nepot; nevoie; nuci; oboseală; octogenară; orb; păr; păr alb; părul cărunt; pensie; persoană; persoană în vîrstă; pieptăn; proastă; răposată; regret; rural; sat; sărmană; scîrbos; scorpie; scundă; sexy; sfat; simpatie; slută; sobă; spray; stradă; străbunica; surie; știrbă; tanti; tare; termen de valabilitate; tinerică; toiag; a trece prin viață; trecere; trecerea anilor; trecerea timpului; tristă; uitat; unica; unt; urîcioasă; urîțenie; uscată; vale; veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit; zgîrcitură; 10 minute (1); 810/205/63
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
statut (3); stil (3); bine (2); costum (2); damă (2); deșteaptă (2); divă (2); doctor (2); educație (2); elită (2); femeia (2); finețe (2); fustă (2); galantă (2); grație (2); inteligentă (2); măritată (2); respectabilă (2); stimată (2); ta (2); tanti (2); tînără (2); tocuri (2); în vîrstă (2); admirație; aia; aparent; aparență; ASTS; atitudine; avocată; babă; bărbat; birou; de la bloc; blondă; BMW; bogat; bogată; bună; capră; care?; cartof; cățel; cineva; cinste; civilizat; coniță; consul; copil; curtezană; decan; dedicată; delicată; delicatețe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Nicoleta; nou venit; nu; o persoană; obligații; onorat; persoană dragă; persoane; plăcere; plăcut; plus; poftă; poftit; politețe; povață; prăjitură; prăjituri; preș; prietena; prietenii; prilej; primire; primitor; respectuos; revedere; risipă; rușine; să stea acasă; servește; slugă; slujbă; sosit; sta; strugure; surprindere; tanti; timid; trăit; treabă; vacanță; valiză; vase; văr; vecin; vecina; venit; vizita; vizite; zîmbet (1); 802/193/63/130/0 obicei: tradiție (231); datină (54); prost (41); obișnuință (27); tic (19); tradiții (15); rutină (14); străvechi (12); ritual (12); viciu (11
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret; sfadă; Simona; simpatic; simpatie; social; stimă; stînga; stradă; sufletist; susținere; șef de casă; tanti; telenovelă; tînăr; tip; trădător; turnător; la țară; țigan; ură; vaccin; vecinătate; verișor; vesel; veselie; viață; violență; vînător; vorbă; vorbe; vrăjmaș; a vrea; zahăr (1); 795/246/75/171/1 vedea: ochi (161); privi (42); observa (32); ochelari (25); orb (18
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]